Inainte, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8316-8342)

1971-12-01 / nr. 8316

Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român. Au participat, ca invitați, miniștri și alți condu­cători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Re­publica Socialistă România și proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a prețurilor și tari­felor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii pu­blice și prezentate spre legiferare Marii Adunări Na­ționale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de de­cret cu privire la asigurările de stat și la organizarea și funcționarea Administrației Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu înce­pere de la 1 decembrie 1971, a prețurilor cu amă­nuntul la aparatele de radio din producția internă în medie cu 22 la sută și la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului In­dustriei Construcțiilor de Mașini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea prețului de cost, diversificarea producției de aparate de radio și televizoare, pentru mai buna organizare a activității centrelor de reparații în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu pri­vire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiții care urmează să fie puse în funcțiune în actualul cincinal și a stabilit măsu­rile ce trebuie luate de către ministere, centrale in­dustriale și întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităților de producție, pentru pregătirea forței de muncă necesare și asigurarea condițiilor tehnice­­organizatorice pentru extinderea schimbului doi și trei de lucru în industrie. In încheierea ședinței, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluționat unele probleme ale activității curente. COLECTIVE CARE AU LUAT-O ÎNAINTEA TIMPULUI întreprinderea de prefabricate 1ÎÎN BETON CRAIOVA înscriindu-se în efortul general de în­deplinire și depășire a sarcinilor de plan, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingi­neri din cadrul întreprinderii de prefa­bricate din beton Craiova, depunînd efor­turi sporite, a reușit să îndeplinească pla­nul anual la panouri de locuințe și beton celular autoclavizat simplu cu o lună îna­inte de termen. Pînă acum s-au dat peste plan 800 mc panouri pentru locuințe și 10 000 mc d.c.a. simplu. In ce privește sar­cinile revenite pe 11 luni, producția marfă a fost depășită cu 4 milioane lei. COOPERATIVA „DESERVIREA“ — CRAIOVA In întrecere cu timpul, meșteșugarii din unitățile de producție ale cooperativei „Deservirea“—Craiova au raportat înde­plinirea prevederilor de plan, revenite în primul an al cincinalului, înainte de ter­men. Prin valorificarea unor importante resurse locale și diversificarea prestațiilor către populație, meșteșugarii vor obține pînă la sfîrșitul anului un spor la valoarea producției marfă de 6,5 milioa... lei, iar livrările de mărfuri către fondul pieții vor înregistra o creștere, față de plan, de 265 000 lei. ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZARE A LAPTELUI Eforturile și exigențele sporite pentru realizarea exemplară a prevederilor de plan și în special a sarcinilor destinate ex­portului s-au concretizat la întreprinderea de industrializare a laptelui Dolj, într-un succes de prestigiu în ce privește depăși­rea prevederilor anuale. De la începutul anului și pînă în prezent s-au livrat fir­melor de comerț exterior circa 060 tone unt, 580 tone brînzeturi și însemnate can­tități de lapte. Important de adăugat, la acest succes, este că nivelul realizărilor din primele 11 luni ale acestui an este mai mare cu aproape 3 milioane lei valută față de aceeași perioadă a anului trecut. V. GEAMBAȘU ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI CRAIOVA Printr-o corespondență trimisă redacției sîntem informați că muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de transporturi Craiova și-au realizat înainte de termen planul producției globale revenit pe pri­mul an al actualului cincinal. Pînă la finele anului, colectivul acestei întreprinderi și-a