Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 34-110)

1968-04-02 / nr. 34

i A­ ­rmatia Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ANUL I nr. 34 HARTI 2 aprilie 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU I V. ■mm A. 3 c RAID­ ­esc ca balul să fie or­ganizat şi să se desfă­şoare, în condiţii cores­punzătoare. La Voşlobeni, la Izvorul Mureş, la Tuşnad-Băi şi in alte localitafi din jude­tul nostru, organizaţiile U.T.C. — in colaborare cu căminele culturale — programează în fiecare săptămină şi cite un bal. In­ unele locuri balul e precedat de manifestări culturale: o conferinţă, o recenzie, o discuţie des­pre diferite probleme ale comunei. în alte locuri, in timpul balului se or­ganizează concursuri — cei mai buni dansatori, cei­ mai buni cântăreţi de muzică uşoară şi popu­lară — se alege „regina balului“, se spun ghici­tori și snoave. Dar nu-i peste tot așa.. ...E simbătă seara. Ora 20. La căminul cultural din Coz­meni e beznă. Unde sunt tinerii? Fetele NICOLAE DOBRESCU (Continuare în pag. a 3-a)­ ­ ) )\✓ ) ) )) 3) ) )' )' ) 3) ))))) ) )))) )) ))) 3)))) ) 'i/,))) Mulţi din­ tinerii munci­tori din secţia prelucrări metalice a întreprinderii „Partizanul“ din Gheor­­gheni, au fost ajutaţi la ridicarea calificării pro­fesionale de maistrul principal Desideriu Ja­cob. Iată-l împreună cu rabotorul Ludovic Erdé­lyi, discutînd unele pro­bleme tehnice. Fotó : P. COZIA 3­ ­ La balul de simbătă seara Cine poate rezista ? Mu­zica se aude pină la trei poşte. Şi chiar dacă nu s-ar auzi, tot satul ştie că e... hal. E balul de simbă­­tă seară. Aici, la Tulgheş, se organizează de ani şi ani. E o tradiţie. Organiza­ţiile U.T.C. — după cum ne spune tovarăşa Ana Ţinea, activistă la Comi­tetul județean al U.T.C. — au preluat-o și se ingri- ) ) ) ) ) ) ) ) )' )'­­ ) 3 ) )' .o Acţiuni gospodăreşti la Gheorgheni DEBICnilE Pr­HEBERII ► Oraş al florilor, al bunilor gospodari ► Constructorii de drumuri şi poduri vor avea de lucru, nu glumă ► Cetăţenii nu stau cu mîinile în sin. NICI N-AU ÎNMUGU­RIT BINE SALCIMII DIN LUNCA MUREŞU­LUI şi iată că edilii ora­şului Gheorgheni au şi început să pună la cale ce, cum şi unde vor plan­ta florile în această pri­măvară, cum trebuie să arate oraşul lor, de 1 Mai. Au participat la a­­ceastă consfătuire mem­brii Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, directori de întreprinderi şi instituţii, conducători ai unor or­ganizaţii obşteşti locale. Schiţa de plan prezenta­tă de vicepreşedintele Comitetului executiv, Ferencz Geza, a fost îm­bogăţită cu noi propu­neri, care transpuse în practică pe bulevardele şi străzile Gheorghenilor, în parcurile lui, îi vor da înfăţişarea unui oraş al florilor, al bunilor gos­podari. Despre citeva dintre preocupările ac­tuale şi măsurile hotărî­­te cu acest prilej, vă vorbim în rîndurile de mai jos. ÎN DOMENIUL GOS­PODĂRIEI COMUNALE, principala sarcină pro­pusă o constituie amelio­rarea stării drumurilor. „In planul de acţiuni, ne spune tovarăşul Fe­rencz Geza, avem înscri­să cilindrarea unor străzi şi acoperirea lor cu piatră concasată. Este vorba de arterele Pesca­rilor, Republicii şi Steja­rului, care pe unele por­ţiuni au suferit degra­dări, în timpul iernii. Vor fi de asemenea re­parate şi numeroase tro- GH. NICULIŢA (Continuare în pag. a 2-a) La ordinea zilei: AI INS AMINT­ARI­LE! La Direcţia agricolă judeţeană am avut pri­lejul să notăm noi cifre şi date referitoare la mersul campaniei