Inainte, martie 1972 (Anul 29, nr. 8392-8418)

1972-03-01 / nr. 8392

vL— Proletari din toate tărilel uniti­va! ORGAN HI COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN o călăuza în acțiunea DE ÎNTĂRIRE ECONOMICO ORGANIZATORICĂ A COO­PERATIVELOR AGRICOLE Acționăm ferm pentru îndeplinirea a tot ceea ce am hotărît împreună Ca participant la marele forum al țără­nimii cooperatiste, am votat, iar ieri am ci­tit în presă, Rezoluția Congresului al V-lea al Uniunii Naționale a C.A.P. La Congres am stabilit împreună — peste 6 000 de parti­cipanți — direcțiile de dezvoltare a agricul­turii cooperatiste, aflată în plin proces de modernizare. In perioada care a trecut de la încheie­rea lucrărilor Congresului, membrii coope­rativei noastre agricole, sub conducerea or­ganizației de partid, au obținut succese care, după părerea mea, constituie un început promițător. Folosind timpul din această pe­rioadă, dăm o deosebită atenție redării de noi suprafețe în circuitul agricol. In punctele „Curele“ și „Galbena-Ștefănel“ a fost eli­berată de buturugi prin desfundări, o supra­­față de 30 de ha. Pentru această lucrare, destul de grea, am făcut economie de norme, deoarece remunerarea muncii lor s-a făcut cu 50 la sută din cooperatori­buturugile dizlocate. Pe cele 30 ha redate în circuitul agricol, deosebit de bogat în humus, se vor putea obține, fără mari eforturi, recol­te sporite de porumb boabe la ha. In prezent peste 250 de cooperatori, în frunte cu comuniștii, lucrează la săparea u­­nui canal lung de 2 500 metri, cu scopul de a fi redate în circuitul agricol 14 ha din cel mai fertil teren situate pe valea dintre satele Gogoșu și Ștefănel. Suprafața respec­tivă o vom cultiva cu sfeclă furajeră, pen­tru care am și asigurat sămînța. Menționez că la executarea canalului, secretarul comitetu­lui de partid pe C.A.P., Costel Măroiu, dislocat personal 6 mc pămînt. Exemplul­­ său, al celorlalți comuniști, al vicepreședin­tei cooperativei agricole, Ene Ana, a avut o mare putere de mobilizare. Cooperatori ca Mitruț Buturoagă, Alexandru Suliman, Ion Enache, Gogu Cojă, Iancu Barbu și mulți alții lucrează, fără preget, în săparea cana­lului. Noi însă nu ne vom opri aici. Dînd un și mai mare impuls acestei acțiuni de masă, pînă la începerea apropiatei campanii agri­cole, vom mai defrișa alte 12 ha în punctul „Dealul bobului“ pe care le vom cultiva cu plante furajere. In lumina prevederilor Rezoluției Congre­sului, aș dori să amintesc că la noi acțiunea de generalizare a acordului global în toate sectoarele este încheiată. Avem mari și îndrăznețe ! în acest an vom planuri con­strui o creșă-cămini pentru copii, o bru­tărie și sperăm să punem bazele unei ciu­­percării care să ne aducă venituri de ordinul milioanelor. îng. DAN STEFANESCU președintele C.A.P. Gogoșu Document de bază în munca noastră Congresul C. A. P., la ale cărui lu­crări am avut fericirea să particip, a dezb­ă­­­tut cu înaltă responsabilitate activitatea unităților noastre Și — așa cum rezultă din conținutul Rezoluției publicată ieri în presă — a stabilit un complex de măsuri care ?ă asigure îndeplinirea sarcinilor ce revin agri­culturii cooperatiste din prevederile actua­lului cincinal, dezvoltarea economică și or­­ganizatorică a cooperativelor agricole. In Rezoluție se pune mare accent pe generali­zarea acordului global care s-a afirmat ca formă superioară de retribuire și organizare a muncii. In cooperativa noastră agricolă, acțiunea de repartizare pe formațiuni de lu­cru a suprafețelor ce se­ vor lucra în acord global este în plină desfășurare. Pînă prezent, 380 din 450 de familii apte de mun­în­că au semnat convențiile prin care s-au an­­­gajat să lucreze în acord global suprafețe ce vor fi