propus ca, sub condu­cerea organizației de partid și cu spriji­nul comitetului sindicatului, să obțină o producție suplimentară de peste 6 milioa­­ne lei, fapt ce va conduce la depășirea angajamentului asumat în­ întrecerea so­cialistă cu aproape 2 500 000 lei. Noi locomotive electrice ga­ta de a lua startul pe magistra­lele de oțel ale patinei Foto : R. Florian CURIER COTIDIAN SCHIMB DE EXPERIENȚA Mîine, în comuna Valea Stanciului, are loc un schimb de experiență pe tema „Pre­gătirea și folosirea colecti­velor de agitatori de organizațiile de partid către în munca politico-educativă desfășurată în rîndul țărani­lor cooperatori“, organizat de secția de propagandă a Comitetului județean de partid. La acest schimb de expe­riență participă locțiitorii secretarilor comitetelor co­munale de partid și secreta­rii comitetelor de partid din C.A.P., I.A.S., S.M.A. din 19 comune din județ.­ ­ O inițiativă interesantă a Teatrului de păpuși ÎNTILNIRI-LECȚII CU ELEVII DIN MUNICIPIUL CRAIOVA Teatrul de păpuși a lansat o interesantă inițiativă, ma­terializată sub forma întil­nirilor-lecții cu elevi ai șco­lilor generale din munici­piul Craiova. Inițiativa are drept scop popularizarea ar­tei păpușerești, cunoașterea detaliată a regizării spectaco­­lelor și formarea unor alese convingeri morale. Prima temă a acestui ciclu de întîl­­niri-lecț­i este dedicată lui Ion Creangă. In cursul zilei de ieri, Teatrul de păpuși a avut o întîlnire, prima de acest fel, cu elevi ai școlii generale nr. 12 în cadrul că­reia a prezentat spectacolul cu „Dănilă Prepeleac“. PRIMELE CANTITĂȚI DE SAMINȚA DE ROȘII DE SERA In urma activității labo­rioase de cercetare, specia­liștii de la Stațiunea experi­mentală Ișalnița au obținut primele cantități de sămînță de roșii de seră. De pe su­prafețe relativ reduse, culti­vate cu roșii, s-au recoltat peste 40 kg sămînță care va satisface necesarul a circa 150—200 ha cultură. De alt­fel, primele plante obținute din aceste semințe au și a­­juns în faza de rodire. In acest fel, specialiștii de la Stațiunea experimentală Ișalnița înregistrează un re­zultat prestigios de cerceta­re științifică în legumicultu­­ră, rezultat care va contri­bui la reducerea importului de semințe de roșii de seră și, în același timp, va dimi­nua simțitor cheltuielile de producție. AGENȚIE DE BILETE PENTRU STUDENȚI Din inițiativa Comitetului U.R.S. al Universității craio­­vene, începînd cu data de 29 noiembrie, la parterul Uni­versității, s-a deschis o a­­genție pentru distribuirea biletelor de cinema, teatru și competiții sportive, în baza unei înscrieri prealabile. A­genția funcționează, în fie­care zi, după următorul pro­gram : luni, orele 18—19 , marți, miercuri, joi, vineri, orele 18—19,30, sîmbătă, o­­rele 11—11,30. Noua agenție are menirea de a veni în sprijinul studenților, facili­­tîndu-le procurarea bilete­lor pentru spectacole. IOANA DINULESCU studentă PENTRU OȚELARII De la începutul anului pînă în prezent, tinerii mun­­i­citori din cadrul Atelierului de zonă C.F.R. au colectat și predat oțelăriilor 237,2 tone fier vechi, 103 tone span, peste 68 tone fontă ce vor contribui la realizarea unor importante cantități de oțel. Valoarea acestora atinge suma de 373 750 lei. D. BURLACU coresp. Vedere panoramică din cartierul Brazda lui Novac — Craiova. Foto : V. Mihăilescu lllllllllllllllllllllllll­llll!IIII­­­­!!!!IIIINIIM ACCENTE Acum două zile păcatele arborilor erau iertate de zăpadă. Ningea în­ noiem­brie. Ca o aducere aminte. Ca o pictură a lui Fra An­gelico. Totul căpăta parcă o valoare în plus. In sens fi­lozofic. Totul se armoniza, se completa. Imaginația mea mă părăsea în adorație, se ridica și dădea contur nou grădinilor și faptelor, mie însumi acordîndu-mi o altă emoție, umanizîndu-mă cu o nouă bucurie, făcîndu-mă mai generos, mai iubitor de oameni, mai înțelegător dar și mai exigent față de ei. Acum două zile, mă gîn­­deam la amicul meu­­. Mai bine-zis mă gîndeam la ce­ea ce ar fi putut el deveni, la ceea ce ar fi trebuit să fie dacă în sufletul său, ne­știută și ascunsă ca