Inainte, august 1982 (Anul 39, nr. 11618-11642)

1982-08-01 / nr. 11618

ANUIi XXXVIn NR’ 11618[ DUMINICĂ 1 AUGUST 1982 4 PAGINI 50 BANI Spre noi și tot mai însemnate succese în întîmpinarea marii sărbători naționale Reduc importul Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.M.M.R. Craiova se preocu­pă intens de reducerea im­porturilor. Pînâ de curînd, piesele de schimb de la în­trerupătorul principal al lo­comotivei electrice se adu­ceau din import, ca și ele­mentele metal-cauciuc, folo­site la suspensia locomotivei electrice. Acum, aceste pie­se, ca și altele, sînt realizate în întreprindere. In primele șapte luni, importul a fost diminuat cu un milion de dolari, estimîndu-se ca, pînâ la sfîrșitul anului, să se mai economisească încă un mi­lion de dolari din zestrea valutară a țării. MARIN DUMITRU Acțiunile inițiate de or­ganizațiile de partid și con­siliile oamenilor muncii din județul nostru pentru dimi­nuarea consumurilor de me­tal, de alte materii prime și materiale, reducerea chel­tuielilor de producție — căi de realizare a producției nete, de ridicare continuă a eficienței unităților, s-au concretizat în perioada scur­să din acest an în economi­sirea a 1213 tone metal, can­titate ce poate servi la con­struirea a circa 250 tractoare cu încărcător hidraulic de 45 CP. Este un succes deose­bit pe care oamenii muncii din industria județului o dedică apropiatei noastre sărbători naționale de la 23 August. El se datorește, pe de o parte, intensificării de­rulării programelor de în­noire a fabricației și moder­nizării ei prin reproiectare, proces în care s-a urmărit și se urmărește reducerea dimensiunilor de gabarit, deci și a consumurilor de materiale, în condițiile atin­gerii unor performanțe teh­nice mai ridicate, iar pe de alta — dezvoltării inițiative­lor muncitorești vizînd în­locuiri de materiale, moder­nizarea unor tehnologii, mai buna gospodărire în toate compartimentele unităților. Așa se explică, de pildă, fap­tul că la întreprinderea de transformatoare și motoare electrice Filiași, unde s-a trecut la introducerea în producția de serie a unor tipuri noi de motoare elec­trice, din generația a treia, cu cel puțin o clasă de ca­pacitate superioară vechilor tipuri, la dimensiuni de ga­barit asemănătoare și deci cu un consum mai mic de oțel, cupru, de alte mate­riale pe unitatea de putere, au fost economisite 662 tone metal, din care 308 tone — laminate finite pline, în timp ce la „Electroputere“ — Cra­iova, cantitatea de metal e­­conomisită se ridică la a­­proape 600 tone metal. Im­portante succese în direcția MARIN COANDA (Continuare în pag. a III-a) IN JUDEȚUL NOSTRU Economii de metal pentru 250 tractoare institutul județean de proiectări Din nou pe treapta cea mai înaltă a podiumului . Așadar, stimate tovarășe inginer Ion Neagu, colecti­vul Institutului județean de proiectări, al cărui director sînteți, s-a situat, în primul semestru al anului curent, pe locul I în întrecere, tota­­lizînd, după cum se știe, 1092,7 puncte. Cum a fost posibil să vă mențineți pe treapta cea mai înaltă a po­diumului ? — In perioada de referin­ță, principalii indicatori de plan i-am depășit cu: 12 la sută la volumul total al ac­tivității de proiectare și la productivitatea muncii, 46 la sută la beneficii și 31,6 la sută la punerea în funcțiune a obiectivelor de investiții proiectate în institut a crescut gradul de utilizare a a proiectelor tip și a sporit asistența tehnică și științifi­că acordată unităților bene­ficiare. Totodată, s-au rea­lizat peste plan un număr însemnat de tehnologii de fabricație și execuție de con­cepție proprie. — V-am ruga să enume­rați, în continuare, cîteva dintre noutățile mai deose­bite. — M-aș referi, în primul