Inainte, iunie 1973 (Anul 30, nr. 8780-8805)

1973-06-01 / nr. 8780

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ainte ANUL XXIX NR. 8780 VINERI 1 IUNIE 1973 4 PAGINI 30 BANI Importante sporuri de produse textile Angajat în marea între­cere socialistă desfășurată pentru îndeplinirea mai devreme a sarcinilor actu­alului cincinal, colectivele de țesătoare și filatoare din cadrul Fabricii de tex­tile „Independența“ Craio­va raportează, pe primele cinci luni care au trecut din acest an, rezultate re­marcabile. Astfel, planul producției globale industriale a fost depășit cu 316 000 lei, iar cel al producției marfă fa­bricată cu 300 000 lei. A­­ceste sporuri valorice își au echivalentul fizic în 10 000 mp țesături tip bumbac și 2 700 kg fire vigoare, produse suplimen­tar. Merită a fi evidențiată contribuția pe care și-au adus-o țesătoarele Floarea Zămîrcă și Ioana Preda, filatoarea Gheorghița Bur­tea, finisatoarea Nicolina Petrescu și multe altele. Combinatul chimic Cra­iova. Printre muncitorii care s-au remarcat în ac­tivitatea productivă și con­stituie un exemplu de con­știinciozitate la locul de muncă, se numără și lăcă­tușul mecanic Constantin Berbec, pe care-l prezen­tăm în fotografia de mai jos. Foto : Elena Anton * municipală f OVA Proletari din toate tarile, uniti­ vâ / ::$^*;:*?:!:v*!'ill­­-‘jB;;*^:‘:‘y;?^ In întîmpinarea celei de-a 29-a an a eliberării patriei­. .. Un adevăr confirmat în munca pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe 1973. Cuvintul chimiș­­tilor e faptă ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Din datele ■ preliminare, se Discuția cu secretarul comitetului de partid al Combi- B prevede ca la natului chimic craiovean, tovarășul Petre Andrițoiu, ■ finele primelor în legătură cu stadiul îndeplinirii angajamentelor a su­­m cinci luni ale­cate în întrecerea socialistă pe acest an, am abordat-o­­ acestui an să se ca urmare a publicării în ziarul „Scînteia“, la rubrica ■ obțină o după­­„Avanpost în cincinal“, a unui articol în care chimiștii ■ și de la produc­­ție la Borzești afirmau că : „In acest an, noi vom fi ■ țin globală de primii!“. El — Ce părăre aveți, tovarășe Andrițoiu, de hotărîrea chi­­­­miștilor de la Borzești ? Se pare că aveți un concurent ■ redutabil care aspiră la primul loc în întrecerea din acest ■ an. El — Bazîndu-mă pe exemplul comuniștilor, pe aportul­­ valoros al fiecărui salariat din cetatea chimiei craiovene, 8 iată răspunsul nostru dat celor de la Borzești. De la­­ noi a pornit chemarea la întrecere, noi vom fi primii ® în această competiție! O vom dovedi prin fapte.■ H­BBBBBBBB 48 milioane lei, iar la producția marfă de 38 milioane lei, ceea ce repre­zintă aproape angajamentul inițial pe acest an. Chimiștii și-au suplimen­tat însă angaja­mentele inițiale, stabilind la producția globală 120 milioa­ne lei, la producția marfă 96 milioane lei, la productivi­tatea muncii pe salariat 24 150 lei și la beneficiul economic 17 milioane lei. Dar, acesta nu este încă ultimul cuvînt al acestui harnic colectiv de muncă. Pentru prestigiul lor, pentru noi­­ sporuri în­ produc­ție, chimiștii vor găsi noi re­surse, noi rezerve nevalorifi­cate încă. Din situația îndeplinirii ce­lorlalte obiective spicuim­: realizarea a 5 000 tone în­grășăminte cu azot față de 10 000 tone prevăzute și 160 tone butanol față de 200 tone sta­bilite in angajament. Pe patru luni, depășirea la beneficiul ȘT. ARDELEANU (Continuare în pag. a II-a) In adunarea generală a re­prezentanților oamenilor mun­cii de la Com­binatul chimic din februarie a.c., a fost lan­sată o însufleți­­toare chemare către toate u­­nitățile din in­dustria chimică, cu angajamen­te mobilizatoa­re, care să con­tribuie la în­făptuirea cu succes a sarci­nilor economice cuprinse în programul elabo­rat de cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R., la îndeplini­rea înainte de termen a pre­vederilor actualului cincinal. Să vedem acum în ce sta­diu se află realizarea angaja­mentelor asumate de chimiștii craioveni. Consfătuire de lucru pe teme de irigații Miercuri după-amiaza, Dăbuleni, în prezența tova­ta­rășului Gheorghe Petrescu, membru al C. C. al P. C. R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., s-a desfășurat o consfătuire de lucru organizată de Comite­tul județean de partid. La consfătuire au participat re­prezentanți ai Ministerului Agriculturii, Industriei Ali­mentare și Apelor, membri ai biroului Comitetului județean Olt al P.C.R., factori de răs­pundere din Direcția genera­lă agricolă