lucrate cu prășitoarea. Așa cum se arată în Rezoluție, obiectivul central al întregii noastre agriculturii în cincinalul 1971—1975 îl constituie creșterea producției cu 36—49 la sută față de perioada 1966—1970. Angajați cu toate forțele noastre în frontul uriaș al celor ce luptă pentru re­colte mari, în această perioadă am fertilizat, cu 100 de tone azotat de amoniu, 500 din cele 700 ha cultivate cu grîu. Printr-o largă mo­bilizare de forțe am săpat trei canale în punctele „Lacul Calului“, „Lacul Dobrei" și „Lacul Serpetului“ prin care am asigurat scurgerea apei de pe semănături și ogoare. Pînă la începerea însămînțărilor, zilnic circa 150 de oameni merg pe cîmp și acolo unde constată bălt­ri de apă fac imediat șanțuri sau puțuri absorbante pentru eva­cuarea acesteia. Animați de dorința de a fi părtași la suc­cesele mari pe care le întrevedem pentru unitatea noastră în acest an, cooperatorii ca­re lucrează în sectorul zootehnic își fac cu prisosință datoria printr-o bună hrănire și îngrijire, cei 800 de porci asimilează zilnic un spor de creștere peste cel prevăzut. La ora actuală putem spune că sîntem la zi cu livrarea produselor animaliere contractate pentru perioada care s-a scurs din 1972. VASILE LALU președintele C.A.P. „16 Februarie“ Vîrvor Rezolvarea operativă a scrisorilor și sesizărilor oamenilor muncii Pe agenda de lucru a consiliilor populare comunale Dialogul viu, permanent, din­tre membrii consiliilor populare comunale și cetățeni, ca și par­ticiparea nemijlocită a acestora la conducerea și organizarea activității de gospodărire a sa­telor, sunt laturi concrete ce demonstrează spiritul profund democratic al vieții noastre so­ciale. Această conlucrare sus­ținută constituie un factor mo­bilizator, dinamic, în opera de edificare a societății socialiste, de formare a omului nou con­știent de misiunea sa. De aceea, rezolvarea promptă a cererilor oamenilor muncii se înscrie, în condițiile actuale de puternic avînt înfloritor al satelor, ca una din problemele de seamă ce trebuie să preocupe cu ma­ximă responsabilitate pe cei cărora cetățenii le-au încredin­țat un asemenea mandat de mare răspundere socială. — Soluționarea imediată scrisorilor și sesizărilor cetățe­a­nilor din comuna noastră — ne relata tov. Ion Jugravu, pri­marul comunei Galicea Mare, — constituie o acțiune permanentă, căreia îi acordăm o maximă a­­tenție. Spun asta, deoarece, de modul cum știm să răspundem solicitărilor din partea cetățe­nilor, depinde în foarte mare măsură reușita muncii noastre. Numai în cursul anului trecut, am soluționat circa 500 de a­­semenea scrisori și sesizări, iar de la începutul anului și pînă în prezent aproape o sută. Cele mai multe dintre ele vizau pro­bleme legate de sistematizarea comunei, probleme sau de interes comun. personale Zilele trecute a venit la noi cetățea­nul Iulian Bojin, salariat în I.R.S., să-i deschidem poziție pe rol, deoarece locuiește sepa­rat de tatăl său, iar cetățenii Jane Dragotă și Gheorghe Poe­­naru,­ ai căror copii sunt infirmi, T. ROȘIANU (Continuare în pag. a II-a) 1 MARTIE 1972 ANUL XX Vi­I NR. 8392­4 PAGINI MISS CUKI 30 BANI Depoul de locomotive Cra­iova. Echipa condusă de Chivu Ion, surprinsă într-o ipostază zilnică , membrii săi — muncitori cu înaltă cali­ficare, verifică arborii cotiți și rectifică chiulasele motoa­relor locomotivelor Diesell­­electrice aduse în depou pen­tru reparații și verificări. Foto : FI. Roșoga ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ ■ Conferința de presă a lui Kurt Waldheim Colocviu asupra comerțului african ■ O rezoluție a Consiliului de Securitate Reuniunea miniștrilor agriculturii din țările membre și ale C.E.E. n ' Se intensifică mișcarea studențească din Spania