Inainte, februarie 1973 (Anul 30, nr. 8678-8700)

1973-02-02 / nr. 8678

I * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN m faptărilor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen anim EROISM HIN Centrala electrică de ter­­moficare Ișalnița — Cra­iova, 29 ianuarie 1973, ore­le 21,45. Energeticienii din schimbul condus de ingine­rul Dumitru Tudor, veniți ca de obicei cu citeva mi­nute mai devreme la lu­cru, preiau instalațiile in condiții optime de funcțio­nare. Efectuează cu miga­lă verificările tehnice im­puse. Totul se comportă bi­ne. 30 ianuarie, orele 3 și 15 minute, alarmă ! Un scurt-circuit pune în indis­ponibilitate stațiile de pompe ce servesc la spăla­rea și evacuarea zgurei și cenușei de la cazane. Cite­va minute de întrerupere în funcționarea agregate­lor și doi dintre beneficia­rii de bază — Combinatul chimic și Complexul de sere Ișalnița — ar înre­gistra pierderi în producție de ordinul a milioane de lei. Intuind urmările de­ranjamentului, energeticieni și muncitorii mecanici acționează cu pricepere, cu uzanță și deplină dărui­ Inginerul Dumitru Tu­­dor adoptă ad-hoc o solu­ție de provizorat. Agrega­tele continuă să funcțione­ze în continuare la un po­tențial redus, dar suficient pentru­ a alimenta principa­lii consumatori. Coordonați de maistrul Ștefan Poena­­ru, electricienii „caută" o­­perativ cauzele deranja­mentului. Mecanicii de tur­bine, în frunte cu maistrul Marin Lupu, luptă cu se­cundele pentru înlăturarea defecțiunilor mecanice. Muncesc cu toții ca un singur om. Se scurg minu­te după minute... Trece o oră și jumătate de lucru intens. Și, în­­ cele din ur­mă, agregatele sunt aduse, la parametrii funcționali nominali. Provizoratul este înlăturat. Alarma încetea­ză ! Fapta muncitorilor și a specialiștilor schimbului de noapte condus de ingine­rul Dumitru Tudor devine repede cunoscută. Directo­rul centralei, secretarul co­­mitetului de partid și pre­ședintele comitetului sindi­cal, șeful serviciului pro­ducție, specialiștii și mun­citorii întreprinderii îi fe­licită pentru cutezanță, pentru eroismul de care au dat dovadă. Este modesta răsplată morală dată celor ce au dovedit exemplu de conștiinciozitate profe­sională, de elan muncito­resc, de­ înțelegere deplină a sarcinilor ce le revin pentru realizarea indicilor de producție maximali atît la nivelul centralei, cit și al unităților beneficiare ce utilizează energia furniza­tă. In ultimă instanță, e o răsplată binemeritată pen­tru găsirea rapidă a solu­ției tehnice adecvate de menținere a agregatului în funcțiune și de înlăturare a deranjamentului surve­nit intr-un timp reprezen­­tînd a șasea parte din cel socotit normal în situația concretă dată. Cinste lor­­ . Fapta energeticienilor din schimbul amintit, efor­turile celorlalți muncitori și tehnicieni, s-au concre­tizat, în final, în îndepli­nirea mai devreme a sarci­nilor de plan ce i-au re­venit Centralei termoelec­trice Ișalnița — Craiova în ianuarie, în producerea peste planul primei luni a anului a 17 milioane ki­­lowați­ oră energie electrică și a unei însemnate canti­tăți de energie termică. MARIN COANDA Colectivele de muncă se avintă cu elan patriotic in întrecerea socialistă obligatoriu si in industria­­ locală. Pe ansamblul industriei lo­cale din județul nostru, în­treprinderii industriei locale ,metal­ lemn Craiova îi revin, in noul an, hotărîtor pentru îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen, sarcini deo­­sebite în direcția creșterii și diversificării producției de mobilă. Este demn de subli­niat faptul că, față de anul trecut, prevederile de plan cresc în această