agri­cole de primăvară. Din 52 de unităţi situate în zona Odorheiului Se­cuiesc, 51 au început semănatul. In judeţ s-au semănat, cu di­ferite culturi din epoca I, 3037 de hectare. Cele mai mari suprafețe au fost semănate cu ovăz. Intr-un ritm prea lent se efectuează însă semăna­tul unei alte culturi, specifică acestei zo­ne: este vorba de or­­zoaică. Din cele aproape 10.400 de hectare, prevă­zute pentru acest an, nu s-au semănat decât 367 de hectare. Cifrele care indică sta­diul însămînţării sfeclei de zahăr, denotă preocu­parea conducerilor mul­tor cooperative agri­cole de producţie de a se încadra în epoca op­timă de semănat. Consi­derăm însă că aceasta nu trebuie să se facă în de­trimentul altor culturi. Menţionăm că la orzoai­­că procentele denotă o subapreciere din partea specialiştilor, care ştiu destul de bine că orice întîrziere duce, în final, la pierderi de recoltă. In afară de aceasta, decala­jele atrag după ele per­turbări în însăşi organi­zarea­­activităţii mecani­zatorilor. Să comparăm două procente : 106,4 la sută şi 28,5 la sută. In unele cooperative agri­cole de producţie mai sunt nearate mari su­prafeţe pe care s-au a­­plicat îngrăşăminte chi­mice şi naturale. De aici necesitatea ca în toate staţiunile de ma­şini şi tractoare să se ia măsuri pentru urgentarea arăturilor pentru ca tractoarele să fie disponibile a­­tunci cînd se va tre-P. SURUPACEANU (Continuare în pag. a 3-a) Pe ogoarele C.A.P. din Sinsimion. Foto : I. KISS ANCHETA NOASTRĂ ÎN COMERŢUL SĂTESC în continuarea anchetei noastre pe tema îmbu­nătăţirii aprovizionării magazinelor comerciale săteşti, am poposit zilele trecute la Uniunea ju­deţeană a cooperativelor de consum. Aici am dis­cutat îndelung cu tovarăşul Ştefan Barkoczi, vicepreşedinte al Uniunii judeţene. Aducindu-i la cunoştinţă constatările noastre despre plusu­rile şi minusurile din magazinele săteşti a unor produse, dînsul n-a rămas surprins. A confirmat constatările şi le-a completat cu noi date, făcînd şi unele aprecieri în legătură cu această pro­blemă. Una din cauze: ne­cunoaşterea cererii reale de consum — Da, a început tova­răşul Barkoczi, în depo­zitele noastre zac de vre­me îndelungată o seamă de produse care, fie că n-au căutare, fie că ne-au fost repartizate în cantităţi mult mai mari decit posibilităţile de desfacere. La produsele amintite în articolele an­terioare mai adaug cî­­teva. Ne prisosesc : bocanci bărbăteşti cu talpă de cauciuc, tocană de legu­me, finet în dungi, to­poare, ciocane pentru lăcătuşi, aparate de ra­dio „Dunărea“, „Nordic“, televizoare „Dacia“ şi „Intim“, diferite vopse­le, cuţite de bucătărie, strecurători de lapte etc. In schimb­­—■ a conti­nuat interlocutorul nos­tru — din magazinele cooperatiste lipsesc o su­lf. TÅRNAUCEANU (Continuare în pag. a 3-a) DE PE INTINSUL PATRIEI O marcă de prestigiu Uzina de strunguri din Arad a produs cel de-al 25.000-lea strung românesc. Cea mai nouă expresie a tehnicii în construcţia de maşini­­unelte realizate aici o constituie strungul au­tomat S.N.