Inainte, octombrie 1978 (Anul 35, nr. 10430-10455)

1978-10-01 / nr. 10430

ANU­L XXXV NR 10 130 DUMINICA 1 OCTOMBRIE 1978 4 PAGINI 30 BANI , LA RECOLTATUL PORUMBITA­­ SI LE­GUMELOR, LA CULESUL FRUCTELOR SI VII­LOR — ÎNTREAGA SUFLARE OMENEASCA A SATELOR­ B REALIZAREA VITEZEI ZILNICE DE LUCRU LA RECOLTATUL MECANIZAT, SARCINA PRIMORDIALA A MECANIZATORI­LOR SI COOPERATORILOR. H ÎN TOATE UNI­TĂȚII,« AGRICOLE, ÎN FIECARE FOR­MAȚIE DE LUCRU — RESPONSABILITATE, PUNC­­TUALITATE, ORDINE ȘI DISCIPLINA PRO­PRII ACTIVITĂȚII DIN INDUSTRIE. « TRAN­SPORTUL PORUMBULUI ÎN RITM SUSȚINUT, FARA PIERDERI, PÍNA LA ULTIMUL ȘTIU­LETE. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 28 septembrie a.c. Analiză profund științifică a realităților economiei noastre, prețios îndreptar în activitatea viitoare Cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae C­eaușescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.I.. din 28 septembrie a.c. — al cărei scop l-a constituit a­­naliza modului in care se realizează planul pe acest an in toate domeniile, mă­surile impuse de îndeplini­rea lui în următoarele trei luni, precum și pregătirile ce trebuie efectuate pentru anul viitor — se înscrie la seria documentelor de o re­marcabilă valoare, profund științifice asupra realități­lor din economia noastră națională. Apreciind că pre­vederile planului produc­ției Industriale se realizea­ză cu o anumită depășire, secretarul general al parti­dului a subliniat că, dacă s-ar fi lucrat mai bine, în condițiile unei organizări superioare a muncii și a u­­nei aprovizionări tehnico­­materiale corespunzătoare, s-ar fi putut obține o pro­ducție mult mai mare, chiar dacă în planul­ acestui an s-a inclus o parte însemnată din programul suplimentar de 10­1 miliarde lei ce tre­buie materializat pînă la fi­nele cincinalului. Pornind, însă, de la faptul că, pe ansamblu, îndeplini­­­rea­>truc­ucției nete este ne­­satisfăcătoare, tovarășul Nic­olae Ceauș­escu, cu recu­noscuta sa clarviziune, a tra­sat direcțiile prioritare care se constituie într-un verita­bil îndreptar în activitatea viitoare. Astfel, se impune să se treacă cu toată hotărirea la luarea măsurilor care să asigure îndeplinirea în în­tregime a sarcinilor privind producția fizică, sortimenta­lă, „l’ut d­u obține producții suplimentare într-o ramură sau alta — a menționat se­cretar­ general al partidu­lui —, dar dacă nu realizăm producția planificată în toate sectoarele, la toate sortimentele stabilite ajungem la dereglări procesului de producție, ale la greutăți în desfășurarea normală a activității econo­mice". In acest cadru trebuie a­­cordată o atenție sporită fo­losirii judicioase a mașini­lor, îndeosebi a utilajelor și instalațiilor complexe la care indicele de utilizare se menține cu mult sub cel proiectat. Paralel, este ne­cesar ca preocupările să fie orientate în direcția îmbu­nătățirii calității producției, ridicării nivelului ei tehnic, fiindcă și în această privin­ță, pe lângă rezultatele bu­ne, se manifestă și nume­roase neajunsuri. De calita­tea înaltă și de nivelul teh­nic depinde competitivitatea cu produsele similare de pe piața mondială. Pentru ma­terializarea unui astfel de deziderat se impun măsuri serioase care să asigure în­tărirea disciplinei, ordinii și răspunderii în muncă. În­tărirea controlului de cali­tate pe fiecare fază a