Inainte, decembrie 1983 (Anul 40, nr. 12031-12057)
1983-12-01 / nr. 12031
< - 99E SCRIS PETRICOLOR UNIRE“! llwiWijJWiJií ükiiííHlllü1 ANUL XL NR 12 031 JOI 1 DECEMBRIE 1983 4 PAGINI 50 BANI MAREA UNIRE - adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne Țara întreagă sărbătorește astăzi împlinirea a 65 de ani de la Unirea, la 1 Decembrie 1918, a Transilvaniei cu România, eveniment care a marcat încheierea procesului de formare a statului național unitar român, operă logică și legitimă a poporului nostru, întemeiată pe apartenența imensei majorități a locuitorilor de pe întreg teritoriul național la unul și același neam, avînd aceeași origine daco-romană, vorbind aceeași limbă românească, unit prin mii de legături, prin aspirații și interesele politice, economice și culturale. „Încununarea aspirațiilor de veacuri ale poporului nostru pentru eliberarea națională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forțe socialpolitice ale vremii — în cadrul cărora rolul hotărîtor l-au avut masele populare —, Unirea din 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu. Unirea Transilvaniei cu țara a deschis calea spre dezvoltarea națiunii, a creat cadrul propice pentru o mai accentuată evoluție a economiei, științei și culturii, pentru intensificarea mișcării revoluționare a clasei noastre muncitoare, a activității tuturor forțelor progresiste ale societății". Documentele istorice atestă, fără putință de tăgadă, originea daco-romană a poporului român, autohtonia și continuitatea neîntreruptă de viață pe teritoriul patriei noastre. In perioada feudalismului timpuriu, locuitorii autohtoni ai țării, păstrînd tradițiile organizării politice statale anterioare, s-au constituit în formațiuni statale proprii, în „țări ale românilor“, care au ființat în tot spațiul etnic românesc. Pentru idealul unității s-a jertfit Mihai Viteazul, care a reușit să reconstituie vremelnic, în formă românească, întregul pe care îl reprezentase în antichitate Dacia. Opera de la 1600 a viteazului voievod a avut o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea ulterioară a poporului român, constituind un măreț exemplu și un nestins imbold în epoca modernă. „Ideea unirii țărilor românești, idealurile formării unui stat puternic pe meleagurile Daciei — relevă tovarășul Nicolae Ceaușescu — nu au putut fi ucise niciodată, pentru că ele sînt actinc împlîntate în însuși sîngele, în conștiința și spiritul întregului nostru popor". Spiritul unității naționale s-a afirmat cu putere în timpul revoluției de la 1848, acesta fiind unul din factorii de bază care au asigurat caracterul ei unitar în cele trei țări române. Strigătul mulțimii adunate la Blaj la 3/5 mai 1848 • „Noi vrem să ne unim cu Țara !“ a exprimat deosebit de limpede conștiința înaintată de unitate națională și dorința de libertate a românilor (Continuare in pag. a III-a) Azi, în jurul orei 16.00, posturile de radio și televiziune vor transmite direct adunarea omagială și spectacolul festiv din Capitală consacrate împlinirii a 65 de ani de la făurirea statului național unitar român ' Patria în eternitate Sc-aude, se-aude în lume cum bate In dacică limbă un clopot la Alba-n cetate Pentru cel ce mitu-ne-a țara în întregul ei plai, Pentru ochii de-apururea vii ai lui Vodă Mihai, Pentru sufletele arse de chin, pentru miini bătătorite, Pentru fîntînile însîngerate și satele pîrjolite. Pentru norodul ce vrat-a dreptate, Bate, în amintire, un clopot, mai bate. Pentru lacrima doinei din roata lui Horea, Pentru frișca Iancului care ne-a scris istoria. Pentru amarul și visul din ochii fraților, Spînzurați pe coamele munților Mai bate sub soare un clopot, mai bate Din zare în zare, din cetate-n cetate. Pentru om, pentru munți, pentru ape și pietre. Pentru făurarii Unirii în bătrînele vetre. Pentru timpul acesta, pentru sfintul pămînt, Se-aude sub ceruri la Alba un clopot cîntînd. Cu CEAUȘESCU-n frunte, azi — frate, lingă frate — Noi trecem țara-n pace înspre eternitate ! CI AI DU MOLDOVAN „Am fost la Alba Iulia, <« în ziua Marii Uniri Convorbire cu GHEORGHE ANDRAȘIU, unul dintre cei peste 100 000 de participanți la Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918 — Stimate Gheorghe Andrașiu, vă bucurați de privilegiul de a fi participat la unul dintre cele mai importante evenimente istorice ale neamului românesc, eveniment care a consfințit, după lupte îndelungate ale poporului, înfăptuirea Marii Uniri... — Ca fericit supraviețuitor și participant la acea de neuitat Adunare de la 1 decembrie 1918 de la Alba lulia, văd in măreața sărbătoare care se pregătește acum, cind se aniversează 65 de ani de la istoricul act al Unirii, o dovadă de prețuire și respect față de trecutul glorios al poporului nostru. Căci nu este alt lucru mai folositor pentru un neam, care de la zămislirea lui poartă lupta grea a existenței și validării sale, decît cunoașterea și cinstirea trecutului, din care actualele generații pot trage învățăminte însuflețitoare pentru ideea sublimă a idealurilor ce se cer împlinite. Unirea cea mare n-a fost numai urmarea Păcii de la Versailles și Trianon, ci mai ales rezultatul inevitabil al luptelor istorice de sute de ani ale marilor noștri Înaintași, care au cuprins, în sufletul lor puternic, toată amărăciunea, vrorile și idealurile de viață ce au asigurat continuitatea, transmisă din generație în generație, odată cu valorile tradiției și culturii în care a rodit unitatea de spirit și de suflet a tuturor românilor. — Evocați câteva momente premergătoare zilei de 1 decembrie. Care era atmosfera din ținuturile românești ocupate ? — După prăbușirea frontului din Balcani, în toamna anului 1918, și după Declarația de autodeterminare de la Oradea, din 12 octombrie același an, studenții români din Budapesta, printre care mă aflam și eu, am pornit cu înflăcărare spre Arad, centrul luptelor politice de atunci, punîndu-ne la dispoziția Consiliului Național Român Central și Comandamentului Gărzii Naționale Române. Atmosfera plină de EMIL CALOTA (Continuare In pag. a llla) Unitatea de nezdruncinat a întregii națiuni în jurul partidului, a secretarului său general, reprezintă chezășia tuturor marilor succese obținute in țara noastră în anii socialismului, indeosebi in perioada ce s-a scurs de la Congresul al IX-lea al partidului, ani în care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit la sfat cu întreaga țară cu prilejul memorabilelor sale vizite de lucru în toate județele. De fiecare dată, cu ocazia unor astfel de dialoguri, oamenii muncii și-au manifestat dragostea și atașamentul față de partid și conducătorul său și s-au angajat să lupte pentru înfăptuirea neabătută a programelor elaborate.