Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 34-110)

1968-04-02 / nr. 34

Pag 2 CARTEA PEDAGOGICA Profesori şi părinţi contra insucceselor şcolare de VIRGIL RADULIAN Cartea lui Virgil Radulian, apărută recent în Editura didactică şi pedagogică, se dovedeşte deo­sebit de utilă. Scrisă într-un stil fluent şi atrac­tiv, ea aduce preţioase contribuţii la elucidarea problemei rămînerii în urmă la învăţătură, a cărei prevenire şi combatere se menţin mereu în actualitate şi suscită un interes crescînd, atît în rindurile cercetătorilor cît şi al practicienilor — profesori şi învăţători. Pornind de la importanţa şi complexitatea pro­blemei, autorul îşi începe studiul cu cîteva no­ţiuni de strictă necesitate (Ce este rămînerea în urmă la învăţătură ? Care este natura fenome­nului ? Ce implicaţii are pe plan pedagogic şi social ? In ce constă importanţa deosebită a re­zolvării acestei probleme ?), pentru ca apoi să prezinte diversele forme de manifestare ale ră­mînerii în urmă la învăţătură a elevilor şi cau­zele care le generează şi le întreţin. După ce de­pistează analitic aceste cauze, în capitolul al III- lea a­utorul preconizează măsurile practice care înlesnesc prevenirea şi combaterea fenomenului. In acest ultim capitol, autorul insistă asupra con­tribuţiei profesorilor la rezolvarea problemei, a familiei şi a organizaţiilor de tineret şi de pio­nieri, arătînd totodată ce poate face dirigintele şi elevul însuşi în acest domeniu. De aici se poate vedea că lucrarea lui Virgil Radulian nu se adresează numai cadrelor didac­tice, ci şi părinţilor, care au rol bine definit în folosirea mijloacelor de prevenire şi combatere activă a rămînerii în urmă la învăţătură. Studiul avertizează asupra formelor incipiente de mani­festare negativă a unor elevi înclinaţi spre de­lăsare, indică etapele progresive ale rămînerii în urmă, precum şi caracteristicile lor, observînd apoi momentele acestui proces. In scopul reînca­drării în ritm a unor asemenea elemente, se preconizează nu numai măsuri generale, ci şi tratarea specifică, individuală. Ceea ce impresionează în mod deosebit în lu­crare este claritatea expunerii şi ordonarea ma­terialului utilizat. Bazată pe studiul unei bogate bibliografii ro­mâneşti şi străine, ca şi pe o atentă şi îndelun­gată observaţie, pe multiple experimente, pe dis­cuţii cu diverse categorii de elevi, cu părinţii lor şi cu cadrele didactice, ca şi pe anchete scrise, lucrarea aceasta constituie un sprijin real în munca didactică, un îndreptar judicios şi util la dispoziţia profesorilor şi părinţilor. Prof. FLORIN MARCH Televiziune MARŢI 2 APRILIE 17.30 Pentru cei mici: Ecranul cu păpuşi : „Pagini din istoria rîsului“, de Valentin Silvestru. 18.00 T.T.T. Teletehnica pentru toţi. 18.30 Curs de limba franceză (lecţia a 10-a). 19.00 Pentru tineret. „Vă place muzica?“ 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial Thie­rry la Fronde. 20.26 Album de Poezie. Din lirica românească contemporană. 20.35 Zece minute la... Piatra Neamț. 20.45 Seară de Teatru: „Punctul 0“ de Ives Jamiaque. 22.45 Telejurnalul de noapte. Depozit de produse petroliere Aflîndu-se pe o impor­tantă arteră turistică, o­­raşul Gheorgheni este deseori vizitat de turişti­­automobilişti. Staţia PE­CO existentă, neavînd însă un depozit cores­punzător nu poate asigu­ra întreaga gamă de lu­­brifianţi şi carburanţi. Sîntem informaţi, de că­tre Comitetul executiv al Consiliului popular oră­şenesc, că peste cîteva zile va începe construc­ţia unui depozit de ben­zină şi alte produse pe­troliere. Acesta va fi dat în funcţiune pînă la data de 1 iulie. „Figaro“ .