ramură eco­nomică cu 25 la sută, iar din totalul producției de mobilă, peste 30 la sută va fi des­tinată exportului. Pe fluxul tehnologic se află deja în fabricație, pentru Franța, primul lot dintr-o co­mandă mai mare de dulapuri cu trei uși, cu și fără supra­etajare, urmînd să se realizeze alte sortimente noi, între care dormitorul „Babette“ (pentru R.F. a Germaniei), dulapuri vînătorești (pentru Austria) și altele. De asemenea, pentru fondul pieții vor continua să se producă, printre altele, gar­niturile de mobilă „Modern­ 3",‘, „Dacia“, „Vaslui“ și „Du­râu“. Dar, așa cum s-a subliniat în Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, paralel cu a­­similarea de noi produse cât mai competitive, o atenție de­osebită trebuie acordată valo­rificării superioare a materii­lor prime, creșterii gradului de prelucrare, reducerii sis­tematice a consumurilor spe­cifice pe unitatea de produs. Luînd în considerație aceste prețioase indicații, conducerea întreprinderii a mers atît pe li­nia specializării întregii pro­ducții de mobilă la export, cit și pe linia concentrării aces­teia pe platforma industriei locale din zona de est a Cra­­iovei. „Aș vrea să precizez că, încă din trimestrul IV al anu­lui trecut, am atins parame­trii proiectați la noile capa­cități de producție — , spunea Florea Stoicea, inginerul șef adjunct care se ocupă cu sec­torul de mobilă. Avem posi­bilități ca," pe aceleași supra­fețe construite, să realizăm în plus diferite sortimente de mobilă în valoare de circa 2 milioane lei. Totodată, sunt create condiții optime pentru aplicarea unor tehnologii mo­derne care să permită folo­sirea cît mai judicioasă a masei lemnoase“. Intr-adevăr, la indicația și cu sprijinul nemijlocit al­­ comitetului de partid, comite­tul oamenilor muncii a inițiat o acțiune în care au fost an­trenate cele mai valoroase ca­dre din întreprindere, pen­tru identificarea unor noi re­zerve interne, stabilirea căi­lor și modalităților practice de diminuare a consumurilor specifice, în urma investigații­lor și consultărilor făcute, co­lectivul întreprinderii s-a an­gajat ca, în 1973, să economi­sească 50 mc material lem­a­nos, echivalentul consumului 70 de garnituri de mobilă tip „Dacia“. „Dispunînd de o experiență bună , a ținut să ne informeze ing. Mihai Ni­­culescu, locțiitorul secretarului comitetului de partid, șef al serviciului tehnic — ne-am îndreptat în mod deosebit a­­tenția spre generalizarea pro­cedeului de croire combinată a masei lemnoase. Spun acest lucru, deoarece anul trecut am economisit, pe această cale, o cantitate de peste 30 mc ma­terial lemnos. Ne propunem acum să trecem la înlocuirea AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a) Folosirea judicioasă, cu înaltă eficiență, a materialului lemnos Ceferiștii—în cinstea zilei lor Colectivul de muncă al stației C.F.R. Cra­iova întîmpină cea de-a 40-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiștilor­ și petroliști­lor din februarie 1933 și Ziua ceferiștilor, cu realizări deosebite în întrecerea socialistă. Majoritatea indicatorilor de cantitate și cali­tate au fost realizați și depășiți, în condițiile asigurării regularității și siguranței circu­lației trenurilor. Astfel, în cursul lunii ia­nuarie a.c. au fost expediate, peste plan, 2396 tone nete . s-au încărcat în plus, față de plan, 210 vagoane cu mărfuri destinate populației și șantierelor patriei și s-au des­cărcat în plus 322 vagoane de mărfuri materiale pentru municipiul Craiova și în­și­prejurimi. Sarcina statică a fost îmbună­tățită­­ cu 0,10 tone pe vagon, staționarea în tranzit cu manevră cu 11 094 