rînd, la finalizarea docu­mentațiilor pentru „poarta de intrare“ în Craiova din­spre București. Prin adopta­rea unor soluții arhitectoni­ce și volumetrice bine gîn­­dite, funcționale și estetice, vom reuși să creăm aici un ansamblu de locuințe ce se va integra armonios în con­figurația denivelată a te­renului. Se vor construi blocuri cu patru și opt ni­vele prevăzute la parter cu spații comerciale și presta­toare de servicii, cu boxe și garaje (folosind în mod inspirat, eficient, denivelă­rile de teren actuale din zonă), o școală cu 16 săli de clasă, laboratoare și spații de prezentare a produselor ILMET. Continuăm să lu­crăm, de asemenea, la do­cumentațiile pentru zona centrală, unde au și fost atacate fundațiile la primele blocuri de pe străzile Gri­­vița Roșie și Hurezului (în jurul Pieții Vechi), care vor avea tot parter, cu patru pînă la opt nivele, prevă­zute cu spații comerciale și prestatoare de servicii, am predat detaliile de sistema­tizare pentru dezvoltarea cartierului Dezrobirii—Rovi­ne care, în etapa finală, va totaliza 4 000 de apartamen­te, precum și proiectul de AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a) De la stângă la dreapta , arhitecții Rădu­lescu­ Vasile, ICod­eci Theodor și Lizica Denftețnjț cu la fața­­ ASChetei cu zona centralai­i Craiovei, Dezbateri analitice, la obiect, hotărire fermă pentru rezultate și mai bune pe viitor Dezbaterile ce au avut loc în adunarea generală a re­prezentanților oamenilor muncii de la întreprinderea de tractoare și mașini agri­cole Craiova, în care s-au analizat activitatea pe se­mestrul I și sarcinile ce re­vin pe perioa­da următoare din anul cu­rent, au reliefat că, după o pe­rioadă mai lun­gă de neîmpliniri, în pre­zent, în contextul general de efort al întregului popor pentru realizarea sarcinilor trasate de Congresul al XII­­lea al partidului, colectivul de muncă de la I.T.M.A. Craiova și-a îndeplinit și depășit sarcinile la marea majoritate a principalilor indicatori de plan, cum sînt: producția fizică, producția marfă vîndută și încasată, producția netă, beneficii, productivitatea muncii etc. Prin spiritul său analitic, darea de seamă a reușit să canalizeze discuțiile pe un făgaș sănătos, de critică și autocritică principială, la obiect. „Să fim mulțumiți cu rezultatele obținute pe se­mestrul I — se spunea și darea de seamă — dar si nu uităm că avem și unele nerealizări pe care trebuie să le privim și si Ie anali­zăm cu toată seriozitatea ți răspunderea. Iată de ce este necesar să ne punem între­barea : Rezultatele pe pri­mul semestru puteau fi mai bune ? Răspunsul nu poate fi decît afirmativ. Aveam condiții să îndeplinim in­dicatorii de plan și la ex­port și la cheltuieli mate­riale, la care am înregistrat restanțe, dacă în activitatea colectivului nostru nu sa manifestau și unele lipsuri, fie ele obiective sau subiec­tive“. Desigur, așa cum a rezul­tat din mate­rialele prezen­tate și din dis­cuțiile ce au avut loc, nerealizarea pla­nului la export se datorește în principal lipsei de con­tracte la nivelul planului, a imposibilității participării întreprinderii, în mod direct, la prospectarea piețelor ex­terne și la încheierea de contracte, neparticipării cu produse de o gamă mai lar­gă și cu personal de specia­litate la tîrguri, probe și expoziții. Dar participanții la dezbateri au pus un ac­cent deosebit pe lipsurile proprii, lipsuri ce aparțin colectivului întreprinderii. In acest sens, mai mulți vorbi­tori, printre care Ștefan Cojocărelu, maistru la sec­ția a IV-a uzina veche, Pe­tra Firulescu, șeful secției a III-a montaj tractoare, au subliniat în cuvîntul lor ne­cesitatea unor măsuri me­nite să ducă la ridicarea continui a calității produ­selor și lărgirea gamei