Dolj, Trustul S.M.A., conducerea I.C.I.C. Dăbuleni și conducătorii uni­tăților beneficiare — C.A.P. și I.A.S. — din raza sistemu­lui de irigații. S-a subliniat necesitatea în­treprinderii unor măsuri con­crete, conjugării eforturilor constructorului și beneficia­rului pentru a asigura func­ționarea și exploatarea siste­mului de irigații la parame­trii proiectați, pentru folosi­rea rațională a fondului fun­ciar din incinta sistemului. :î:,î;i! Pentru scur­tarea duratei lucrărilor După cele cinci luni care au trecut din acest an, colec­tivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul în­treprinderii de construcții căi ferate Craiova, care își des­fășoară activitatea pe raza mai multor județe, au reușit să depășească prevederile pla­nului producției globale cu 1,3 milioane lei. Acest spor s-a obținut, în mare parte, pe seama creșterii producti­vității muncii cu circa 900 lei salariat. Colectivul acestei întreprin­deri manifestă o permanentă preocupare pentru scurtarea duratei de execuție a obiecti­velor. Ca urmare, au fost ter­minate cu 30 de zile mai de­vreme lucrările la I.M.M.P. Roșiori. In prezent, se lucrea­ză intens pe șantierele de la I.M.M.R. Craiova, la sistema­tizarea stației Govora și al­tele. Peste prevede­rile de plan Colectivul de muncă din ca­drul întreprinderii de indus­trializare a laptelui Dolj a încheiat primele cinci luni cu un bilanț rodnic. Astfel, pre­vederile planului producției globale au fost depășite cu 2,3 milioane lei, iar cele ale producției marfă cu 6,4 mili­oane lei. Aceste sporuri va­lorice s-au concretizat, prin­tre altele, în producerea su­plimentară a 81 tone unt, 558 tone brînzeturi. De asemenea, planul de co­lectări a fost depășit cu 5­700 hl lapte. Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in piele și întrepr­inderi­leiorisiei O zi obișnuită din activita­tea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare al­ta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost în­săși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul­ nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în con­știința țării, a fiecăruia din­tre noi, necesitatea de a-l ve­dea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau a­­colo unde se asigură aprovi­zionarea cetățenilor, întilnin­­du-se cu muncitori din uzi­ne și de pe șantiere, cu spe­cialiștii, cu lucrătorii din co­merț, gospodine, probleme concrete, a discutînd căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale econo­miei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de via­ță ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și în­druma, de a se consfătui per­manent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capi­talei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîn­­tarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea: „Cunoașteți preocupările ac­tuale ale întregului popor, care acționează cu toată fer­mitatea în înfăptuirea hotă­­ririlor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni aile acestui cin­cinal. In toate domeniile, atît în industrie cît și în agricul­tură, planul a fost nu numai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescu releva: „Acordăm o ma­re atenție înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bună­stării materiale și spirituale a întregului popor. Și în a­­cest domeniu hotărîrile Con­gresului al X-lea și ale Con­ferinței Naționale se înfăptu­iesc cu succes. Desi­gur că și în activitatea noa­stră economică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la suc­cesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și sta­tului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materia­le, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățe­nilor Capitalei, ca și ale tutu­ror oamenilor muncii din în­treaga țară. în timpul vizitei, secretarul general a fost însoțit de Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Gheor­ghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană so­noră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sentimentele față de tovarășul Ceaușescu, exprima­te emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei. In vechiul cartier munci­toresc, astăzi întinerit de noi­le blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la ha­la „Traian“, în piețele „Ra­hova“ și „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost în­conjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina se­cretarului general al partidu­lui, să-i împărtășească gîn­­durile, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află