o vipe­ră, n-ar fi operat răutatea, invidia, dacă deasupra lui n-ar fi plutit, ca o pajură imperială, ratarea. Ratarea a ce­a a unei posibilități na­tive de a fi înțelegător și entuziast, posibilitate cu ca­re ne naștem toți, a mulțu­mirii pentru cît obținem de la viață (evident, la posibi­litățile lui, la dorința lui de dăruire). Acum două zile ningea prea frumos pentru a fi trist. Eram plin de speranțe și mă gîndeam la amicul meu­­, la omul acesta egoist și tru­faș, care poate fi în fond a­­micul oricăruia dintre noi, care stă în blocul nostru, lu­crează în instituția noastră, care-și hrănește viața cu i­­luzii, de fapt trăindu-și-o numai pe jumătate. In goa­na lui după un fotoliu sau după păstrarea fotoliului obținut, el calcă pe senti­mente, pe dragoste, pentru el, fie vorba, femeile sînt niște complemente ale do­rinței, și se condamnă sin­gur la singurătate, fiind în fond foarte nenorocit. Nin­gea ca o pictură aruncată peste oraș și eu mă gîn­deam sincer la amicul meu, imaginîndu-mi-1 altcumva : frumos realizat, modest și plin de bun simț. Bietul meu amic .! Ca o consolă, vintul spri­jinea bolțile orașului. Cine­va desfășura o pînză peste clădiri, o pictură imensă, albă, în care gesturile noas­tre se estompau, în care ne așteptam toți, bucuroși, cu mîinile întinse, rîzînd. Nin­gea peste grădini și peste bulevarde, peste edificiile o­­rașului. Ieșeau studentele de la cursuri. Frumoase. Cu părul despletit. Nimeni nu era singur. Nimeni nu avea voie să fie singur. Nimeni dintre noi nu este singur. MIHAI DUȚESCU rnn mmm CINCINAL 1971-1975 importantă hotărî­­toare pentru moder­nizarea agriculturii integrîndu-se organic în planul general de dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii țării. Cincinalul actual va con­stitui un nou prilej de afirma­re a valențelor productive ale agriculturii doljene, ca urmare a investițiilor crescânde care vor contribui la modernizarea îmbunătățirea proceselor tehno­și­logice, valorificarea superioară și cât mai eficientă a variatelor resurse materiale și la sporirea producției agricole, înfăptuirea programului de investiții în cincinalul 1971—1975, care prevede alocarea unor sume aproape de două ori mai mari față de perioada anilor 1966— 1970, presupune practicarea­ u­­nei agriculturi intensive, prin folosirea eficientă a fondului funciar și mecanizarea într-un procent sporit a lucrărilor a­­gricole. In județul Dolj, care cuprinde o multitudine de tipuri de sol cu fertilitate diferită, se pot distinge trei zone de producție, și anume­­. zona culturilor de cîm­p, situată in partea de sud, zona dealurilor, al cșitei profil principal îl constituie producția de struguri și fructe și zona ni­sipurilor, situată în stînga Jiu­lui și în apropierea localități­lor Desa — Calafat, unde, pe lingă vița de vie și pomi în­ cul­tură intensivă, se vor putea dez­volta, în­ mod armonios, sectoa­rele cerealier și al creșterii a­­nimalelor, datorită noilor condi­ții create prin construirea celor două sisteme mari de irigații Sadova — Corabia și Craiova — Rojiște. In cadrul acestor mari zone de producție se vor stabili suprafețele destinate culturilor cerealiere, bazinele pomicole, viticole, legumicole și se vor amplasa sectoarele de creștere a bovinelor și ovinelor. Ca ur­mare a amplificării proceselor de profilare, specializare concentrare a producției agrico­li­le, s-a mers pe linia restrânge­rii numărului de culturi din fie­care unitate la două-tilei, și la reducerea speciilor de animale, mărindu-se creșterea efecti­velor celor mai rentabile. Tre­cerea de la actuala situație din unități la un profil bine stabilit se va face treptat, într-un in­terval de cel mult trei ani. Plan­tațiile de vii și pomi vor spori, în perspectivă, cu 8000 și, respec­tiv, 1500 ha. Ponderea planta­țiilor viticole o vor deține, în perspectivă, bazinele Bechet — Dăbuleni, Sadova, Craiova — Filiași și Craiova — Brabova. In scopul creșterii veniturilor din viticultură, încă din anul 1970 a început o largă acțiune de modernizare a viilor, materiali­zată promițător