Inainte, noiembrie 1985 (Anul 42, nr. 12625-12650)
1985-11-01 / nr. 12625
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. S. AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VINERI 1 NOIEMBRIE 1985I ANUI XLII NR 12 G25 4 PAGINI 50 BANI Planul la producția, fizica și export . —realizat ritmic și integral! ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI O PERIOADA A REZULTATELOR IN ACTIVITATEA DE PRODUCȚIE ! Azi intrăm în ultimele două luni ale unui an și ale unui cincinal semnificiod noi și decisivi pași în dezvoltarea ecomonico-socială multilaterală a patriei Rezultatele cet mai dense, mai bogate la activitatea de producție ale acestei perioade chezășuiese, condiționează, totodată, pregătirea temeinică a anului 1986, a noului cincinal jalonat de Congresul al XIX-lea al partidului. In aceste C0 de zile de intensă solicitare în economie avem, In același timp, de recuperat datorii neonorate ;c— restanța la producția fizuă și export, la alți indicatori ai planului economic, ce-i drept, într-un număr restrîns de Întreprinderi, dar cu pondere, ale căror normii 1intri fac ca bilanțul Doljului în industrie să fie, deocamdată, unul negativ, neconform cu dimensiunile și valențele dotării tehnicoproductive create, cu potențialul uman de care dispunem, la spiritul înaltelor exigențe formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al I.C.P., — analizate șî dezbătute prin prisma evoluțiilor concrete din Unitățile boljefe la ședința cu activul din economie întrunită operativ la Comitetul județean de partid — oamenii muncii din toate întreprinderile, în frunte cu comuniștii, au datoria să acționeze cu fermitate și maximă răspundere pentru recuperarea restanțelor acumulate in perioada resurselor energetice. La Schela de cu sprijinul foraj Melinești, mai decis al forurilor tutelare, să fie grabnic soluționate dificultățile manifestate în ultimele săptâmîni, creindu-se condițiile predării în exploatare maxim, prin creșterea operativității in intervenții și reparații la sonde, mai buna organizare a activității brigăzilor, aplicarea măsurilor geologo-tehnologice ce se impun, exploatarea mai bună a sondelor, a instalațiilor pentru creșterea gradului final de recuperare, sporirea producției de țiței. La „Electrocentrale“, eforturile intensificate din ultimul timp, ca urmare a importantelor măsuri adoptate de conducerea partidului, trebuie susținut promovate în continuare, avîndu-se în vedere și recuperarea restanței anterioare la producția fizică de energie electrică produsă pe bază de cărbune, extinderea stocurilor de cărbune pentru iarnă, asigurarea funcționării capacităților energetice la întreaga capacitate, în industria electrotehnică și construcția de mașini avem de recuperat valori însemnate, îndeosebi la motoare electrice și transformatoare de putere, dar și în producția de aparataj, la „Electropu- ADRIAN FULGA (Continuare in pag. a III-a) ”iiílöHüijiilílL'iníL'CiiBllíliilüiiiiililliliinilllfllllllilllllllililíllliiliiiliiíliílííiiíHiliHililílijllHííílliJIlíllinillIimHíliiiilílíJiHíjftí* PE PI?IM-PLANUL PREOCUPĂRILOR H Efort susținut pentru buna organizare a producției și a muncii . Folosirea judicioasă a mașinilor și utilajelor, a forțe de muncă — în fiecare schimb, la fiecare loc de muncă PI Angajare fermă, energică a consiliilor oamenilor muncii, a conducătorilor de unități în soluționarea, prin demersuri directe, a problemelor producției la colaboratori, centrale, întreprinderi de comerț exterior, ministere tutelare . Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, prin exemplul insuflețitor al comuniștilor — fiecare zi din această perioadă — o zi de muncă rodnică, eficientă, de autodepășire, de afirmare plenară a inițiativei și simțului gospodăresc, angajării patriotice, revoluționare a fiecărui om al muncii in activitatea de producție J :ffliiíTitifflMiiiitiiHiíniidiiiia;iíiiiiiiiíiiiiiiiaiiniiiiii;iiiiiín)iiiiii3iif!i!!aimiiiiiMiiiHiüíaiiiiyii)iiiiiiiiiiii5iii!;mfiii!iiyiu“ care a trecut de la începutul anului și realizarea integrală, la toate sortimentele a planului la producția fizică. Ia acest cadru hotărîtoare, determinantă pentru bunul mers al activității in toate sectoarele se impune a fi producția din sfera bazei de materii prime și a unor capacități