Inainte, martie 1977 (Anul 34, nr. 9937-9962)

1977-03-01 / nr. 9937

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL PCR ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXIII NR 9937 1 MARȚI 1 MARTIE 1977 | 4 PAGINI 30 BANI Vizita oficială de prietenie a președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Coasta de Fildeș Sosirea la Duminică, în cea de-a șa­sea zi a soliei de pace și prietenie pe care o poartă pe pămîntul Africii, preșe­dintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, au sosit în Repu­blica Coasta de Fildeș, unde, la invitația președintelui Felix Houphouet-Boigny și a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny, efectuea­ză o vizită oficială de prie­tenie. Aeroportul internațional „Port-Bouet“ din Abidjan, moderna aerogară a capita­lei ivoriene, unde s-a desfă­șurat ceremonia sosirii ofi­ciale a distinșilor oaspeți ro­mâni, erau împodobite săr­bătorește. Este ora 12:00 (ora locală). După o oră de zbor deasu­pra pământului african, avio­nul prezidențial aterizează pe aeroport. La coborîrea din avion, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați cu deosebită cordialitate de președintele Felix Houphouet- Boigny și doamna Marie Therese Houphouet-Boigny. După ceremonia primirii, oaspeții și gazdele se în­dreaptă spre salonul de onoare al aeroportului, unde președintele Felix Houphouet- Boigny rostește un cuvint de bun venit. Răspunde tovarășul Nicolae Ceaușescu. La ieșirea din salonul de onoare al aeroportului, to­varășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt întîmpinați de un grup de reprezentanți ai triburi­lor veniți din toate regiunile Coastei de Fildeș pentru a aduce omagiul lor solilor poporului român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu le mul­țumesc în modul cel mai călduros și le string priete­nește mîinile. De la aeroportul Port- Bouet, președinții Nicolae Ceaușescu și Felix Houphouet-Boigny se în­dreaptă, într-o mașină escor­tată de motocicliști, spre Abidjan. (Continuare în pag. a IV-a) In seara zilei de 27 februa­rie, la Palatul prezidențial din Abidjan, a avut loc so­lemnitatea schimbului de înalte distincții românești și ivoriene. Președintele Republicii Coasta de Fildeș, Felix Houphouët-Boigny, a înmî­­nat tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu „Marea Cruce a Ordinului Național“. In cadrul aceleiași solem­nități, președintele Republi­cii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a înmînat președintelui Felix Houphouet-Boigny și doam­nei Marie Houphouet-Boigny Therese Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Cei doi șefi de stat și so­țiile lor s-au felicitat reci­proc, și-au strîns cu căldură mîinile. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Felix Houphouët-Boigny s-au întreținut apoi cordial, în­tr-o atmosferă de stimă și respect reciproc, în spiritul bunelor relații care s-au statornicit și se dezvoltă în­tre cele două țări și popoare. Dineu în onoarea înalților oaspeți români Duminică, președintele Felix Houphouet-Boigny și doamna Marie Therese Houphouet-Boigny au oferit, în saloanele Palatului prezi­dențial din Abidjan, un dineu oficial in onoarea pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu. Au participat persoanele oficiale care însoțesc pe înalții oaspeți români. Au luat parte înalte ofi­cialități politice și militare. (Continuare in pag. a IV-a) Abidjan Solemnitatea înmînării unor înalte distincții Primirea șefilor misiunilor diplomatice Președintele Republicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, a pri­mit în cursul după-amiezii de duminică, la Palatul pre­zidențial din Abidjan, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați in Republica Coasta de Fildeș, care au adus omagiul lor înalților oaspeți români. In timpul întrevederii, au fost evocate