Inainte, septembrie 1978 (Anul 35, nr. 10404-10429)

1978-09-01 / nr. 10404

ANUL XXXIV NR 10 404 VINERI 1 SEPTEMBRIE 1978 4 PAGINI 30 BANI La ordinea zilei pe ogoare Recoltatul și transportul sfeclei de zahăr Pe baza zonării producției agricole,­ 109 cooperative a­­gricole din județul nostru cultivă, în acest an, peste 15 000 ha cu sfeclă de za­hăr. Pentru a evita aglome­rarea lucrărilor de toamnă și a da posibilitate între­prinderii de la Podari să desfășoare mai din timp fa­bricația din noua recoltă, organele agricole județene, de comun acord cu unitățile agricole, au indicat începe­rea recoltării sfeclei de za­hăr încă de pe data de 20 august a.c. în acest scop au fost întocmite grafice zilni­ce de recoltat și transport,­­ atît cu mijloace proprii ale unităților agricole cit și cu remorci și autocamioane în­chiriate de la S.M.A. și I.T.A. Organizînd temeinic mun­ca de recoltat și transport, cooperative agricole ca cele din Urzicuța, Dunăreni, Țu­­glui, Braniște, Podari, Ho­rezu Poenari, Valea Stan­­ciului și multe altele au respectat cu rigurozitate prevederile din grafice. Și, totuși, in ansamblu, la ni­velul județului situația nu este de natură să mulțu­mească. Pînă în seara zilei de 29 august a.c., față de 22 000 tone sfeclă prevăzute în grafi­ce, au fost recoltate și transportate la fabrică și în bazele de recepție numai 11 795 tone. Neavind sufici­entă materie primă, fabri­ca n-a putut funcționa întreaga capacitate. Din ce­la­le 70 cooperative agricole planificate să înceapă re­coltatul în prima urgență, numai 51 de unități au res­pectat această indicație. Cooperative agricole ca „înainte”, „Viață Nouă“ și „Timpuri Noi" din Poiana Mare, Tunarii Vechi, Ghi­­dici, Boureni, Zăval, dețin suprafețe mari care de sfeclă, nu începuseră, pînă mai zilele trecute, recolta­tul. Pe de altă parte, tre­buie spus că nici autobuzele I.T.A. Craiova nu au pus la dispoziția unităților și fabricii, mijloacele de trans­port planificate și, ca atare, nu există o corelare optimă între producția recoltată și cea livrată. Așa se explică și faptul că, în timp ce fa­brica lucrează sub capacita­te cu 400 tone în 24 de ore, în bazele de recepție se a­flau în stoc, la 30 august a.c., peste 1500 tone sfeclă de zahăr. Pentru a crea posibilitatea întreprinderii de la Podari să funcționeze la întreaga capacitate și să scurteze pe­rioada de fabricație, organe­le agricole județene au dis­pus să se treacă din plin la recoltat în toate unitățile în care sfecla a ajuns la maturitate. Conducerile coo­perativelor agricole au da­toria, deci, să organizeze formații de lucru corespun­zătoare, astfel nncit ritmul la recoltat și încărcat pre­văzut în grafice să fie res­pectat întocmai, în același timp, I.T.A. Craiova va tre­bui să asigure mijloacele necesare pentru transportul cât mai operativ a tuturor cantităților de sfeclă recol­tate. N. ȚUICU Economii de metal, combustibil și energie Colectivele întreprinderi­lor „Electroputere“ — Cra­iova, de transformatoare mici Filiași și de celule e­­lectrice prefabricate Băi­­lești, unități componente ale Centralei industriale de mașini și aparataje electri­ce Craiova, au economisit, de la începutul acestui an, 500 tone metal, din care mai mult de jumătate sunt lami­nate din oțel de diferite profituri. în aceleași unități au fost înregistrate însem­nate economii la combusti­bil și energie electrică, la alte materii prime și mate­riale. La întreprinderea de celule electrice Băilești, de exemplu, cantitatea de e­­nergie electrică economisită asigură buna desfășurare a activității, tuturor unități­lor din oraș pe timp de o săptămînă, iar cea de la Fi­liași — consumul întregului oraș pe patru zile. Tot co­lectivele din unitățile res­pective au economisit proape 1500 tone combusti­­­­bil convențional. Succesul are la bază reproi­ectarea unor produse ori a unor subansamble, precum și ma­terializarea programelor speciale de măsuri ce vi­zează mai buna gospodări­re a materiilor prime, ma­terialelor, combustibililor și energiei electrice și reduce­rea cheltuielilor materiale. întreprinderea de tractoare și mașini agricole Craiova. Maistrul Ion Efrin, împreună cu sudorii O. Marin și Sil­vieu Constantin, fac recepția la echipajul unui T.I.H. 445 Foto : R. Florian INC .A TREI ACTIVITĂȚI DE PRESTĂRI In apropierea comple­xului comercial „Ori­zont” din cartierul Cra­­iovița Nouă, Cooperativa meșteșugărească „Stăru­ința” a deschis o nouă unitate: de reparații cea­suri, ochelari și de înca­drări tablouri, geamuri­­oglinzi. (D. l­urlacu, co­­resp­). BALTI ȘI IAZURI CU PEȘTE Lucrătorii Inspectora­tului silvic județean au identificat încă 69 ha tu.