fluxu­lui tehnologic. În același timp, este necesar să se ac­ționeze pentru ridicarea ca­lificării muncitorilor, maiș­trilor și inginerilor, pentru împrospătarea continuă cunoștințelor lor. „Trebuie a — se spun­e în cuvîntare — să punem în fața oamenilor muncii problemele deschis; întreprinderile nu vor putea funcționa dacă nu vor rea­liza produse de calitate înaltă". Aceasta este o con­diție hotărîtoare pentru dez­voltarea în ritm rapid a eco­nomiei noastre naționale. Remarcind că în fabrica­ția unor unități se mai află încă produse depășite din punct de vedere tehnic, se­cretarul general al partidu­lui nostru a indicat să se acționeze cu fermitate pen­tru introducerea tehnicii noi, a rezultatelor cercetării (Continuare in pag. a III-a) Noaptea pregătesc terenul, ziua seamănă Cooperatorii și mecaniza­torii din Drănic acționează, în aceste zile, pe un front larg la desfășurarea lucră­rilor agricole de sezon. In mod deosebit, ritmul alert și buna organizare a mun­cii se repercutează pozitiv asupra recoltării porumbu­lui, eliberării și pregătirii terenului, acțiuni care se desfășoară și în timpul nop­ții, în cursul zilei semănîn­­du-se griul, sub directa su­praveghere a specialiștilor. Viteza de lucru depășește 90 de hectare, dar există posi­bilitatea sporirii acesteia. Au fost deja însămînțate cu grîu 200 din cele 600 ha pla­nificate. In mod deosebit se cuvine evidențiată calitatea lucrărilor de semănat, exe­cutate de mecanizatorii Mi­­hai Rădulescu, Paul Ionescu și Gh. Curcă. C- MIRESCU coresp. P. 17.352 Roadele toamnei—cît mai grabnic în hambare, grîul — ireproșabil semănat pe toate suprafețele planificate! JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE ORGANIZARE BUNA­­REZULTATE MERITORII Remorci, camioane, căru­țe într-un neîntrerupt du­­te-vino din cîmp la spațiile de depozitare, la aria de fu­raje, la­­ cramă. Fără odihnă din zori și pînă în asfințit, cîteva sute de lucrători ai fermelor Î.A.S. Sadova­ că­rora li s-au adăugat și ele­vii liceelor nr. 10 și nr­. 4 din municipiu, string și pun la adăpost­­ roadele toamnei. Am ajuns la sediul I.A.S. cu puțin timp înainte de a se lăsa întunericul. N-am asistat la obișnuitul „raport de seară" cînd șefii de fer­me comunică prin radio sau telefon bilanțul zilei, infor­mîndu-se­­ și asupra progra­mului stabilit pentru a do­ua zi. Ne-au fost prezen­tate, însă, de către ing. Ion Dobrescu, directorul I.A.S., prioritățile acestor zile, în­ M. CANTAR (Continuare in pag. a III-a) l­a cooperativa agricolă de producție „Octombrie roșu” din Cleanov se execută însămînțarea griului într-un teren bine pregătit Toto . I. Aurică Aspect din timpul culesului stru­gurilor pentru vinifica­re la coopera­tiva agricolă din Călărași Foto : Mugurel Onete 0 Beneficii suplimentare Lucrătorii din unitățile de construcții ce își desfășoa­ră activitatea pe raza jude­țului nostru au obținut in plus, de la începutul anului curent, beneficii ins­um­ind aproape 6,5 milioane lei. Jumătate din acest volum revine colectivului Trustu­lui de construcții, industria­le Craiova — unitate în care consumurile de materi­ale și cheltuielile indirecte au fost reduse sub nivelele stabilite și a fost simțitor depășită sarcina de creștere a productivității muncii — urmat de colectivele Trustu­lui de construcții îmbunătățiri funciare pentru Cra­iova și șantierului