IN PAG. A IV-A LA FABRICA DE CONFECȚII DIN CRAIOVA RENTABILITATEA POA­TE SPORI In continuare Intrată în funcțiune cu patru ani în urmă, moderna fabrică de confecții din Craiova, în­treprindere ce ocupă locul se­cund în ramura de profil a țării, s-a impus, încă din pri­mele zile, ca o puternică uni­tate economică a Doljului. For­mat în cea mai mare parte din muncitori și specialiști ti­neri, colectivul său a reușit, datorită activității desfășurată de către organizația de partid și organizația U.T.C., de cadre­le din conducerea tehnică-ope­­rativă a fabricii care moște­neau o valoroasă experiență din vechea unitate, să obțină rezultate bune în producție și, în final, să devanseze perioa­da de atingere a parametrilor tehnico-economici stabiliți prin proiecte, indicatori care în prezent sunt substanțial­ depă­șiți. Dinamismul activității unită­ții amintite rezultă din faptul că producția sa va ajunge în acest an la un nivel care în­trece cu aproape 60 la sută realizările din 1971 și de 3,4 ori pe cele înregistrate in 1968, anul dării sale în folosință. Acea­sta ia producția globală. O as­cendență asemănătoare au cu­noscut, în intervalul amintit, producția marfă, productivita­tea muncii, calitatea fabrica­ției, precum și alți indicatori. Seriozitatea cu care își rea­lizează obiectivele de plan și prevederile din contractele e­­conomice, atenția ce se acordă calității producției și diversi­ficării sortimentale, au făcut din emblema Fabricii de con­­fecții­ Craiova o emblemă bine cunoscută atît în țară, cit și peste hotare, în numeroase țări în care se exportă o însem­nată parte din producția sa. Nici un sortiment, nici un produs cu pierderi Deseori, conducerea partidu­lui și a statului nostru au sub­liniat necesitatea ca în între­prinderile din industrie, strucții, transporturi etc., c­n­să se acorde o atenție deosebită îndeplinirii și depășirii indica­torilor calitativi ai planului : productivitatea muncii, prețul de cost, beneficiul, gradul de rentabilitate. „Actualul cinci­nal acordă o mare atenție re­ducerii cheltuielilor materiale de producție, factor hotărîtor pentru creșterea eficienței în­tregii activități economice, spo­rirea venitului național și, deci, pentru ridicarea bunăstării oa­menilor muncii“ — sublinia to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU în Cuvîntarea rostită la înche­ierea lucrărilor Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții. De altfel, tema centrală a a­­cestei importante reuniuni mun­citorești a fost axată pe ana­liza problemelor complexe ale eficienței economice — de con­tinua sporire a ei fiind strîns legate progresul permanent al economiei și ridicarea nivelu­lui de trai al poporului. Din analiza acestei probleme la Fabrica de confecții-Craio­­va, se desprinde ca o caracte­ristică de bază faptul că spe­cialiștii și muncitorii de aici s-au ocupat și se ocupă cu simț de răspundere de îndepli­nirea și îmbunătățirea indica­torilor calitativi. Bunăoară, pentru folosirea mai judicioasă a capacităților de producție și îndeosebi a spațiului industrial, și în vederea creșterii produc­tivității muncii, colectivul res- MARIN COANDA (Continuare în pag. a III-a) FIECARE PRODUS RENTABIL, NICI O PIERDERE ADMISA ! LA S.M.A. BĂILEȘTI Calendarul mai numără pu­ține zile pină la începerea lu­crărilor agricole de primăvară. Colectivele S.M.A. din județ, manifestîndu-și deplina hotărî­­re de a traduce in viață indi­cațiile date de partid și de stat, își intensifică în această perioadă eforturile pentru îm­bogățirea bilanțului realizărilor de pînă acum, pentru a asi­gura folosirea mijloacelor de producție la intreaga lor ca­pacitate, o eficiență economi­că tot mai ridicată, pentru a contribui — într-o măsură