­ sate In satele din judeţul nostru au fost înfiinţate 48 de frizerii şi 18 uni­tăţi de coafură. Pentru a satisface cererile clienţi­lor, cooperativele din di­ferite comune au planifi­cat înfiinţarea în acest an a unor noi unităţi de acest fel. Recent, au luat fiinţă unităţi de frizerie la Vlăhiţa şi Feliceni, iar la Avrămeşti, Cobăteşti, Ocland şi Secuieni ur­mează a fi amenajate în curînd. In comuna Cîrţa va fi înfiinţată şi o uni­tate pentru coafură. Interviu de 5 minute Colectiv cu o lăudabilă tradiţie, Ansamblul de Stat şi cintece şi jocuri din Tîrgu-Mureş a pre­zentat joi seara in loca­lul casei de cultură din Miercurea-Ciuc, specta­colul muzical-coregrafic „Răsărit-a mindrul soa­re" Profitînd de pauza din­tre cele două părţi ale reuşitului program pre­zentat, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovară­şului dirijor Szalman Lo­rant directorul ansamblu­lui. — Prima parte pe care am văzut-o constituie o adevărată surpriză. Pre­gătiţi de mult spectaco­lul ? — Faptul că place şi publicului de aici, nu mă miră. Am mai dat 11 spec­tacole pînă acum. L-am pregătit timp de peste trei luni, iar premiera am avut-o acum o lună. Cît privește surpriza cred că o va constitui ulti­mul număr din partea a II-a a spectacolului ,,Tabloul coregrafic din Căiata" care arată spec­tatorilor cele mai va­riate dansuri ardelenești din cele mai importante zone folclorice. Scopul nostru a fost să repre­zentăm cîteva zone fol­clorice din Transilvania din folclorul românesc și maghiar, care nu figu­rau pînă acum în re­pertoriul ansamblului. — Înseamnă atunci că aveți o altă noutate ? — Desigur. Și cea mai importantă este suita de dansuri româneşti de la sfirşitul părţii a l­a cu­leasă de la dansatorii din Chimitelnic cu care a­­ceştia au primit la cel de-al VIII-lea concurs al formaţ­iilor artistice de a­­matori titlul de laureaţi ai concursului. De la a­­ceşti folclorişti au învă­ţat dansurile şi dansato­rii ansamblului nostru. Dansatorii din Chimitel­nic cum s-ar zice ne-au fost... regizori. — In afară de valoa­rea artistică a interpretă­­rii constatată pînă acum, observăm că şi in mate­rie de costumaţie nu v-a{i lăsat mai prejos. — Intr-adevăr, pentru noi costumația a consti­tuit o problemă pe care s-a pus un accent deo­sebit. Am ținut ca și în acest domeniu să fie re­prezentate cît mai multe zone folclorice ale Tran­silvaniei. Toate costu­mele au fost executate in atelierele ansamblului. A­­cum avem satisfacția că au plăcut. Presa a con­siderat spectacolul ca „o adevărată paradă a fol­clorului“. — Nu numai soliştii, dar şi corurile au fost bisate. Pe cine afi avut la pupitru. — Pe colegul meu di­rijorul Szarvady Gyula. — Afi mai fost în ju­deţul nostru ? — Cu acest spectacol am mai fost numai la Odorheiul Secuiesc. — Şi veţi mai reveni ? — Aşa avem de gînd. Am dori să revenim la sfîrşitul toamnei pentru a merge cu acest specta­col prin cit mai multe lo­calităţi ale judeţului. CORNEL PĂTRAŞCU V. PROGRAMUL DE RADIO Marţi 2 aprilie PROGRAMUL I 13.00 RADIOJURNAL. 13.20 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 14.15 Tot înainte (edi­ţie pentru pionierii din clasele a III-a şi a IV-a). 14.50 Trei cintece cu Nancy Hollowary. 15.00 BULETIN DE ŞTIRI. 15.05 Medalion Ileana Constantinescu. 15.25 Opereta pe scena Teatrului muzical din Galaţi. 15.40 Muzică uşoară de Aurel Giroveanu şi Marcel Ionescu. 16.00 RADIOJURNAL. 16.20 Madrigale de Do­­ru Popovici şi Zoltán Aladar. 16.30 Călătorie în istoria civilizaţiei. 