Inainte, decembrie 1977 (Anul 34, nr. 10172-10198)
1977-12-01 / nr. 10172
ainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL PCR SI AL CONSILIULUI PC ANUL XXXIV NR 10 172 JOI 1 DECEMBRIE 1977 4 PAGINI 30 BANI CONFERINȚA NAȚIONALA A P.C.R. - 1977.1 ■ Arăturile de toamnă — în stadiu final Hotărîți să întmpine apropiata Conferință Națională a partidului cu angajamentele îndeplinite și depășite, mecanizatorii din județul nostru, învingînd greutățile determinate de lipsa de precipitații din toamna aceasta, au reușit să execute arături adinei de toamnă pe 235 014 ha, ceea ce reprezintă 95 la sută din plan. Această importantă lucrare a fost încheiată In consiliile intercooperatiste Seaca de Pădure, Dăbuieni, Circea, șimnici, Calopăr, Filiași, Murgași, Rojiște, Seaești și se află pe terminate In consiliile intercoopenatiste Argetoaia, Melîmesti, Moțăței, Plopșor, Robânești și Vîrtop. Precipitațiile căzute In ultima vreme favorizează încheierea cit mai grabnică a arăturilor de toamnă cel tîrziu pînă la sfirșitul acestei săptămîni. Au suplimentat livrările la fondul de stat Paralel cu încheierea arăturilor de toamnă pe cele circa 3000 din Calopăr, da, cooperatorii Panaghia și Beleii au transportat în întregime, la baza de recepție, cantitățile de porumb destinate fondului de stat și F.N.C. cooperativa agricolă din Calopăr, de pildă, a livrat la fondul de stat peste 1500 tone porumb. Analizînd posibilitățile de care dispun, cele trei cooperative agricole din Calopăr au hotărit să livreze suplimentar la fondul de stat încă 300 tone porumb — cantitate care a și fost transportată la baza de recepție. Proletari Uri noi fr für fie. unftl-vt > în consens cu cerințele progresului tehnico-științific Perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor — Una din principalele sarcini revenite sindicatelor din Programul P.C.R. de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate este și aceea privind organizarea perfecționării pregătirii profesionale a celor ce muncesc. Cum a acționat Consiliul municipal al sindicatelor în această direcție? — Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, în marea majoritate întreprinderilor craiovene s-a muncit cu răspundere pe linia perfecționării pregătirii profesionale. Am folosit cu concursurile bune rezultate pe meserii (strungari, frezari, turnători, lăcătuși, sudori etc.), care au antrenat circa 7000 de participanți; schimburile de experiență — la I.T.M.R. și „Electroputere“, precum și Convorbire cu tovarășul ILIE SOLOMON președintele Consiliului municipal al sindicatelor Craiova cursurile de reciclare. Anul trecut, spre exemplu, au fost reciclați peste 25 000 de muncitori, iar programele stabilite pe anul în curs prevăd reciclarea a încă 27 000. Subliniez preocupările consiliilor oamenilor muncii și ale comitetelor sindicatelor de la întreprinderile mecanică de material rulant, de confecții, de reparații auto, de tractoare și mașini agricole etc. Drept urmare, rezultatele obținute în întrecerea socialistă sunt mai bune în comparație cu perioadele anterioare. Ele sunt reflectate în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, in continua îmbunătățire a calității produselor. — Ce rezultate s-au obținut în instruirea la locul de muncă ? — In general, bune. A vi i. cludhete (Continuare in pag. a III-a) (Din Legea pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1978) IN INTIMPINAREA MARELUI EVENIMENT Cu planul îndeplinit pe primii doi ani ai cincinalului Cronica întrecerii socialiste desfășurată In cinstea Conferinței Naționale a partidului consemnează noi și