­ciu apă care vor fi popu­late cu pește chiar în a­­cest an. Deja s-au ame­najat și s-au populat cu pește — crap, plătică, carași etc. — 22 ha bălti și iazuri în pădurile Bra­­tovoești și Hunia — Ma­­glavit. O NOUA BAZA SPORTIVA Recent în preajma zonei de agrement „Hanul docto­rului“ a început con­strucția unei baze spor­tive a constructorilor craioveni. Obiectivul res­pectiv va dispune de te­renuri de fotbal, hand­bal, volei și tenis de cîmp; într-una din extre­mitățile acesteia, se va CURIER COTIDIAN amenaja și o pentru activități estradă cultu­­ral-artistice în aer liber care vor putea fi vizio­nate de 5000 spectatori. (A. .Patru, coresp.). CRE­ȘA ȘI GRĂDINIȚA Incepind de astăzi, la Băilești intră în funcțiune o creșă și grădiniță cu program săptămînal. Uni­tatea este amplasată în centrul cartierului „30 Decembrie”, pe strada cu același nume, intr-un lo­cal nou construit, definit printr-o arhitectură mo­dernă și o funcționalitate adecvată și are o capa­citate de 120 locuri, fiind a noua grădiniță din Băilești. CABINET PSIHOLOGIC In cadrul Stației de utilaj greu pentru trans­port și construcții Cra­iova a luat ființă un ca­binet psihologic. Dotat cu aparatură specială, a­­cesta va servi la testa­rea capacității fizico-psi­­hice a lucrătorilor din unitate, mai ales a celor nou încadrați. (Emil Lă­­zărescu). BLOCURI DE LOCUINȚE LA MELINEȘTI Au fost declanșate din plin lucrările de construc­ție la structura de re­zistență a primului bloc de locuințe din comuna Melinești. Construcția respectivă va avea par­ter și două etaje. Con­form schiței de sistema­tizare, pînă la sfir­șitul anului 1980, vor mai fi construite în această lo­calitate încă trei aseme­nea blocuri de locuințe ce vor însuma în total 32 de apartamente. (Gh­. Dumitrașcu, coresp.). ATELIER-ȘCOALA Pentru instruirea teh­­nico-productivă a elevi­lor, la Școala generală din Seaca de Pădure s-a construit un atelier­­școală destinat pentru secțiile lăcătușerie croitorie. De menționat și că, prin acțiunile patrio­tice organizate cu elevii și părinții acestora, s-a economisit suma de 15 000 fei. Cu planul pe opt luni îndeplinit Personalul muncitor întreprinderii pentru livr­­ar­­ea produselor Craiova raportează petroliere că realizat, cu mai multe zile a în devans, planul revenit pe primele opt luni ale anului curent — atît la total des­faceri cît și la desfacerile cu amănuntul. Acest succes i-a permis să obțină, în plus față de prevederile perioa­dei menționate, sporuri de 5 și, respectiv, 10 procente, în condițiile în care a înre­gistrat economii la cheltuie­lile de circulație în sumă de circa 1,5 milioane lei. Peste prevederi Față de prevederile la zi revenite pe anul 1 în curs, colectivul de muncă al în­treprinderii­ pentru cultura și fermentarea tutunului Craiova a obținut însemna­te sporuri la principalii in­dicatori. Astfel, la producția netă lucrătorii unității au înregistrat o valoare supli­mentară de 2,5 milioane lei, iar la producția marfă — de 400 000 lei. Totodată, ei au depășit producția globală cu circa 800 000 lei, în con­textul în care productivita­tea muncii pe un lucrător a sporit, comparativ cu sar­cinile, cu 2 600 lei. Aceste succese deosebite iși au sorgintea în mai buna organizare a producției și a muncii, In materializa­rea faptică a pl­usului de cunoștințe tehnice în pregă­tirea profesională și valo­rificarea deplină a expe­rienței acumulate în proce­sul muncii. Creația tehnico-științif­ică - important factor de progres Una dintre ideile de forță care străbat, ca un fir roșu, Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședin­ța activului central de par­tid și de stat din 3 august