mai bine pregătite. Concomitent, specialiștii și sondorii Schelei de producție petrolieră Craiova trebuie să acționeze cu mai multă fermitate pentru ca baza materială de aici să fie folosită cu randament MAXIME Lăcătușii Nicolae Doicea și Gh. furiș — doi dintre harnicii muncitori de la I.C.P. Băilești. Foto: D. Stănescu La panoul de onoare al faptelor muncitorești Energia — riguros gospodărită, sever economisită Pe perioada care a trecut din acest an, în 54 unități economice doljena au fost obținute economii față de normele de consum la combustibil. Cele mai bune evoluții le-au înregistrat colectivele muncitorești de la I.U.G., T.M.M.R., Regionala de căi ferate, I.U.G.T.C., „Electroputere“, I.U.P.S., I.R.A. și alte unități care, aplicînd consecvent programele proprii în acest domeniu, s-au încadrat în prevederile aprobate, economisind, totodată, valori între 3 098 și 415 tone combustibil convențional față de normele de consum ce le-au fost atribuite. Ascensiuni in prospectarea geologică Eforturile crescinde ale muncitorilor și specialiștilor întreprinderii de prospectări și explorări geologice I.P.E.G. „Oltenia“ Craiova — imitate situată in rîndul fruntașilor pe țară ai întrecerii socialiste — se materializează în devansarea lui AD. F. (Continuare in pag. a ll-a) ^semnări Argumentele competenței in ultimii ani, la I.IT.A. Craiova noutățile termice cunosc o intensitate deosebită. Elementul de noutate al lunii trecute, spre exemplu, l-a constituit asimilarea in fabricație (după o experimentare de trei luni) a cuzineților pentru reparațiile V și VI la motoarele diesel. In acest fel, lunar se vor economisi circa 100 de arbori-motor care pînă acum nu se mai foloseau, neexistâind o soluție prevăzută de condițiile termice. O asemenea noutate, împreună cu multe altele, a condus la economisirea, numai în cele aproape zece luni expirate din acest an, a circa 300 tone metale, 16 tone lacuri și vopsele, 55 mc cherestea, 50 MWh energie electrică, 430 tone combustibil convențional. Să consemnăm, de asemenea, că în aceste zile muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au îndeplinit deja planul anual de piese recondiționate, care este de 65 de ori mai mare decit in primul an de funcționare a unității. Pînă la finele anului se vor recondiționa suplimentar piese, subansamble și agregate in valoare de peste 50 milioane lei. Dar, despre asemenea succese ale harnicului colectiv muncitoresc de aici, între care și montarea de motoare și chiar de autovehicule, s-a mai scris. De această dată dorim să relevăm contribuția deosebită la obținerea acestora a compartimentului de proiectare și inginerie tehnologică condus cu competență de neobositul căutător de noi soluții tehnologice ing. Alexandru Dăbuleanu. Astfel, confecționarea de cuzineți, amintită mai sus, este nemijlocit legată de numele ing. Eugen Burghel și al maistrului Ion Iancu, doi pasionați ai noului și, deopotrivă, ai soluțiilor eficiente, în ultimele luni, prin aplicarea unor procedee noi de recondiționare, precum metalizarea cu sîrmă indigenă la arborii cotiți, faze- ION DIACONU (Continuare in pag. a III-a) AGRICULTURA • AGRICULTURA —z pic. Punct final la arăturile adinei de toamnă Zilele acestea am primit vestea îmbucurătoare că o altă unitate agricolă din județ — C.A.P. „1907” Raznic — a încheiat arăturile adînci de toamnă pe toate cele 430 ha programate. Dobîndirea unui asemenea succes are la bază răspunderea unanimă a cooperatorilor și mecanizatorilor pentru soarta recoltei viitoare, reflectată în buna organizare a muncii, în folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor, timpului bun de lucru la a timp, în respectarea indicilor de calitate prevăzuți în tehnologii. Deplasîndu-și permanent centrul de greutate al activității acolo unde s-a executat această lucrare de bază a solului, tovarășii Ion Rusu, președinte, Ion Boborelu. Inginerul șef al cooperativei, Alexandru Cătănescu, șeful fermei nr. 1, Adrian Mircea,șeful secției de mecanizare, au urmărit cu exigență și răspundere modul cum se acționează pentru realizarea și depășirea vitezei zilnice — de dimineața, din revărsatul zorilor, și pină seara tîrziu. Este meritul conducerii S.M.A. Senești de a fi asigurat la Raznic, ca de altfel în toate unitățile din consiliul