importante succese în îndeplinirea obiectivelor economice ce revin județului nostru, fapte de muncă avîntată care atestă hărnicia miilor de oameni ai muncii din această parte a țării. Un succes prestigios raportează petroliștii Schelei de extracție Craiova, care și-au îndeplinit, cu o lună mai devreme, sarcinile planului revenit pe primii doi ani ai cincinalului revoluta intimpinarea Conferinței Naționale a partidului, la Combinatul chimic Craiova a fost materializată o importantă Inițiativă muncitorească: după o concepție și prin forța proprii, muncitorii și specialiștii de aici au realizat un rotor de turbocompresor, de mari dimensiuni, în construcție specială, utilaj de bază în cadrul fabricii de acetilenă din gaz. Subansamblul respectiv, care In mod normal se procura din import, întrunește parametrii tehnicofuncționali asemănători rotorului înlocuit. Semnatarii acțiunii — din rândul cărora consemnăm numele inginerilor Constantin Marcu și Cristian Armășelu, Marin Vîlceanu și Nicolae Ghiriță, matrițeri, Ion Grecu și Cornel Bâltărețu, lăcătuși, Gheorghe Picu și Dumitru ției tehnico-științifice. Rezultatul dobîndit permite harnicului colectiv craiovean să realizeze, în plus față de prevederile perioadei de referință, o producție suplimentară in valoare de circa 30 milioane lei, Ipe Oprea, frezori, Ilie Cojocaru și Nicolae Nițu, sudori, Marin Didu și Mircea Struțu, tehnicienii au evitat scoaterea din funcțiune a turbocompresorului pe o însemnată durată de timp și au contribuit la economisirea a 1,4 milioane lei valută, realizînd produsul cu un cost de producție ce a reprezentat mai mult de o cincime din cel al produsului ce trebuia importat. turi de 100 000 tone țiței extras și de 22 milioane mc gaze naturale, in condițiile creșterii cu trei procente a productivității muncii și reducerii costurilor cu 29 lei la 1000 lei producție marfă. La rîndul său, și colectivul întreprinderii de reparații auto Craiova și-a Îndeplinit planul producției industriale pe primii doi ani ai cincinalului actual. Succesul lucrătorilor unității, din rîndul cărora s-au evidențiat, printre alții, lăcătușul Vasile Vlăduțescu, tinichigiul Gheorghe Preduț, electricienii Ilie Băzăvan și Zaharia Dumitrescu, are la bază eforturile pentru derularea ritmică și la parametrii stabiliți a producției planificate, fapt care face posibile, în continuare, obținerea unui volum suplimentar evaluat la 38 milioane lei, economisirea a circa 1 500 000 lei, precum și reducerea costurilor, sub nivelul stabilit, cu 23 lei la 1000 lei producție marfă. Inițiativă muncitorească întreprinderea „Textila” Calafat. O harnică muncitoare — Teodora Girlianu. CURIER COTIDIAN CONSFĂTUIRE La Inspectoratul școlar județean a avut loc o consfătuire a inspectorilor de limbi moderne din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Timiș. Cu acest Vîlcea și prilej, s-au pus în dezbatere rezultatele obținute în anul de învățământ 1976— 1977, perfecționarea prin cursuri și obținerea gradelor didactice. (V. Popovich coresp.). CONCURSUL „BUNA SERVIRE» Direcția comercială Județeană a organizat, cu sprijinul Comitetului Județean concursul Dolj al U.T.C., profesional „Buna servire“ (faza județeană). Pe primul loc s-au clasat tinerele vînzătoare: Angela Marcu, Polixenia Radu, Milica Zăvală și Veronica Popescu. Acestea vor participa, in continuare, la faza interjudețeană de la Rm. Vîlcea. SIMPOZION In organizarea secției de științe ale naturii a Muzeului Olteniei, la Craiova a avut loc un interesant simpozion cu tema „Poluarea și ocrotirea mediului înconjurător“. Dr. Ervin