munci­toarea Ileana Popa de la fa­brica de confecții și tricota­je „București“, maistrul Iu­lian Vică de la fabrica „Fla­căra Roșie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri Noi“ si­ mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, to­varășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 16 nepoți, mărturi­sește de la sine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăi­toare adresate secretarului ge­neral de bătrîna Ecaterina Si­­miniuc: „Vă mulțumesc că vă îngrijiți de viața noastră, să trăiești, tovarășe Ceaușescu, să trăiască tot poporul româ­nesc și rogu-te dă-mi voie să te îmbrățișez ca o mamă pen­tru tot, ce ai făcut și ce faci pentru țară, pentru noi“. întîmpinat astfel, pretutin­deni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populația orașului cumpără cele necesare — din diferite cartiere ale municipiului. (Continuare în pag. a IV-a) curier cotidian A ÎNCEPUT SESIUNEA DE EXAMENE Ieri, la Universitate a început sesiunea de exa­mene care încheie un nou an din învățămîntul supe­rior. Cei cinci mii de stu­denți din cele zece facul­tăți craiovene vor susține, timp de o lună de zile, o serie de examene la dife­rite discipline, verificîn­­du-și, astfel, în spirit exi­gent, acumulările din tim­pul orelor de studiu. CU ZECE ZILE IN AVANS­Ieri, cinci unități de pe raza de activitate a Trus­tului S.M.A. Dolj au în­cheiat reparațiile utilaje­lor care vor concura la campania de recoltare cerealelor păioase, cu zece­­ zile în avans față de ter­menele planificate. Acestea sunt: S.M.A. Segarcea, Giurgița, Poiana Mare, Virtop și Plenița. PRIN METODA GLISĂRII Pe Calea București din Craiova s-a deschis un nou șantier ce va adăuga zes­trei edilitare a municipiu­lui un modern bloc de lo­cuințe. Folosind metode a­­vansate, menite să scurte­ze termenul de execuție, colectivul de constructori aparținînd șantierului nr. 1 al T.C.C. a început gli­sarea blocului P 1 de 80 de apartamente. Lucrările de glisare sunt conduse de comunistul Ștefan Birtu. Se preconizează ca în ter­men de 18—20 zile să se ajungă la nivelul etaju­lui X. CEA MAI FRUMOASA GOSPODĂRIE întrecerea pentru cîști­­garea unui loc fruntaș în cadrul concursului „Gos­podărie personală model“, organizat de popular județean, Consiliul prinde viață și la Virtop. Primă­ria a început depistarea cetățenilor care posedă ce­le mai frumoase gospodă­rii și care doresc să can­dideze pentru locuri de fruntași pe comună și ju­deț. Printre cei cu cele mai frumoase gospodării se numără Mircea Ionescu, Iosif Nicuț, Ilie Turcu și alții. *>■ La întreprinderea „Electroputere“—Craiova Inaugurarea laboratorului de înaltă tensiune Ieri după-amiază, la întreprinderea „Elec­­troputere“ din Craiova, a avut loc inaugu­rarea laboratorului de înaltă tensiune, obiec­tiv realizat în cadrul colaborării tehnice din­tre țara noastră și R.D. Germană. Acest im­portant obiectiv al industriei noastre elec­trotehnice este dotat cu aparatură și insta­lații produse de firme din R.D.G. și de către întreprinderea „Electroputere“. Au fost prezenți tovarășii: ing. Ilie Bădi­­cuț, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., ing. Cornel Mihulecea, adjunct al mi­nistrului industriei construcțiilor de mașini­­unelte și electrotehnicii, ing. Alex. Ne­­cula, director general al Centralei industria­le electrotehnice, cadre de conducere și spe­cialiști din întreprindere, reprezentanți ai comitetelor de partid, sindicat și U.T.C., zia­riști. Au mai luat parte, de asemenea, dr. Hans Voss, ambasadorul R.D. Germane la Bucu­rești, membri ai ambasadei, reprezentanți ai întreprinderii furnizoare din R.D.G., specia­liști germani ș.a. Cei prezenți au participat la o probă de conturuare la un separator de 400 kilovolți din producția întreprinderii „Electroputere“, au vizitat laboratorul de înaltă tensiune, ca­merele de comandă, sala de mașini, hala de tensiune indusă și secția de transformatoare mari. Cu acest prilej, a avut loc o conferință de presă la care au luat parte redactori ai ziarului „înainte“, Studioului de radio Cra­iova și corespondenți ai presei centrale. Casa cu trei sute de copii.­ In vecinătatea monu­mentalei clădiri­ a clubu­lui întreprinderii „Elec­troputere“, s-a înălțat în ultimii ani o impună­toare construcție. Clădi­rea are etaj și multe, multe ferestre. în curtea plină de verdea­ță, 300 de copii zburdă gălăgioși supravegheați de educatoare. Ne a­­flăm la grădinița cu cre­șă nr. 37, la aceas­tă casă cu sute de copii de pe strada Oborului și admirăm tablouri i­­nedite, căutînd să intu­im ce visează în aces­te zile cei mici. „Pe mine mă cheamă Valentina Bran — ne spune o fetiță tare dră­gălașă și vorbăreață. Am cinci anișori. Cînd voi fi mare vreau să mă fac doctoriță, îmi plac halatul alb și tru­sa. Să știi că eu am trusă de doctoriță aca­să și, și...