unic agroindustrial Seaești, ascuțirea operativă a organelor active de pluguri, ca o condiție esentațială pentru intensificarea ritmului de lucru, evitarea risipei de carburanți și respectarea adîncimii prevăzute prin tehnologii. Organizarea lucrului in schimburi prelungite a permis mecanizatorilor comuniști Nicolae Tomescu, Constantin Cătănescu, Gheorghe Ciobanu, Ion Badea, George Stan să se afirme prin depășirea vitezei zilnice prevăzute la arat, în condițiile respectării adîncimii stabilite, întoarcerii perfecte a brazdelor. Eventualele defecțiuni au fost operativ remediate de colectivul asistenței tehnice condus de mecanicul Ion M. Badea. Udările de răsărire a arcului și orzului lipsa de operativitate, deficientele de organizare - came principale ale raminerilor in urmă Am ajuns, așadar, la începutul lunii noiembrie precipitațiile — alb de neși cesare răsăririi semănăturilor de toamnă, executării arăturilor adînci, celorlalte lucrări de sezon — continuă să ne ocolească, în unele locuri, îndeosebi în partea de vest a consiliilor unice agroindustriale Seaca de Pădure, Seaești, Plenița, n-a plouat — cu excepția unor stropi răzleți — din luna aprilie, în aceste condiții, asigurarea răsăririi griului și orzului, pentru a căror însămînțare la timp și la un nivel calitativ corespunzător s-au făcut atîtea eforturi, constituie o cerință imperioasă, determinantă pentru nivelul producției viitoare. Pornind de la această cerință și dînd dovadă de receptivitate față de indicațiile Comandamentului județean pentru coordonarea lucrărilor agricole, unitățile din consiliile unice agroindustriale Dăbuleni, Bechet, Amărăștii de Jos, Bratovoești au acționat cu răspundere și operativitate, asigurînd scoaterea în cîmp și punerea în poziție de lucru a întregului număr de aripi de ploaie prevăzut, organizarea și buna desfășurare a activității formațiilor de udător. O asemenea preocupare este pusă în evidență de faptul că în numeroase unități din consiliile amintite a fost încheiată demult aplicarea primei udări, iar pe mări suprafețe s-a efectuat deja udarea a doua. Astfel, în C.TJ.A.S.C. Dăbuleni, prin cumularea udărilor I și II, apa a ajuns la rădăcinile griului și orzului pe 13193 ha față de 3540 ha semănate, în C.U.A.S.C. Bechet — pe 3825 față de 2090 ha. A. FRIGIOID (Continuare în pag. a III-a) Eforturi stăruitoare pentru întregirea bazei furajere La CAP. Salcia, comuna Argetoaia, creșterea animalelor , este o îndeletnicire tradițională, ridicată în ultimii ani la cotele pe care le reclamă înfăptuirea unei agriculturi moderne, eficiente, de înalt randament. Seceta persistentă din acest an pune și mai mult în evidență efortul propriu al cooperatorilor, specialiștilor, al consiliului de conducere al cooperativei, pentru asigurarea unei bogate și echilibrate baze furajere. Acțiunea la care ne referim a constituit o preocupare permanentă, fiind, încă din primăvară, bine organizată și condusă. Pe baza hotărîrilor adunării generale a cooperativei agricole, a prevederilor planului anual de producție, a fost elaborat un program concret cu termene și responsabilități precise. Tovarășii Dumitru Osiac, vicepreședinte al cooperativei agricole, și ing. Maria Georgescu, șefa fermei zootehnice, au raportat periodic în fața consiliului de conducere despre modul cum se acționează și cum se înfăptuiesc măsurile privind asigurarea bazei furajere. In tot timpul anului, formații alcătuite din peste 50 de cooperatori, din rîndul cărora s-au detașat Gheorghe Popescu, Ion C. Beznă, Dumitru Bălăci, Gheorghe Simu, Nicolae Troacă, s-au preocupat stăruitor de strîngerea și depozitarea tuturor surselor de furaje. Capriciile vremii au determinat pe oameni sa nu lasa in cîmp nici un kilogram de nutreț care ar putea fi adus și corespunzător depozitat în aria de furaje. Rezultatul acestor preocupări constante este deosebit de concludent. Pentru cele 450 taurine, din care 200 vaci cu lapte, cooperativa agricolă din Salcia și-a prevăzut io balanța furajeră un necesar de 200 tone fîn, 000 tone grosiere și 330 tone suculente. In prezent, consiliul de conducere, toți cooperatorii care s-au ocupat de asigurarea bazei furajere încearcă satisfacția că, față de prevederile din balanță, sau GHEORGHE DANES-coresp. (Continuare in pag. a Hi-a) *