Inainte, noiembrie 1985 (Anul 42, nr. 12625-12650)

1985-11-01 / nr. 12625

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. S. AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VINERI 1 NOIEMBRIE 1985I AN­UI XLII NR 12 G25 4 PAGINI 50 BANI Planul la producția, fizica și export . —realizat ritmic și integral! ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI O PERIOADA A REZULTATELOR IN ACTIVITATEA DE PRODUCȚIE ! Azi intrăm în ultimele două luni ale unui an și ale unui cincinal semnificiod noi și decisivi pași în dez­voltarea ecomonico-socială multilaterală a patriei Re­zultatele cet mai dense, mai bogate la activitatea de pro­ducție ale acestei perioade chezășuiese, condiționează, totodată, pregătirea temei­nică a anului 1986, a noului cincinal jalonat de Congre­sul al XI­X-lea al partidului. In aceste C0 de zile de in­tensă solicitare în economie avem, In același timp, de recuperat datorii neonorate ;c— restanța la producția fi­zu­ă și export, la alți indi­catori ai planului economic, ce-i drept, într-un număr restrîns de Întreprinderi, dar cu pondere, ale căror norm­ii 1­intri fac ca bilanțul Dolju­lui în industrie să fie, deo­camdată, unul negativ, ne­conform cu dimensiunile și valențele dotării tehnico­­productive create, cu poten­țialul uman de care dispu­nem, l­a spiritul înaltelor exi­gențe formulate de tovarăș­ul Nicolae Ceaușescu la recen­ta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al I­.C.P., — analizate șî dezbă­tute prin prisma evoluțiilor concrete din Unitățile bol­­jef­e la ședința cu activul din economie întrunită ope­rativ la Comitetul județean de partid — oamenii muncii din toate întreprinderile, în frunte cu comuniștii, au da­toria să acționeze cu fermi­tate și maximă răspundere pentru recuperarea restan­țelor acumulate in­ perioada resurselor energetice. La Schela de cu sprijinul foraj Melinești, mai decis al forurilor tutelare, să fie grabnic soluționate dificul­tățile manifestate în ultimele săptâmîni, creindu-se con­dițiile predării în exploatare maxim, prin creșterea ope­rativității in intervenții și reparații la sonde, mai buna organizare a activității bri­găzilor, aplicarea măsurilor geologo-tehnologice ce se impun, exploatarea mai bu­nă a sondelor, a instalațiilor pentru creșterea gradului fi­nal de recuperare, sporirea producției de țiței. La „Elec­­trocentrale“, eforturile in­tensificate din ultimul timp, ca urmare a importantelor măsuri adoptate de condu­cerea partidului, trebuie sus­ținut promovate în continua­re, avîndu-se în vedere și recuperarea restanței ante­rioare la producția fizică de energie electrică produsă pe bază de cărbune, extinderea stocurilor de cărbune pentru iarnă, asigurarea funcționării capacităților energetice la întreaga capacitate, în in­dustria electrotehnică și con­strucția de mașini avem de recuperat valori însemnate, îndeosebi la motoare electri­ce și transformatoare de putere, dar și în producția de aparataj, la „Electropu- ADRIAN FULGA (Continuare in pag. a III-a) ”iiílöHüijiilílL'iníL'CiiBllíliilüiiiiililliliinilllfllllllilllllllililíllliiliiiliiíliílííiiíHiliHililílijllHííílliJIlíllinillIimHíliiiilílíJiHíjftí* PE PI?IM-PLANUL PREOCUPĂRILOR H Efort susținut pentru buna organizare a producției și a muncii . Folosirea judicioasă a mașinilor și utilajelor, a forțe de muncă — în fiecare schimb, la fiecare loc de­ muncă PI Angajare fermă, energică a consiliilor oamenilor mun­cii, a conducătorilor de unități în soluționarea, prin demer­suri directe, a problemelor producției la colaboratori, cen­trale, întreprinderi de comerț exterior, ministere tutelare . Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, prin exemplul insuflețitor al comuniștilor — fiecare zi din această perioadă — o zi de muncă rodnică, eficientă, de autodepășire, de afirmare plenară a inițiativei și simțului gospodăresc, angajării patriotice, revoluționare a fiecărui om al muncii in activitatea de producție J­ ­:ffliiíTitifflMiiiitiiHiíniidiiiia;iíiiiiiiiíiiiiiiiaiiniiiiii;iiiiiín)iiiiii3iif!i!!aimiiiiiMiiiHiüíaiiiiyii)iiiiiiiiiiii5iii!;mfiii!iiyiu“ care a trecut de la începutul anului și realizarea inte­grală, la toate sortimentele a planului la producția fi­zică. Ia acest cadru hotărî­­toare, determinantă pentru bunul mers al activității in toate sectoarele se impune a fi producția din sfera bazei de