Marcheș, ing. M. Ianculescu, dr. Elena Ștefanin și dr. Vasile Pleniceanu au prezentat comunicări. APARIȚIE EDITORIALA Ieri după amiază, la Casa de cultură din Calafat a avut loc lansarea cărții „Calafat—trepte de istorie". Lucrarea a fost tipărită la editura „Scrisul românesc" din Craiova și are ca autori pe Vasile Petrișor și Lelius Mîndroiu. Seară culturală Ieri, la Universitatea din Craiova a avut loc o seară culturală organizată de lectoratul de limbă macedoneană din cadrul Facultății de filologie și istorie, cu prilejul celei de-a 34-a aniversări a Zilei naționale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul manifestării, prof. dr. Ion Trăistaru, decanul facultății, și Pavle Fidancevski, secretar al ambasadei R.S.F. Iugoslavia la București, au (Continuare In pag. a IV-a) La C.A.P. Catane:Condiții excelente, producții sub posibilități Acum, în pragul iernii, cînd lucrările în cîmp sunt pe terminate, este o perioadă de relativă acalmie; ea constituie pentru țăranii cooperatori prilej de bilanț, de analiză temeinică a modului cum s-a desfășurat activitatea in anul ce se încheie și de stabilire a noilor măsuri ce se impun pentru o mai bună organizare a muncii și a producției în anul viitor. Cum se prezintă la acest bilanț cooperativa agricolă din Catane? Privind sinoptica cifrelor pe ultimii șase ani, se constată o anumită creștere a producțiilor pe unitatea de suprafață. Producțiile sporite au la bază eforturile țăranilor cooperatori și mecanizatorilor, câ și sprijinul acordat de stat, sprijin concretizat, printre altele, și în faptul că respectiva cooperativă are în sistemele de irigații și desecări peste 1000 ha, iar din 1972 pînă în prezent a primit și administrat pe terenurile arabile peste 5000 tone îngrășăminte chimice. Față de excelentele condiții economico-naturale de care dispune cooperativa, de valoroasa experiență a cooperatorilor și mecanizatorilor, de avantajele incontestabile pe care le oferă organizarea și retribuirea mumii în acord global, producțiile obținute, dezvoltarea averii obștești, ridicarea eficienței economice sunt departe de a fi considerate mulțumitoare. Deficiențe de ordin organizatoric și tehnic fac ca N. ȚUICU (Continuare în pag. a III-a) Zilele trecute, am primit un plic din partea cenaclului literar „Tudor Arghezi“ din Bechet. Intr-o succintă prezentare, profesorul Dumitru Duță, unul din animatorii cenaclului, dezvăluie citeva din preocupările membrilor și se poate constata, cu destulă ușurință, că acestea nu sunt, in nici un caz, banale. Sau cum s-ar spune, intr-un limbaj mai delicat, nu pot fi o dulce pierdere de timp. Ceea ce conferă seriozitate cenaclului sunt nu numai obișnuitele discuții intre tineri care bat la porțile creației, ci și preocupările mai vaste ce vizează, in definitiv, cristalizarea unui orizont cultural. Se amintește, în menționata prezentare, figura autodidactului Stoian Ogrineanu, autorul acelei substanțiale „Cronici din Bechet", repusă in circulație de editura clujeană DACIA. Iată, încă un semn al grijii cu care nucleul respectiv, scotocind antecedentele valoroase ale tradiției, receptind cu spirit modern actualitatea și focalizind intr-o localitate — cîndva prizoniera nisipurilor, un climat pe care, dacă l-am numi suficient am spune prea puțin. ... La Segarcea activează, de asemenea, un cenaclu, al cărui animator este foarte tînărul Constantin Bunilă. Scrie și el versuri, nu se grăbește încă să se confrunte public, nu din teama eșecului, ci, așa, cum explica, dintr-o lucidă strategie a așROMULUI DIACONESCU (Continuare în pag. a 11-a) Spațiile creației 't *