în actuala aso­ciație intercooperatistă Bechet— Dăbuleni: Ca urmare a rezulta­telor deosebite obținute la aso­ciația Bechet—Dăbuleni, se stu­diază în continuare posibilită­ (Continuare în pag. a t­I-a) Obiective de In perioada construcției so­cialiste agricultura județului Dolj a obținut progrese însem­nate în dezvoltarea bazei tehni­­co-materiale, folosirea judicioa­să a fondului funciar, diversifi­carea ramurilor de producție, Ing. CONSTANTIN GLAVAN directorul general al Direcției generale județene a agricul­turii, industriei alimentare, silviculturii și apelor Din „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975“. In chemarea organizației de partid a județului Argeș către toate organizațiile de partid ale P.C.R., către toți oamenii mun­cii din agricultură se evidenția­ză în mod deosebit măsurile menite să ducă la aplicarea în viață a indicațiilor, de o inesti­mabilă valoare, ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, în vederea folosirii cu maximum de randa­ment a fiecărei palme de pă­­mint, pentru sporirea rodniciei fondului funciar. Evident, dez­voltarea intensivă, pe baza teh­nicii și tehnologiilor moderne, a agriculturii, presupune preocu­pări susținute, la toate nivelele pentru o cît mai bună folosire a pămîntului. In legă­tură cu aceasta trebuie subli­niat efectul negativ al băltirii apei pe unele suprafețe agricole. La Bucovăț, Lazu, Sărbătoarea, Terpezița, Vîrvor, Ciutura, la ferma Greaca a I.A.S. Segar­­cea etc, semănăturile care au stat sub apă s-au asfixiat, pier­derile fiind astfel iminente. Dacă s-ar face un simplu cal­cul s-ar constata că apa care băltește pe semănături și ogoa­re, fără a fi scursă prin lucrări simple și ieftine de drenaj, determină pierderea multor mii de tone de cereale. O­­ficiul pentru îmbunătățiri fun­ciare Dolj a procedat la efec­tuarea de ridicări topografice pe suprafețele pe care băltesc sau se cunoaște că vor stagna apele provenite din precipitații. Astfel de lucrări s-au făcut în perimetrele cooperativelor a­­gricole Bucovăț, Lazu, Terpezi­­ța, Podari, Radovan, Livezi, Ca­­lopăr, Segarcea. In curînd alți cinci specialiști ai Oficiului de îmbunătățiri funciare vor merge în unități pentru a asigura a­­­­sistență tehnică materializată în amplasarea traseelor de ca­nale, gabaritare, execuții etc. — Dacă în ceea ce ne pri­vește — ne mărturisea tov. Ion Peța, inginer șef al C.I.F. Dolj — am făcut și vom face tot ce depinde de noi pentru aducerea la îndeplinire a indicațiilor­ conducerii partidului, privind scurgerea apelor de pe semă­nături și ogoare — deși nu pu­tem afirma că ne-am achitat pe deplin de această datorie — trebuie s-o spunem deschis că unele unități, cărora le acor­dăm asistență tehnică ignoră, pur și simplu, rostul acestor lu­crări. Cine călătorește pe șo­seaua Craiova — Plenița, du­pă ce timp de 2—3 zile au că­zut ploi, observă apă ce stagnează pe ochiuri de semănă­turi și ogoare pe suprafețe de multe hectare. Apa continuă să băltească și pe o parte din semănăturile sau ogoarele altor cooperative agri­cole de producție — Pielești, Ro­­bănești, Calopăr, ale I.A.S. Ro­­bănești, ale fermei Greaca, ale unor ferme ale I.A.S. Breasta. Cînd a fost întrebat dacă pe semănăturile C.A.P. Pielești Pîrșani, Cîmpeni, mai există vreo porțiune pe care mai băl­tește, sau va bălti apa în pe­rioadele cu precipitații abun­dente, tov. A. Anghel, secreta­rul comitetului comunal de par­tid, primarul comunei Pielești, a dat asigurări că peste tot, a­­colo unde era pericol de bălti­re, au fost executate șanțuri, rigole, puțuri absorbante. în rea­litate însă, la un control efectuat de organele județene, a putut con­­stata, nu fără surprindere chiar tov. A. Anghel, că Pe grînele C.A.P. din Pielești, în punctul numit ,,Coțofana“, apa dever­­sînd șanțurile soselei — din cauză că acestea n-au fost su­­ s. FRIGIOIU (Continuare In pag. a IlI-a) I u cerința impusa pe folosirea cu mai deplina a ram­intuim o îndatorire cetățenească a tuturor locuitorilor satelor Scurgerea apei care băltește pe semănături și ogoare

Next