16.55 Arii din opere in­terpretate de Ion Bu­­zea 17.15 ODA LIMBII RO­MANE. 17.45 Poemul simfonic „O noapte pe muntele pleşuv“ de Modest Musorgski. 18.00 BULETIN DE STIRI. 18.05 Caleidoscop mu­zical. 18.30 TRIBUNA RADIO. 18.45 In vîrtejul jocului. 19.00 RADIOGAZETA DE SEARĂ. 19.30 O melodie pe a­­dresa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ŞTIRI. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii româneşti. 20.40 EDIŢIE RADIO­FONICA DELAVRANCEA. 21.00 Melodii­ magazin. 22.00 RADIOJURNAL. 22.20 Cîntă Franck Schü­bel. 22.30 MOMENT POE­TIC. • 22.35 Recunoaşteţi inter­preţii? — muzică u­­şoară. 23.00 De la muzica uşoa­ră la jazz. 23.20 Pagini vocale şi or­chestrale din muzica c­e estradă. 24.00 BULETIN DE ŞTIRI. 0.05 15.00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 12.00 BULETIN DE ŞTIRI. Buletin meteo­rologic. 12.07 Varietăţi muzicale. 12.45 Melodii interpre­tate la muzicuţă. 13.00 Dan Iordăchescu în roluri din operele lui Mozart. 13.15 Cintece studenţeşti. 13.30 Radiomagazinul as­cultătoarelor. 14.00 RADIOJURNAL. 14.08 Cintece şi jocuri populare. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Selecţiuni din ope­reta „Marrie England“ de Edward German. 15.15 Muzică uşoară de Ştefan Kardoş. 15.35 Piese instrumen­tale. 15.50 In ritm de vals. 16.00 Cîntă orchestra de muzică populară „Doina Olteniei“ din Craiova. 16.15 Sfatul medicului. 16.20 Momente comice din opere. 16.50 Melodii cunoscute, compozitori îndrăgiţi. 17.00 RADIOJURNAL. 17.15 Suita în stil ro­mânesc de Constantin C. Nottara. 17.29 Cîntă Lili Bulacsei. 18.00 Melodii populare cu Constantin Sofian. 18.10 AMFITEATRU LI­TERAR. 18.30 Concert de estradă. 18.55 BULETIN DE ŞTIRI. 19.00 „Ascultătorii ne cer“ — muzică din o­­pere. 19.30 Curs de limba franceză (lecţia a 41-a 19.50 Noapte bună, co­pii. 20.00 Muzică uşoară in­terpretată de Alga PROGRAMUL I 5.00 BULETIN DE ŞTIRI. 5.05 Program muzical de dimineaţă. 5.30 BULETIN DE ŞTIRI. 5.35 Program muzical de dimineaţă. 5.50 JURNAL AGRAR 6.00—8.25 MUZICĂ ŞI ACTUALITĂŢI 8.25 MOMENT POETIC 8.30 La microfon, melo­dia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntă formaţia Florescu şi Michele. 20.15 Cercul melomani­lor. 20.45 Muzică uşoară şi de estradă de Lauren­­ţiu Profeta. 21.00 BULETIN DE ŞTIRI. 21.05 Galeria personaje­lor de operă. 21.30 Lectură în pre­mieră. 21.50 Cîntă Jean Pău­­nescu și Brenda Lee. 22.11 Cvartetul de coar­de de la Haydn la De­bussy. 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Lucrări de Andre Jolivet. 24.00 Caruselul melo­diilor. 0.55—1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Horia Ropcea. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Liedul românesc. 10.45 „Țara-ntreagă-i o grădină“ — program de cintece.. 11.00 BULETIN DE ŞTIRI. 1.03 Cîntăreţi ai plaiu­rilor noastre. 11.15 Arii din opere in­terpretate de Lela Cincu. 11.30 Melodii din filme 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Dansuri din ope­rete. 12.22 Intîlnire cu melo­dia populară şi inter­pretul preferat. 13.00 RADIOJURNAL PROGRAMUL II 7.00 Melodii populare interpretate de Dumi­tru Bălăşoiu. 7.10 Tot înainte (emisiu­ne pentru pionieri). 7.30 BULETIN DE ŞTIRI 7.37 Notaţi-vă din pro­gramele noastre. 7.39 Aranjamente pen­tru fanfară. 7.45 Varietăţi folclorice. 8.00 Muzică uşoară 8.20 Prelucrări corale. 8.30 BULETIN DE ŞTIRI 8.35 Opera în foileton. 9.00 Lucrări de cameră de Anatol Vieru. 9.33 Valsuri vocale şi orchestrale. 10.00 BULETIN DE ŞTIRI. 10.05 Concertul în Re major pentru flaut şi orchestră de Franz Xaver Richter. 