materii prime și a unor capacități mai bine pregătite. Concomitent, spe­cialiștii și sondorii Schelei de producție petrolieră Cra­iova trebuie să acționeze cu mai multă fermitate pentru ca baza materială de aici să fie folosită cu randament MAXIME Lăcătușii Nicolae Doicea și Gh. furiș — doi dintre harnicii muncitori de la I.C.P. Băilești. Foto: D. Stănescu La panoul de onoare al faptelor muncitorești Energia — riguros gospodărită, sever economisită Pe perioada care a trecut din acest an, în 54 unități economice doljena au fost obținute economii față de normele de consum la com­bustibil. Cele mai bune evo­luții le-au înregistrat colec­tivele muncitorești de la I.U.G., T.M.M.R., Regionala de căi ferate, I.U.G.T.C., „Electroputere“, I.U.P.S., I.R.A. și alte unități care, aplicînd consecvent progra­mele proprii în acest dome­niu, s-au încadrat în preve­derile aprobate, economisind, totodată, valori între 3 098 și 415 tone combustibil conven­țional față de normele de consum ce le-au fost atri­buite. Ascensiuni in prospectarea geologică Eforturile crescinde ale muncitorilor și specialiștilor întreprinderii de prospectări și explorări geologice I.P.E.G. „Oltenia“ Craiova — imitate situată in rîndul fruntașilor pe țară ai între­cerii socialiste — se mate­rializează în devansarea lui AD. F. (Continuare in pag. a ll­-a) ^semnări Argumentele competenței in ultimii ani, la I.IT.A. Craiova noutățile termice cunosc o­ intensitate deose­bită. Elementul de noutate al lunii trecute, spre exem­plu, l-a constituit asimilarea in fabricație (după o expe­rimentare de trei luni) a cu­zineților pentru reparațiile V și VI la motoarele diesel. In acest fel, lunar se vor economisi circa 100 de ar­­bori-motor care pînă acum nu­ se mai foloseau, neexis­­tâind o soluție prevăzută de condițiile termice. O aseme­nea noutate, împreună cu multe altele, a condus la economisirea, numai în cele aproape zece luni expirate din acest an, a circa 300 to­ne metale, 16 tone lacuri și vopsele, 55 mc cherestea, 50 MWh energie electrică, 430 tone combustibil convențio­nal. Să consemnăm, de ase­menea, că în aceste zile muncitorii, tehnicienii și in­ginerii de aici au îndeplinit deja planul anual de piese recondiționate, care este de 65 de ori mai mare decit in primul an de funcționare a unității. Pînă la finele anu­lui se vor recondiționa su­plimentar piese, subansam­­ble și agregate in valoare de peste 50 milioane lei. Dar, despre asemenea suc­cese ale harnicului colectiv muncitoresc de aici, între care și montarea de motoare și chiar de autovehicule, s-a mai scris. De această dată dorim să relevăm contribu­ția deosebită la obținerea acestora a compartimentului de proiectare și inginerie tehnologică condus cu com­petență de neobositul căută­tor de noi soluții tehnolo­gice ing. Alexandru Dăbu­­leanu. Astfel, confecționarea de cuzineți, amintită mai sus, este nemijlocit legată de numele ing. Eugen Burghel și al maistrului Ion Iancu, doi pasionați ai noului și, deopotrivă, ai soluțiilor efi­ciente, în ultimele luni, prin aplicarea unor procedee noi de recondiționare, precum metalizarea cu sîrmă indi­genă­­ la arborii cotiți, faze- ION DIACONU­ (Continuare in pag. a III-a) AGRICULTURA • AGRICULTURA —z­ pic. Punct final la arăturile adinei de toamnă Zilele acestea am primit vestea îmbucurătoare că o altă unitate agricolă din ju­­­deț — C.A.P. „1907” Raznic — a încheiat arăturile adînci de toamnă pe toate cele 430 ha programate. Dobîndirea unui asemenea succes are la bază răspunderea unanimă a cooperatorilor și mecani­zatorilor pentru soarta re­coltei viitoare, reflectată în buna organizare a muncii, în folosirea la întreaga ca­pacitate a tractoarelor, timpului bun de lucru la a timp, în respectarea indici­lor de calitate prevăzuți în tehnologii. Deplasîndu-și per­manent centrul de greutate al activității acolo unde s-a executat această lucrare de bază a solului, tovarășii Ion Rusu, președinte, Ion Bobo­­relu. Inginerul șef al coope­rativei, Alexandru Cătă­­nescu, șeful fermei nr. 1, Adrian Mircea,­­șeful secției de mecanizare, au urmărit cu exigență și răspundere modul cum se acționează pentru realizarea și depă­șirea vitezei zilnice — de dimineața, din revărsatul zorilor, și pină seara tîrziu. Este meritul conducerii S.M.A. Senești de a fi asi­gurat la Raznic, ca de alt­fel în toate unitățile din consiliul unic