“. „Eu mecanic de loco­motivă vreau să mă fac“ — ne „declară“ Laurențiu Dima, chiar dacă tatăl lui este o­­perator chimist la Com­binatul de la Ișalnița. Se pare că Laurențiu s-a înțeles, atunci cînd a fost vorba de „alege­rea“ meseriei pentru vi­itor, cu colegul său Sorin Dobre, pentru că ambii se potrivesc la gind; în plus, Sorin a auzit multe despre a­­ceastă meserie de la tatăl său, care „face“, așa cum ne-a asigurat el — mașini și locomo­tive la „Electroputere“, iar mama sa „face“, tot după spusele lui, bobi­ne mari, mari, cît casa. „Eu le-am văzut. Am pus mina și pe locomo­tive și pe bobine cînd am fost la uzină la ta­ta“ — a ținut să ne precizeze prichindelul, încercăm să punem punct dialogului nos­tru cu cei mici dar în zadar. Mai consemnăm și visurile lui Orlando Manea și ale lui Manu­el Vasilescu. Primul vrea să devină ca și tatăl său strungar, iar cel de-al doilea dorește să se facă aviator, chiar dacă tatăl lui făurește la „Electroputere“ lo­comotive electrice. Flo­rentina Diana Ancei ți­ne morțiș să ajungă e­­ducatoare, iar Săndica Muraru, ca și Valentina Bran doresc să se facă doctorițe. ...Așadar, „declarații solemne“, culese în zi­lele premergătoare lui 1 Iunie. — Ziua inter­națională a copilului. Deocamdată toate aces­tea sunt visuri mai de care mai care în­drăznețe. Tinerii anului 2000, aflați atunci în u­­zine, pe șantiere ori în aulele facultăților sînt copiii noștri de azi, vlăs­tarele fragede ale vie­ții, speranța și viitorul țării. Azi, de 1 Iunie, cînd stringem călduros la piept pe cei cărora le-am dat viață, să le urâm cu toții din inimă, la vîrsta minunatei lor copilării, m­ic succes, multe bucurii și să le oferim în dar cadourile pe care le așteaptă. L. TRIȚA Iliül ljill!lN!!in!!i!il!lllí!l!lll!!lli:l!!ll:i:::jl!!i!!ll!ll!l!ll!!!!l!!!!!:!í Un proiect valoros și original, premieră în apicultură „PU HELIU“ ! Despre multiplele și mi­raculoasele virtuți ale mie­­rei, lăptișorului de mat­că, ale zecilor de derivate și preparate avind la ba­ză producția apicolă ar fi de prisos să mai discutăm azi, cînd rodul de aur cu­les de albine este tot mai intens solicitat pentru hra­na copiilor și adulților, pentru industrie și export. Polenul, însuși, este­ din ce în ce mai căutat, fiind utilizat în alimentație pen­tru elementele nutritive valoroase pe care le con­ține. In unele dintre ju­dețele cu potențial poleni­­fer, se întreprind măsuri pentru aplicarea metodolo­giei moderne de colectat polen, se introduc, în a­­cest scop, tipuri noi de colectoare... lată suficiente rațiuni pentru care proiec­tul original și pe deplin accesibil al lect. univ. ing. Nicolae Șuster, de la Uni­versitatea din Craiova, ni se pare întrutotul remar­cabil și demn de a fi tran­spus urgent în viață: un parc melifer — bază ex­perimentală și de produc­ție, cu plantații polifunc­­țional­e, cu o stupină-turn și un laborator complex, amplasate pe un perimetru de circa 20 ha în incinta Stațiunii experimentale a­­gricole Simnic, pe un te­ren, oricum, neutilizat, în cea mai mare parte erodat, care ar căpăta astfel o va­lorificare potrivită. O vi­­roagă de circa 12 ha din acest teren ar urma să fie plantată în așa fel încît să se creeze un echilibru între vegetația ierbacee — care să servească drept bază meliferă și fîneață — și vegetația arborescen­tă, cu rol de element an­­tierozional. In ce constă noutatea ? Acest parc este conceput exclusiv din specii melife­­re, medicinale, aromatice — adică o concretizare a concepției pe care o dez­voltă, de cițiva ani, dis­ciplina de arboricultură și arhitectură peisajeră a u­­niv­ersității craiovene, a­­ceea a plantațiilor poli­­funcționale. In incinta re­zervației, izvoarele de apă captate asigură condiții optime pentru speciile me­­lifere care cer umiditate, în zona lacului și în cele apropiate urmînd să fie cultivate plante melifere în asociații asemănătoare cu cele din natură. Tot a­­ici apare și idee amplasă­rii unei mici zone de agre­ment cu ștrand, restaurant cu bufet și terasă, două parcaje, vestiare, dușuri, teren de sport. O oglindă mai mică de apă va fi în exclusivitate pentru albi­ne. In partea de est, unde ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a II-a) ^ f

Next