vagon­are, sta­ționarea la încărcare-descărcare cu 1967 va­­gon­are și staționarea în tranzit, fără ma­nevră, cu 2150 vagon­are. La remarcabilele realizări, obținute adus contribuția colectivul de muncă și­ a al stației, în frunte cu comuniștii, evidențiin­­du-se, în mod deosebit tura condusă de Maxim Cosăceanu, impiegații de mișcare E­­mil Bazgu, Petre Rădulescu, șefii de ma­nevră Marin Roman și Ștefan Stanca, ma­­nevranții Ion Stana și Ion Luică. C. MOTOC coresp. Asemenea unei imense săli de spectacole, la marginea de vest a municipiului se desfășoară panora­mica serelor I.A.S. Craiova. Foto : Nicolae Mărgărit student Pe teme de învâtimînt Timp de două zile, la Craiova a avut loc un schimb de experiență pri­vind modernizarea procesului de în­­vățămînt, la care au participat di­rectorii de școli și comandanții-in­structori de pio­nieri din județ. Cu acest participanții prilej, au ascultat expuneri pe tema supusă dezbaterii, susținu­te de specialiști ai Institutului de științe pedagogi­ce București. Cei prezenți au asistat la o serie de lecții demon­strative și activi­tăți metodic cu caracter privind modernizarea în­­vățămîntului. VINERI 2 FEBRUARIE 197­3 AHUI XXIX SIE 8*78­4 PAGIH! »SANI ! SiinMian mic . La Combinatul bhi­craiovean, sunt în curs de omologare 12 sor­timente noi de îngrășă­minte de mare eficacitate pentru cultura griului, po­rumbului, tomatelor, pen­tru pomi fructiferi etc. Du­pă cum ne informează di­rectorul general, ing. Ius­tin Rogoz, unele dintre a­­cestea urmează să înlocu­iască produse similare ca­re pînă acum se importau. Față de anul de debut, cînd se fabricau doar cinci sortimente, în pre­zent combinatul produce deja 49 sortimente de în­grășăminte.­­ De curînd, la Fabrica de celule electrice prefabrica­te din Băilești a intrat în funcțiune un atelier de a­­coperiri metalice. Faptul are o deosebită importanță pentru unitatea respectivă, întrucît se înlătură unele neajunsuri ce se manifestau la operația de galvanizare și se obțin economii anuale de circa 150 000 lei.­­ In acest an, la Ma­­glavit va funcționa o aso­ciație intercooperatistă pentru creșterea viermilor de mătase. Asociația va a­­vea un local propriu ce ur­mează să se construiască și să fie înzestrat cu do­tarea necesară și care va in­tra în funcțiune în cursul acestui an. Creșterea vier­milor de mătase se va face în flux, în trei cicluri pe an, în fiecare ciclu cres­când viermii de mătase re­zultați din cîte 4 kg să­­mînță. In prezent se în­treprind măsurile necesa­re în vederea declanșării primului ciclu de creștere a viermilor de mătase în această primăvară, ia­r Astăzi, la orele 18,30, Muzeul de artă din Craiova are loc vernisajul expoziției retrospective sculptorului Anghel Chiciu,­­ prilejuită de împlinirea a zece ani de la moartea ar­tistului, originar din mu­nicipiul Craiova. Din lu­crările prezentate în expo­ziție rețin atenția: „Făt Frumos“, „Tors de tînără", „Păstorița pe furtună“, „Artistul în pribegie“, „Tors de dansatoare“, „Cap de copil certat“, „Supremul apel“. Succes corului Regionalei C.F.R. Craiova. Din inițiativa unui mănunchi de ceferiști, a luat ființă, cu aproape 26 de ani în urmă, corul Regionalei de căi ferate Craiova. Pe atunci cu­prindea doar 40 de a­­matori, încă din primii ani de activitate, însă, sindicatul a programat numeroase manifestări ale formației corale in Craiova și, de aseme­nea, în deplasare, la sa­te sau în centre munci­torești din Oltenia și zonele limitrofe. Dintre participările prestigioase ale forma­ției subliniem prezența în 1948 la festivalul pri­lejuit de centenarul­ Proclamației de la Islaz. Incepînd din anul 