a.c. este aceea că, paralel cu intensificarea eforturilor pentru soluționarea con­structivă a multiplelor pro­bleme internaționale, po­porul nostru — strîns unit în jurul Partidului Comu­nist Român, a secretarului său general — acționează cu fermitate pentru îndepli­nirea întocmai a hotărîrilor Congresului al X­X-lea, prevederilor Programului de a făurire a societății socia­liste multilateral dezvoltate și înaintare­a României spre comunism. . Conducînd cu înțelepciune această vastă operă a unui popor stăpîn pe des­tinele sale, Partidul Comu­nist Român demonstrează cu tărie, prin forța faptelor in­contestabile, că noua orîn­­duire nu este și nu poate fi rodul unei „dogme închi­se", ci „opera deschisă" a nesecatelor potențe creatoa­re ale maselor. Pentru că socialismul, se știe, este prin excelență un amplu și ver­tiginos proces de creație complexă a oamenilor mun­cii, sub conducerea științi­fică, clarvăzătoare a parti­dului. Factor determinant al progresului societății, pro­­pulsor al noului în știință și tehnică, in artă și cultură — creativitatea poate fi re­găsită în toate planurile vie­ții, cu atît mai mult cu cit socialismul, el însuși crea­tor al celor mai largi posi­bilități de formare a omu­lui nou, se întemeiază, între altele, pe permanenta valo­rificare a tot ceea ce e nou, pe continua, înnoire și per­fecționare a însuși sistemu­lui său social. După cum sublinia tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU, o serie de cercuri reacționare din occident „încearcă redu­cerea sferei creației numai la literatură și artă, igno­rîndu-se creația științifică — care, de fapt, deschide drumurile noi ale civiliza­ției și progresului societății — precum și creația mase­lor ce făuresc bunuri mate­riale, bogăția materială și spirituală a popoarelor”. Firește, literatura și art­a reprezintă o parte impor­tantă a creației sociale și au un rol de seamă în viața societății noastre. Dar, în a­­celași timp, nu trebuie ne­glijată, ci tratată cu multă atenție stimularea și apre­cierea corectă a creației științifice și tehnice, crea­ției materiale a oamenilor muncii, care au rolul hotă­­rîtor în asigurarea mersului înainte al societății, îndeo­sebi în noua etapă de afir­mare pe plan mondial­­ și na­țional a revoluției tehnico­­științifice. Creația tehnico­­științifică are un rol de sea­mă, de stimulent remarcabil, determinant chiar, în vas­tul proces de transformare economico-socială, în evo­luția societății însăși, in­timeii acționează în mod (Continuare în pag. a II-a) Expierea t­arăpul M­COLAE CESIlȘESC l­­a cau­za magistrală a­­ eneaen­eior­tail captempfitane Contrapunct A căzut o macara Sigur, nu-i vorba de vreun șlagăr la modă. Ieri, în jurul orei 10, liniștea Craiovei a fost străpunsă brusc de o pu­ternică răbufnitură. Spe­riați, trecătorii au privit instantaneu spre locul cu pricina. Pe la fe­restrele clădirilor din preajmă au apărut chi­puri întrebătoare. Miste­rul a fost grabnic dez­legat. N-a fost cutremur ; nu chiar prin cen­trul municipiului, o ma­cara-turn a căzut peste­ temelia abia turnată a un­nui bloc ce tocmai se înalță. Lumea a dat butuc, curioasă. Și co­mentariile de rigoare, fă­cute in fel și chip, au ți­nut mult după aceea... Faptul, desigur, destul de grav, nici puica trece ușor neobservat și neco­mentat. Doar s-a prăbușit un colos de fier, ca­re putea prinde sub to­najul aripilor sale, bă­­trini sau copii, oameni nevinovați. A fost doar un mare noroc — dacă poate fi numit așa! — că epilogul nu s-a soldat cu pierderea de vieți o­­menești. Macaragiul, a­­flat in c­­ab­ina de jos, a reușit să sară la momen­tul oportun. Dacă era sus, oare mai sărea? El s-a ales — din cile am aflat ulterior — doar cu cite­­va leziuni mai mult sau mai puțin semnificative, insă cu o spaimă nespus de mare, pentru că eve­nimentul, după opinia noastră, se petrecuse și din cauza lui... In schimb, macaraua s-a deteriorat parțial, datorită răstur­nării ei, cit e de mare, peste infrastructura blo­cului cu pricina si peste o casă veche, locuită, din imediata apropiere, dis­­trugîndu-i o bună parte din acoperiș. M. MKKJȘVNU (Continuări­ in pag. a II-a)

Next