bunele relații dintre România și celelalte țări iubitoare de pace din lume, însemnătatea deosebită a dialogului la nivel înalt pentru dezvoltarea pe mul­tiple planuri a conlucrării și cooperării in domenii de interes comun. Instalația de amoniac III să producă urgent! Realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs, reve­nite colectivelor Combinatu­lui chimic Craiova, precum și a angajamentelor asuma­te in întrecerea socialistă, este condiționată, între al­tele, de intrarea în funcți­une a noii instalații de a­­moniac III. Deși aceasta trebuia să pro­ducă din luna trecută, din a­­numite cauze la care ne vom referi in rîndurile de față, termenul de punere in funcțiune, re­­programat de cîteva ori, a fost stabilit la 20 mai a.c. Dar și respectarea acestuia din urmă ridică unele sem­ne de întrebare, deoarece, înainte de toate, trebuia să se respecte alte termene la operațiile principale prevă­zute în graficul de execuție încheiat în luna decembrie 1976 și însușit de factorii ce concură la realizarea in­vestiției. In prezent, față de prevederile stabilite, sta­diile de execuție sînt intir­­ziate cu 13 zile. Cîteva e­­xemple de lucrări-cheie, de­terminante pentru punerea în funcțiune a Întregii in­stalații, la care s-au înre­gistrat restanțe, ilustrează și cauzele întîrzierii aminti­te. Bunăoară, din vina be­neficiarului și a construc­torului, lucrările „uscare reformer secundar, cazane recuperatoare și camere flu­enți“ și „sudare și izolare pigteiluri“ trebuiau finali­zate la 10 ia­nuarie și, res­pectiv, la 26 februarie, însă prima s-a rea­lizat abia 24 ianuarie, iar a doua ur­m­­mează să fie predată abia pe data de 15 martie. In si­tuație asemănătoare s-au a­­flat sau continuă să se afle și alte lucrări principale, cum sunt: turnarea bolții re­former primar, definitivarea legăturilor tehnologice între cazane recuperatoare și tam­buri de abur, proba hi­draulică la cazan auxiliar și spălarea chimică a siste­mului de producere a abu­rului. In esență, unul din facto­rii care au condus la neres­­pectarea termenelor de e-Ing. ION RĂDĂCINĂ șeful serviciului investiții de la Combinatul chimic Craiova (Continuare in pag. a III-a) INVESTIȚII în termen, c­u eficiența imediată în întîm­pinarea Congresului consiliilor de conducere ale unităților agricole Satele doljene se mută din nou în cîmp Dacă mergi în aceste zile la Cetate, Poiana Mare, Seaca de Cîmp, Goicea, Se­­garcea, Calopăr sau traver­sezi centrul județului și po­posești în zona colinară la Bulzești, Murgași, Botoșești- Paia, Carpen, Cleanov, pes­te tot poți vedea cooperatori și mecanizatori care mun­cesc cu sîrguință pentru ca în acest an, la nivelul ju­dețului, să se obțină în me­die la hectar 5000 kg po­rumb boabe, 4000 kg grîu, 40 tone­ sfeclă de zahăr, peste 2000 litri lapte pe cap de vacă furajată. Iată de ce oamenii sunt hotărîți să fo­losească din plin fiecare­ cli­pă bună de lucru în cîmp, întreaga capacitate de pro­ducție a utilajelor, spre a pune astfel temelii solide îndeplinirii angajamentelor asumate. De îndată ce soarele început să strălucească, spe­­­cialiștii din unități, membrii consiliilor de conducere, șe­fii formațiilor de lucru au pornit pe cîmp, controlînd de două-trei ori pe zi starea terenului, astfel ca pe Par­celele zvîntate să se poată trece operativ la reluarea a­­răturilor, pregătirea patului germinativ, executarea în­­sămînțărilor din prim­a epo­ca. In faza consiliului inter­­cooperatist Bratovoiești, 120 de tractoare lucrează la a­­rat întreaga zi-lumină. „Vi­teza zilnică planificată de 210 ha la arat — ne spune tovarășul Ilie Albu, pre­ședintele consiliului inter­­cooperatist amintit — a fost din prima zi depășită. Se lucrează din plin la arături, la pregătirea patului germi­nativ, la realizarea progra­mului de fertilizări. In mod operativ au fost constituite