1957, corul ceferiștilor craio­­veni a realizat o cola­borare fructuoasă cu Filarmonica de stat „Oltenia“, prezentînd concerte vocal-simfoni­­ce, mult apreciate de publicul craiovean. Per­fecționarea continuă și maturitatea acestei for­mații, alcătuită din muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști și alte cadre, au asigurat corului o frumoasă as­censiune artistică. Re­pertoriul lui cuprinde la ora actuală peste 100 piese de compozitori români și străini, inter­pretate cu măiestrie sub bagheta tînărului și talentatului dirijor, pro­fesorul Valentin Bacal. Dovadă stă faptul că la Festivalul de muzică corală de la Lugoj — 1970, corul Regionalei de căi ferate Craiova a obținut trofeul „Ion Vi­­du“, machetă, diplomă și premii. Cu prilejul aniversă­rii­­ unui sfert de veac de activitate neîntre­ruptă, care marchează o prezență deosebită în viața spirituală craio­­veană, adresăm acestei prestigioase formații călduroase felicitări, u­­rîndu-i noi succese în activitatea viitoare ! Distins cu premiul I la concursul­ „Cîntec de pătrar de veac“, organi­zat în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Repu­blicii, corul Regionalei C.F.R. Craiova partici­pă duminică la etapa a III-a a concursului coral interjudețean „Cîntare patriei“, corn­curs ce se va desfășura la Pitești, in sala Ca­sei de cultură a sindi­catelor. Ii dorim, și cu acest prilej, o evoluție cit mai frumoasă, pe măsura talentului ce definește această for­mație ! Complexul comercial Va­lea Roșie. Un obiectiv de larg interes cetățenesc, mult așteptat îndeosebi de miile de locatari din această zo­nă , se află acum în sta­diul intrării în funcțiune a primelor magazine. Con­ceput cu o linie arhitectu­rală originală și dotat cu mobilier și utilaje moder­ne, noul complex va aco­peri o gamă multiplă de activități comerciale și prestări de servicii pentru populație. Foto : FI. Roșoga u. Azi vă informăm despre: noi unități presta­toare de servicii Intr-o recentă convorbi­re cu tovarășul Gh. Musta­fa, președintele Cooperati­vei meșteșugărești „Deser­virea“ din Craiova, am a­­flat cîteva din preocupă­rile conducerii acestei uni­tăți în ceea ce privește în­ființarea de noi unități în cartierele Valea Roșie și Piața gării. în noul complex din Va­lea Roșie vor funcționa mai multe unități presta­toare de servicii, ca de pil­dă ateliere pentru foto și foto-color, pentru înrămat tablouri și montaj gea­muri, reparații radio și te­levizoare, lucrări de tapițe­rie și montat perdele, re­parații de obiecte electro­­casnice și altele. în noul cartier ,din veci­nătatea stației C.F.R., „De­servirea“ va crea unități pentru foto, reparații cea­suri și stilouri, optică, re­parații și confecționarea de bijuterii. In afară de aceste acti­vități, conducerea coopera­tivei și-a propus să reor­ganizeze o serie de unități existente prin lărgirea spa­țiilor de producție, precum și înzestrarea unor secții cu utilaje noi, moderne. Nu peste mult timp, mai multe dintre unitățile coo­perativei, în special atelie­re de reparații radio și te­levizoare, își vor desfășura activitatea în două schim­buri. Cooperativa va sta­bili un program funcționarea prin privind rotație, duminica dimineața, a u­­nităților mai mult solici­tate de către public. A. ȘTEFAN ancheta noastră Pe baza indicațiilor expre­se date de Comitetul județean de partid, în unitățile agri­cole s-a trecut din timp la întocmirea unor programe de fertilizare , defalcate pe luni și decade, vizînd transporta­rea pe ogoare, pînă la finele lunii ianuarie a.c., a întregu­lui volum de gunoi de grajd existent atît­­ în sectoarele zoo­tehnice ale