ho­­tărîtoare — la sporirea recol­tei viitoare. Care este stadiul atins de S.M.A. Băilești în acțiunea de reparare și revizuire a utila­jelor ce vor fi folosite în a­­propiata campanie agricolă ? Iată întrebarea pe care am adresat-o, cu prilejul vizitei făcute la fața locului, conduce­rii întreprinderii respective. Au răspuns inginerul Ciobanu Con­stantin — șeful sectorului re­parații, și maistrul Pascu Ion — secretarul organizației de partid. Colectivul de muncitori de la unitatea noastră a raportat cu justificată satisfacție înde­plinirea angajamentelor asu­mate in ceea ce privește pre­gătirea utilajelor pentru cam­pania agricolă de primăvară. Planificată inițial pe o durată de patru luni (10 noiembrie — 20 februarie), campania de re­parații a fost încheiată cu mult înainte de termenul sta­bilit. Astfel, tractoarele au fost gata reparate la 1 ianuarie, iar restul de mașini agricole la 20 ianuarie. Mai revelatoa­re decit aceste date apare rea­lizarea planului pe categorii de mașini. Au fost reparate la o cotă tehnică superioară 82 tractoare, 24 semănători pentru culturi prășitoare, 45 semănători pentru păioase, 44 grape cu disc, 25 remorci pen­tru transport, 99 pluguri, 80 grape stelate, 20 grape reglabi­le, 70 cultivatoare și 29 cosi­tori. De asemenea, au mai fost executate lucrări de reparații la 41 de tractoare, aparținînd noilor S.M.A.-uri, din Catane și Afumați. In limita posibilităților, ne-am preocupat din vreme pentru a­sigurarea pieselor de schimb. Piesele strangulate : arborii­motor, cuzineți, pinioane, cilin­­drii-motor s-au procurat încă din luna octombrie a anului trecut. Cu mijloace proprii, am recondiționat unele piese pe care nu le-am putut asigura prin aprovizionare. Astfel stînd lucrurile, în această perioadă lucrăm intens la repararea trac­toarelor, remorcilor și utilaje­lor de irigat pentru unele C.A.P.-uri beneficiare. Am ter­minat pentru C.A.P.-urile din Giubega, Galiciuica, Afumați și GH. DIM­ coresp. (Continuare în pag. a III-a) Utilajul ce va fi folosit in campania de primăvară poate demara imediat Fabrica de confecții Craiova. Comunistul, ajutor de mai­stru, Alex. Fulga se ocupă în permanență de îndrumarea muncitoarelor în scopul obținerii unor confecții de calitate. lu­lilIIHI ■­IN CONSTRUCȚIE: F.N.C. BANU MĂRĂCINE La Banu Mărăcine, au în­­ceput lucrările de construc­ții la o fabrică de nutrețuri combinate. Aceasta este proiectată pentru o produc­ție anuală de 140 000 tone, cu funcționare în trei schim­buri. Instalațiile și utilaje­le ce vor constitui liniile sale tehnologice — realizate aproape in întregime în ța­ră — vor dispune de un înalt grad de mecanizare și automatizare, astfel Incit aici vor lucra un număr re­dus de muncitori. Noua unitate se adaugă celor existente în acest pro­fil, la .Băilești și Segarcea. Prin punerea sa în funcți­une (care va avea loc la sfîrșitul anului viitor), ac­tuala producție de nutre­țuri combinate, destinată hrănirii animalelor și păsă­rilor din complexe indus­triale, va spori simțitor. Paralel, se creează impor­tante posibilități pentru di­versificarea rețetelor de fa­bricație și specializarea producției în unitățile res­pective, fapt ce va contri­bui la ridicarea calității pro­ducției, la reducerea chel­tuielilor de fabricație și creșterea eficienței econo­mice a acestor unități, la o mai bună deservire a bene­ficiarilor din Dolj și jude­țele limitrofe. M. C. ■ PE ADRESA BENEFICIARILOR EXTERNI Biroul de export al G.U.A.M.E. Craiova a anun­țat că in ultimul timp au fost expediate beneficiarilor externi noi loturi de produ­se care poartă emblema u­­zinei. Astfel, în Sudan s-a livrat un lot de transfor­matoare de forță cu puteri cuprinse între 100—500 KVA, în R.P. Bulgaria — întreruptoare de 10—15 KW, iar în Iran — separatoare de 20 KW. In curînd, vor pleca spre beneficiarii ex­terni transformatoare de forță de 315 și 630 KVA, motoare electrice de HD și 132 KW. ■ O INTERESANTA MA­NIFESTARE CULTURAL­­EDUCATIVA Inscriindu-se pe linia multiplelor acțiuni organi­zate de Universitatea popu­lară din Craiova, de pre­zentare a unor probleme ale științei și tehnicii actuale, la Casa de cultură din Băi­lești, în prezența unei nu­meroase asistențe, a avut loc simpozionul cu tema : „Probleme actuale și de perspectivă în cercetarea spațiului cosmic“. Au luat cuvintul prof. univ. dr. ing. Silviu Pușca­­șu, șeful catedrei de bazele electrotehnicii de la Univer­sitatea din Craiova, recto­rul Universității populare, care a prezentat perspecti­vele cercetării științifice în domeniul explorării spațiu­lui cosmic, și lector univ. ing. George Petrescu, de la catedra de mecanică apli­cată, care a făcut o intere­­santă sinteză a cercetărilor cosmice efectuate pînă în prezent. LUCRĂRI DE INCALZI­­E CENTRALA ÎN COMU­NA DIOȘTI Consiliul popular al co­munei Dioști a luat iniția­tiva introducerii încălzirii centrale în clădirile consi­liului popular, căminului cultural, dispensarului uman și veterinar, bibliotecii co­munale și unui număr im­portant de locuințe indivi­duale. întocmirea documentației tehnice a fost contractată cu cooperativa „Constructorul“ din Craiova, care va execu­ta și lucrările necesare. Urmînd exemplul consiliu­lui popular, liceul de cultu­ră generală din comuna Dioști a contractat cu a­­ceeași unitate întocmirea documentației pentru lucră­rile de încălzire centrală la clădirea principală, pavilionul administrativ și internatul de băieți, GH. IONIȘOR coresp. ______________________­ Plenara Comitetului­­ județean Dolj al femeilor Ieri a avut loc plenara Comitetului județean Dolj al femeilor la care au participat membrele comitetului, președinte și secre­tare ale comitetelor comunale ale femeilor, membre ale Consi­liului Național­ al femeilor, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. La lucrările plenarei a luat parte tovarășul Mi­­hai Burcheșin, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Tovarăș. Constanța Ciontu, președinta Comitetului județean al femeilor, a prezentat referatul „Acțiuni întreprinse de comite­tele și comisiile femeilor, și sarcinile ce le revin în scopul edu­cației politico-ideologice și cultural-educative a maselor de fe­mei“. A fost supus dezbaterii un plan de măsuri privind îmbu­nătățirea educației politico-ideologice și cultural-educative a fe­meilor. Pe marginea referatului și a planului de măsuri au avut loc ample dezbateri. In discuțiile lor, tovarășele Lenuța Zamfir, Viorica Păcuraru, Elena Ștefănescu, Dumitra Antonie, Suzi Nanu, Aura Dincă, Floarea Bobină, Leana Marin, Ana Dumitrașcu, Ioa­na Trăistaru, Butărescu Viorica, Elena Diță și tov. Victor Lungescu au subliniat experiența pozitivă a acțiunilor întreprinse în sco­pul educației politico-ideologice și cultural-educative a maselor de femei, insistînd și asupra unor neajunsuri manifestate. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvântul tovarășul Mi­­hai Burcheșin, care a transmis salutul biroului Comitetului ju­dețean de partid. In continuare, vorbitorul a făcut o serie de a­­precieri asupra rezultatelor obținute de femeile județului, ca rod al educației politico-ideologice realizată în cadrul organizațiilor de femei. Vorbitorul a subliniat unele probleme de o deosebită însemnătate privind rolul femeii în societatea noastră socialistă, menirea ei de muncitoare, mamă și soție. In continuare s-a re­ferit la sarcinile actuale trasate de partid, la realizarea cărora fe­meii îi revine un important rol.

Next