Cra­iova al Trustului montaj u­­tilaje de construcții Bucu­rești. Cu un însemnat vo­lum de beneficii se înscrie, de asemenea, Trustul jude­țean de construcții, unitate care, simultan, a predat și locuințe pentru mai mult de 13 000 oameni ai muncii. Localitatea Cetate nu este încă oraș, dar a fost port, schelă de grine, ceea ce spune multe. Amintirea șiru­rilor de care, coborînd din cîmpiile Doljului și răstur­­nîndu-și povara în pintecul unor șlepuri mătăhăloase, mai dăinuie în memoria lo­cuitorilor precum amintirea unei răni abia cicatrizate. Intr-adevăr, sufereau toți de o rană a sufletului, ei ve­deau mai multe cereale de­cât mulți români și nu era ușor pentru cei de aici să se știe săraci lipiți pămintului într-o țară aât de bogată. Dar orice durere ascute mândria. De unde ești? Din Cetate... Ești cetățean, care va să zică... Iată un dialog care se poartă de cîteva veacuri pe drumurile care se intilnesc in marginea aceas­ta a județului Dolj. Cu alte cuvinte, cei de aici își zic cetățeni cu mult înainte de a se fi cristalizat în mintea românilor ideea de republi­că... Este una dintre comunele înfloritoare ale Doljului, pri­marul Mihai S­trbu ne asigu­ră că numără peste 8000 de suflete, că dispune de o su­prafață arabilă în cultură de 0285 ha. La ceasul acesta al toamnei s-a declanșat aici culesul porumbului, estimîn­­du-se o producție medie de 4500 kg la hectar. A început culesul sfeclei de zahăr, al viței de vie plantată pe 139 ha, al fructelor. Pe umerii mecanizatorilor, dintre care ii amintim pe Marin Pătraș­­cu, Ion Martaza și Constan­tin Iordache, apasă greul muncilor legate acum de pregătirea terenului pentru însămînțări, iar în ceea ce MIHAI PELIN (Continuare In pag. a III-a) Carnet de reporter Trei izvoare ale puterii celor din Cetate Curier cotidian FRÎNE AUTOMATE DE CALE La modernul triaj al Stației C.F.R. Craiova se lucrează intens la mon­tarea frânelor automate de cale — instalații de automatizare foarte com­plexe pentru reducerea vitezei vagoanelor pe cocoașa de triere, pro­gresiv cu greutatea va­gonului. In acest fel se vor crea posibilități de scurtare a timpilor de triere. TESTĂRI SPECIALE Cabinetul de protecția muncii de la Secția in­stalații fixe de tracțiune electrică Craiova a fost dotat cu o instalație spe­cială de testare a perso­nalului executant în ceea ce privește cunoștințele profesionale și de tehni­ca securității muncii. De notat că instalația res­pectivă a fost realizată prin autoutilare de elec­tricienii Gheorghe Po­­pescu și Gabriel Mitra­­che. „ROCOL.V" Fabrica de răcoritoare a I.J.L.F. a introdus în producție cel de al 40- lea sortiment de băuturi răcoritoare. Acest pro­dus, din care s-a și li­vrat comerțului de stat 100 de tone, se numește „Rocola“. în viitor, la amintita unitate se vor mai produce încă trei noi sortimente: „Codruț" „Migdala" și „Litro". CĂMINE DI NEFAMILIȘTI La Plenița — viitoare localitate urbană — au fost declanșate lucrările la construcția primului cămin de nefamiliști (cu 4 nivele) din cele trei zile se vor executa aici pînă în vara anului vii­tor pentru personalul muncitor de la secția II uzinal a I.R.A. Craiova. Fiecare dintre cele trei cămine va dispune de cîte 112 locuri, în cu­­rînd va începe construc­ția unei cantine, toate­­ a­­ceste obiective sociale fiind amplasate în veci­nătatea zonei industriale.

Next