—400 C.P. cu comandă înregistrată pe bandă magnetică, asimilat de curînd în produc­ţia industrială. Performanţele atinse de strun­gurile produse la Arad le conferă o carte de vi­zită de prestigiu şi peste hotarele ţării, fiind cunoscute în Franţa, Elveţia, Suedia, U.R.S.S.,­­ R.F. a Germaniei, Israel şi în alte 30 de ţări. Polietilenă de mare rezistenţă » La Combinatul petrochimic din Ploieşti a fost omologată pentru producţia industrială po­lietilena de mare rezistenţă, necesară obţinerii de masă plastică pentru confecţionarea de obiec­te de uz casnic. Pentru şefii de ferme Departamentul între­prinderilor agricole de stat în colaborare cu Cen­trul de documentare agri­colă a iniţiat editarea şi difuzarea unei suite per­manente de fascicole intitulate­­noutăţi“ pen­tru informarea şefilor de ferme şi a celor­lalţi specialişti asupra ultimelor noutăţi pe plan mondial în ştiinţa şi tehnica agricolă. A­­ceste „noutăţi“ cu apa­riţie lunară, vor prezen­ta succint cele mai re­cente şi valoroase stu­dii, articole şi infor­maţii apărute în publi­caţii de specialitate. Vizita preşedintelui DUMINICA la amiază a părăsit Capitala, ple­­cînd spre Helsinki, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care însoţit de ministrul a­facerilor externe, Cor­­neliu Mănescu, va face o vizită oficială în Fin­landa, la invitaţia gu­vernului finlandez. La plecare, pe aero­portul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, János Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Ma­rin, membri ai guver­nului şi alte persoane oficiale Au fost de faţă Seppo Olavi Ainamo, însărci­nat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucureşti. HELSINKI — Trimişii speciali Agerpres, Nico­­lae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul spe­cial la bordul căruia se aflau preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul a­­facerilor externe, Cor­­neliu Mănescu, a ateri­zat pe aeroportul Scn­­tura. Dominat de maies­tuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, ae­roportul capitalei finlan­deze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbă­torească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvol­(Continuare în pag. a 4-a) Microinterviu Ce aţi întreprins pentru mai buna utilizare a masei lemnoase ? De vorbă cu ing. VICTOR ARDELEAIU, directorul I. F. Odorheiul Secuiesc In halele întreprinderii forestiere din Odorheiul Secuiesc, dotate cu maşini şi utilaje de mare pro­ductivitate, întîlnim — la pretutindeni — oameni harnici şi pricepuţi. Sub mina lor lemnul se trans­formă în scînduri, placaje şi furnire, care, la rîndul lor, vor fi modelate în piese de mobilă. Pe lîngă strădaniile de a realiza sarcinile de plan, de a da produse de calitate, colectivul de aici e preocupat şi de mai buna utilizare a masei lem­noase, pentru ca din aceeaşi cantitate să obţină cu­ mai multe produse d­e o valoare cît mai ridicată. Microinterviu consemnat de T. TANASESCU (Continuare în pag. a 3-a) Se lucrează la înaltă ... tensiune. Foto : S. EMIL TTTTVTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTVTTTVTTTTTTTTTTTTVTTTVTTTTTTTV ▼▼▼?▼▼▼▼▼▼▼▼▼▼»( in numărul de azi: 0 Ştiinţa In toată lumea: lairagema e Breviar cultural (pag. a II-a) e SPORT (pag. a III-a) Noi cabane forestiere La începutul lunii vii­toare la punctul de ex­ploatare forestieră Pre­dau, lingă Lacul Roşu se va da în folosinţă o ca­bană spaţioasă, modernă, construită din cărămidă. Pină la sfîrşitul anului muncitorii forestieri vor avea la dispoziţie o con­strucţie asemănătoare şi la Belchea. Aceste două case ale muncitorilor din pădure au fost astfel concepute îneît după ter­minarea exploatării lem­nului din parchetele din jur, timp în care ele vor folosi drept dormitoare, vor fi utilizate ca puncte de alimentare pentru parchetele mai îndepăr­tate. In prezent se lu­crează la terminarea ca­banelor. I. C.

Next