agroindustrial Seaești, ascuțirea operativă a organelor active de pluguri, ca o condiție esen­ta­țială pentru intensificarea ritmului de lucru, evitarea risipei de carburanți și res­pectarea adîncimii prevăzute prin tehnologii. Organizarea lucrului in schimburi prelungite a per­mis mecanizatorilor comu­niști Nicolae Tomescu, Con­stantin Cătănescu, Gheorghe Ciobanu, Ion Badea, George Stan să se afirme prin de­pășirea vitezei zilnice pre­văzute la arat, în condițiile respectării adîncimii stabi­lite, întoarcerii perfecte a brazdelor. Eventualele de­fecțiuni au fost operativ re­mediate de colectivul asis­tenței tehnice condus de mecanicul Ion M. Badea. Udările de răsărire a arcului și orzului lipsa de operativitate, deficientele de organizare - came principale ale raminerilor in urmă Am ajuns, așadar, la în­ceputul lunii noiembrie precipitațiile — alb­ de ne­și cesare răsăririi semănături­lor de toamnă, executării arăturilor adînci, celorlalte lucrări de sezon — continuă să ne ocolească, în unele locuri, îndeosebi în partea de vest a consiliilor unice agroindustriale Seaca de Pădure, Seaești, Plenița, n-a plouat — cu excepția unor stropi răzleți — din luna aprilie, în aceste condiții, asigurarea răsăririi griului și orzului, pentru a căror însămînțare la timp și la un nivel calitativ corespun­zător s-au făcut atîtea efor­turi, constituie o cerință im­perioasă, determinantă pen­tru nivelul producției viitoa­re. Pornind de la această cerință și dînd dovadă de receptivitate­­ față de indica­țiile Comandamentului ju­dețean pentru coordonarea lucrărilor agricole, unitățile din consiliile unice agro­industriale Dăbuleni, Bechet, Amărăștii de Jos, Brato­­voești au acționat cu răs­pundere și operativitate, asigurînd scoaterea în cîmp și punerea în poziție de lu­cru a întregului număr de aripi de ploaie prevăzut, organizarea și buna desfă­șurare a activității forma­țiilor de udător. O aseme­nea preocupare este pusă în evidență de faptul că în nu­meroase unități din consi­liile amintite a fost înche­iată demult aplicarea pri­mei udări, iar pe mări su­prafețe s-a efectuat deja udarea a doua. Astfel, în C.TJ.A.S.C. Dăbuleni, prin cumularea udărilor I și II, apa a ajuns la rădăcinile griului și orzului pe 13193 ha față de 3­540 ha semă­nate, în C.U.A.S.C. Bechet — pe 3825 față de 2­090 ha. A. FRIGIOID (Continuare în pag. a III-a) Eforturi stăruitoare pentru întregirea bazei furajere La C­A­P. Salcia, comuna Argetoaia, creșterea anima­lelor , este o îndeletnicire tradițională, ridicată în ul­timii ani la cotele pe care le reclamă înfăptuirea unei agriculturi moderne, eficien­te, de înalt randament. Se­ceta persistentă din acest an pune­­ și mai mult în eviden­ță efortul propriu al coope­ratorilor, specialiștilor, al consiliului de conducere al cooperativei, pentru asigu­rarea unei bogate și echili­brate baze furajere. Acți­unea la care ne referim a constituit o preocupare per­manentă, fiind, încă din primăvară, bine organizată și condusă. Pe baza hotărî­­rilor adunării generale a cooperativei agricole, a pre­vederilor planului anual de producție, a fost elaborat un program concret cu termene și responsabilități precise. Tovarășii Dumitru Osiac, vicepreședinte al cooperati­vei agricole, și ing. Maria Georgescu, șefa fermei zootehnice, au raportat pe­riodic în fața consiliului de conducere despre modul cum se acționează și cum se­ în­făptuiesc măsurile privind asigurarea bazei furajere. In tot timpul anului, formații alcătuite din peste 50 de cooperatori, din rîndul că­rora s-au detașat Gheorghe Popescu, Ion C. Beznă, Du­mitru Bălăci, Gheorghe Simu, Nicolae Troacă, s-au preocupat stăruitor de strîn­­gerea și depozitarea tuturor surselor de furaje. Capri­ciile vremii au determinat pe oameni sa nu lasa in cîmp nici un kilogram d­e nutreț care ar putea fi adus și corespunzător depozitat în aria de furaje. Rezulta­tul acestor preocupări con­stante este deosebit de con­cludent. Pentru cele 450 taurine, din care 200 vaci cu lapte, cooperativa agricolă din Salcia și-a prevăzut io balanța furajeră un necesar de 200 tone fîn, 000 tone grosiere și 330 tone suculen­te. In prezent, consiliul de conducere, toți cooperatorii care s-au ocupat de asigura­rea bazei furajere încearcă satisfacția că, față de pre­vederile din balanță, s­au GHEORGHE DANES-coresp. (Continuare in pag. a Hi-a) *

Next