unităților agrico­le, cît și pe lingă gospodării­le cetățenilor. Timpul afectat acestei­ lucrări a fost, în ge­neral, folosit cu maximum de eficiență. La C.A.P. Gogoșu, după cum sublinia tovarășul Dan Ștefănescu, președinte și in­giner șef al acestei unități, s-a procedat la alcătuirea cît mai judicioasă a planului de fertilizare, pe fiecare forma­țiune de lucru. Consiliul de conducere a luat măsuri o­­perative, ca aproape toate mijloacele — atelaje, remorci, autocamioane — să fie folosi­te la­­ transportarea gunoiului de grajd de la sectorul zoo­tehnic în cîmp, îndeosebi pe suprafețele destinate legume­lor, porumbului, florii-soare­­lui, încărcatul și descărcatul, precum și celelalte lucrări de transportat și administrat gu­noiul de grajd, se fac cu apor­tul efectiv al cooperatorilor care vor lucra în acord global suprafețele respective. Ca ur­mare a realizării sarcinilor pentru fiecare zi, s-a reușit ca, în cea de-a doua parte a lunii decembrie 1972, pre­cum și în cursul lunii ianua­rie a.c., să se transporte, pe cîmp, circa 1000 tone îngră­șăminte naturale care urmea­ză a fi încorporate în sol o dată cu primele lucrări de primăvară. Exemple asemă­nătoare pot fi întîlnite și în alte unități din județ, atît din zona de șes cît și din cea colinară. Acum, cînd, potrivit angaja­mentului asumat de unități, acțiunea de transportare a gunoiului de grajd ar fi tre­buit să fie practic încheiată, în numeroase cooperative se află încă în sectoarele zooteh­nice cantități de ordinul­ mii­lor de tone de îngrășăminte naturale ce așteaptă să fie duse pe cîmp. Așa stau lu­crurile, de pildă, la C.A.P. Cernătești, al cărei consiliu de conducere n-a reușit să învețe prea mult din experi­ența anilor trecuți. „Anul tre­cut — relata tovarășul Gheor­­ghe Trupiță, președintele coo­perativei amintite — de pe tarlaua de 10 ha din punctul numit „Valea Mare“, unde am administrat cîte 30 tone gu­noi de grajd la hectar, sporul de producție la cultura po­rumbului a fost de 450 kg la ha față de media de pe restul suprafeței“. Așadar, existau argumente care ar fi trebuit să determine consiliul de con­ducere, comitetul de partid al unității să întreprindă măsuri operative, astfel incit toate cele 38 de atelaje, trei autoca­mioane și o remorcă să fi fost folosite cu randament maxim, în cursul lunii ianuarie — cînd nu existau alte lucrări ur­gente — la transportul în cîmp a celor peste 1000 tone gunoi de grajd din sectorul zootehnic. Din păcate, pînă zilele trecute nu fuseseră transportate decit 280 de to­ne. Graficul întocmit în acest scop a rămas, astfel, un pe­tic de hîrtie fără valoare. „N-am prea avut timp“ — caută să motiveze această stare de lucruri tovarășul Constantin Angheloiu, secre­tarul comitetului de partid al C.A.P. Oare, așa să fie ? Un simplu calcul pune în eviden­ță faptul că, față de numă­rul mijloacelor­, de transport­­ de timpul bun, care s-a men­ținut pînă în prezent, pentru transportarea celor 1000 tone gunoi de grajd, C.A.P. din Cernătești n-ar fi avut nevoie mai mult de o săptămînă. Po­trivit afirmațiilor tovarășului Gheorghe Trupiță, președinte­le unității, cu fiecare dintre cele 38 de atelaje se poate transporta la un drum circa o tonă. Dacă lucrul începe de dimineață și se încheie aproa­pe de lăsarea serii, se pot face trei drumuri cu atela­jele încărcate de la sectorul zootehnic în punctul numit A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) «ingerei stre­ilii î marin­ă, ier laptele stol­iiÉariate.. sau despre felul în care au înțeles conducerile unor C.A.P. să rezolve transportarea operativă a îngrășămintelor naturale pe cîmp \

Next