a­­cestora în vederea creșterii interesului partenerilor ex­terni pentru produsele în­ MSTOR ȚUICU (Continuare în pag. a III-a) Azi vă informăm despre: Autoservice „Dacia“ din Segarcea De afară Iți creează im­presia că este o baracă oare­care, dintre acelea întîlnite pe șantierele de construcții. Intrjnd însă în interior, ți se dezvăluie privirilor o spați­oasă și, nu greșim cu nimic dacă spunem, chiar o ele­gantă hală de producție, cu o ordine și o curățenie desă­vârșite, dotată după toate ce­rințele tehnologice. Este vor­ba de noua unitate a filialei autoservice de la „Dacia“ Craiova.­­ Aceasta este o construc­ție făcută cu cheltuieli mi­nime, din panouri metalice ondulate, simple, ușoare, cu o suprafață de 720 mp, la care se adaugă alți 1­000 mp reprezentînd pista exterioa­ră betonată — ne relatează tovarășul Mircea Asprițoiu, șeful acestei unități. — De ce dotare dispuneți și cîte mașini se pot repara aici zilnic ? — După cum se observă, de-a lungul halei sînt am­plasate 12 posturi de lucru echipate cu ridicătoare hi­draulice, fiecare post dis­­punînd de trusă de scule. A­­poi, mai avem o rampă de reglaj direcție, un aparat de echilibrat roți și un altul pentru testarea motoarelor auto. Muncitorii noștri au la dispoziție un grup social care întrunește excelente condiții funcționale și estetice, iar pentru posesorii de autotu­risme s-a amenajat o coche­tă sală de așteptare. Lucrul este organizat în două schim­buri, timp muncitori, cu în care cei 15 o temeinică pregătire profesională, reve­niți de la alte unități de pro­fil, aici, în orașul lor, pot executa diferite reparații concomitent, la un număr de 40 de mașini pentru cetățenii din Segarcea, și din alte cî­teva zeci de comune înveci­nate precum Drănic, Cerăt, Giurgița, Bîrca, Valea Stan­ciului etc. In finalizarea acestui o­­biectiv merită a fi scoasă în evidență strînsa colaborare dintre conducerea filialei AUREL POPESCU (Continuare în pag­­i­a) Mentalități și atitudini Scurta vară fierbinte a unor... hîrciogi sg I Prețul cinstei unui șef de fermă de la I.A.S. Giu­­rl bega | Valoarea unei juainci este decontată... în na­il tură ! In lipsa unei evidențe contabile riguroase, U pofta infractorilor creștea furînd g!­rupul hulpav § ajunsese șef de fermă și, nederanjat, o prăduia noapte­a de noapte cu sprijinul unor complici . Expresia unei­­ mentalități absurde, aberante , ulciorul... merge la i­ nesfîrșit la apă. Amănuntele și ramificațiile acestui caz vor fi elucidate pe parcursul acțiunii penale. Pînă atunci, dată fiind sem­nificația cazului, beneficiind de concluziile raportului de cercetare, cu sprijinul destoinicului lt. major Nicolae Me­­delete (Miliția orașului Băilești), vom radiografia din punct de vedere etic principalele ronstatări. ...In urmă cu vreo două săptăm’n­­i, recoltatul griului era încă în toi la ferma vegetală nr.13 Mîrza, aparținind I.A.S. Giubega. Aparent, recoltatul­­ grîtîui Aici la Mîrza se derula ca și în alte locuri din județ. Rețineți, am­ zis, aparent. Cînd omul pornește să alunece pe­­ panta infracțiunii, ca în cazul de față, începe prin a așeza... interesele mes­chine înaintea virtuțiilor. Acuzatul principal de acum, Florea Ionescu, inginer agronom. Fostul șef al fermei nr. 3 Mîrza, omul cu aparențe onorabile, s-a crezut nea­părat dator să-și „corijeze“ norocul. începutul alunecării sale spre prăpastia infracțiunii care, la prima vedere, banal, se purta cu subalternii din fermă în așa fel încit să lase impresia că este exigent, intolerabil. Se zice că ispitit, în urmă cu cîteva luni, de înfățișarea unei vițele apte de reproducție, aparținînd lui Dumitru Cașotă din satul Mărăcine, comuna Perișor (muncitor la MIRCEA CANTA) (Continuare în pag. a III-a)

Next