formații din cooperatori și mecanizatori care execută lucrări de scurgere a apelor de pe semănături și ogoare. Au fost deschise șanțuri și A. I RIGIOIU (Continuare in pag. a 111-a) ) I -CURIER COTIDIAN — I pentru export­­ în atelierele fabricii de­­ profil de la întreprin­derea „Electroputere“ . Craiova se află în stadiu avansat de execuție un Iautotransformator de 400 MVA destinat exportului. Acest autotransforma­­tor este primul din lotul­­ destinat livrării în R.P. Polonă, fiind cel mai­­ mare produs de acest fel pentru export. I INSTALAȚIE MODERNA La secția­­ lii Bechet a întreprinderii de indus­­trializare a laptelui Dolj a fost procurat și urmea­­­­ză sa fie montat, in­tr­­­­matoarele zile, un inc­­i­dern separator-curățitor­­ de lapte cu o capacitate­­ de 5000 litri pe oră. Prin­­ intrarea în funcțiune a­­ acestei instalații, timpul de­­ predare a laptelui la o­­perația de preîncălzire , se va reduce cu două ore și se va asigura o can­­­ti­tate superioară a produ­­­­­selor lactate. EXPOZIȚIA ELEVILOR . La Școala generală nr.­­ 1 din Giurgița s-a des­­­­chis o expoziție de gra­fică și pictură pe­ temele:­­ „Lupta pentru indepen­­­­dență“ și „1907“, cu lu­­­­crări realizate de elevi. Ș De menționat că, deși­­ plasticienii nu depășesc­­ vîrsta de 12—13 ani, prin­­ exponatele lor dovedesc­­ real talent și imaginație­­ artistică. , UN SFERT DE MILION­­ DE FLORI­Ceri, întreprinderea de­­ sere Ișalnița a livrat be­­­­neficiarilor un lot de­­ 5000 garoafe. De la în­­­­ceputul anului și pînă în­­ prezent, ferma floricolă,­­ condusă de inginera Con­­­­stanța Mia, a produs și a livrat magazinelor de­­ specialitate un sfert de 1 milion de flori. De reți­­­­nut că din septembrie­­ 1976, cînd a început pro­­­­­­ducția de flori și pînă in i­n prezent, au fost livrate pe piață 1 250 000 fire fie­ I garoafe. Manifestări vibrante, de o aleasă ținută cultural-artistică Ultima duminică de fe­bruarie din acest an va ră­­mîne înscrisă în cronica vieții spirituale a comunei Poiana Mare ca o zi de ex­cepție. In cadrul Festiva­lului național „Cîntarea Ro­mâniei“ aici s-au desfășurat, în organizarea Comitetului județean de cultură și edu­cație socialistă, în colabora­re cu Centrala editurilor și U.J.C.C. Dolj, o multitudine de acțiuni cultural-artistice urmărite de aproape 1000 de cetățeni. Manifestările — aflate în totalitate sub sem­nul reușitei depline — au marcat închiderea pe plan național a „Lunii cârtii la sate“. Numeroasele acți­uni organizate la Poiana Mare au avut, în același timp, caracter de schimb de experiență, la ele partici­­pînd și bibliotecarii din co­munele și orașele județului nostru. Mai întii, în sălile cămi­nului cultural au fost verni­sate trei expoziții de carte și documente: „Independen­ța — suma vieții noastre istorice“ (organizată de Bi­blioteca centrală de stat a L.­CAN (Continuare In pag. a II-a) Brigada artistică a cooperativelor agricole din Poiana Mare pe scena căminului cultural din comună \ m­asa i CINSTEA ! Intr-una din zilele tre­­­­cute, la circumscripția a­­ doua a Miliției munici­­­­piului Craiova, subofițe­­­­rul de serviciu, termi,­ *d­e o convorbire telefonică, se adresă unui cetățean ș­i pe care mai înainte, ocu­­­­pat fiind cu telefonul, îl­­ invitase să aștepte pe­­ scaun. ) — Dumneavoastră cu­­ ce probleme ? Omul se ridică in pic i­ioare, cu oarecare miditate și răspunse : ti- 4 — Știți, de fapt, n-am­­ o problemă, să zic așa,­­ de miliție. ! — Vă ascult, îl intre- 1 rupse subofițerul, făcîn­­­­du-i semn să ia loc pe­­ scaun. ! — Puțin mai devreme,­­ mergind pe stradă, observ­i ceva pe jos. Erau bani. J O mie șase sute de lei.­­ Mi-am zis că cel ce i-a­i pierdut ar putea apela la dv. Ce, știu eu ? 1 Ascultându-l, subofițe­­­­rul pregăti hirtie și plom­ Lt. col. GH. SECLAMANN (Continuare In D^tî III a: t 1 <

Next