10.30 Odă limbii româ­ne. 11.00 Opera în foileton (continuare). 11.15 înșir­te mărgărite (emisiune pentru copii) 11.45 Emisiune de cin­tece și jocuri. Miercuri 3 aprilie ORMÁT­I­A H­A­R­G­HITE­I TI BREVIAR cultura iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ale cărţii Dacă întrebi de Imre Kovács, orice locuitor din­­ Cozmeni îţi va răspunde că îl găseşti la căminul­­ cultural. Pentru că munca acestui om este strîns­ă legată de viaţa culturală a sătenilor. Biblioteca,­­­ de exemplu, este solicitată continuu. Numeroa-­­ sele recenzii de cărţi, lecturi colective au dez-­­ voltat gustul cititului la numeroşi săteni. Pentru = a le satisface mai deplin setea de cultură, în co-­­ mună au fost organizate opt cercuri de citit. O = seară, în fiecare săptămînă, la sediul acestora, ~ care se schimbă de la o săptămînă la alta pen- |jj tru că fiecare dintre cititori vor să fie măcar o |j seară gazda acestei manifestări culturale. C. ARONEANU i Oră la cercul de acor­deon al Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, sub îndrumarea instructoru­lui Kassay Karol. Foto : ST. ALBESCU NOTE-propuneri-NOTE­ Cîţiva cititori ai zia­rului ne-au sesizat că pe cuprinsul judeţului nos­tru sunt prea puţine sta­ţii „PecoDe pildă în stațiunea Borsec — vizi­tată de mulţi turişti auto­mobilist! — conducătorii auto nu au de unde să se aprovizioneze cu ben­zină şi ulei pentru ma­şini. Totodată, cititorii noş­trii propun : • Unele stafii „Peco“ să funcţioneze şi în timpul nopţii. • La toate stafiile „Peco“ să fie afişate adresele celorlalte sta­ţii „Peco“ din judeţ şi o­­rarul lor de funcţionare, specificindu-se şi cele care vor fi deschise în cursul nopţii. Unitatea cu autoservire din Odorheiul Secuiesc. Foto : I. KISS Anul­a nr. 34 Lm mmmm mmmm mmmm mmmm mm mmm mmmm mmm mmm mmmm mmm mm mmm mmmm mmm r— — — — — — I ŞTIINŢA || în toată lumea Trăim în medicina contemporană incontes­tabil o eră a terapeuticei. Mijloacele naturale de vindecare și tratamentele biologice, chiar dacă nu complet uitate, sunt înlocuite de mnedi-I camentele sintetice (chimioterapice). Progresele în acest domeniu, efectele imediate ale unor a­­semenea medicaţii cu o cale de administrare I foarte acceptată (cele mai multe fiind pilule), I pe lingă accesibilitatea uşoară în procurarea lor, multe fiind vîndute fără reţetă medicală, au dus la un abuz, care a generat o adevărată­ farmacomanie (manie de a lua droguri). La a­­cest lucru contribuie şi reclama caselor produ­cătoare, recomanda-I rea de către persoa­ne nemedicale şi ten­dinţa comodă a au- I totratamentului, ne­­­­glijînd prezentarea I la medic şi aplicarea întocmai a unui tra-I I I tament ştiinţific, ba­zat pe un diagnostic real, recomandat şi explicat de acesta. ________________ bolnavului prea multe medicamente se numeşte I polipragmazie. In felul acesta, sub numele de I iatrogenie se înţelege acel capitol al medicinei, * care se ocupă de bolile produse de însuşi me- | dicamentul, luat în doze prea mari sau timp I prea îndelungat, în lipsa indicaţiei şi contro- * lului medical.­­ Accentuînd necesitatea ca orice medicaţie­­ să aibă la bază examenul şi indicaţia medicală, se cer a fi reactualizaţi toţi factorii proprii ai I organismului, care intervin în procesul de vin- I decare (autoapărarea, regenerarea, autovindeca-­­ rea). Restabilirea organismului la echilibrul an- I terior îmbolnăvirii, este ajutată de o alimentaţie paţională, respectarea repausului, viaţă igienică,­­ evitarea toxicelor, soare, aer, băi, timp petrecut­­ în aer liber cu repaus activ (plimbare, gim-­­ nastică, sport) toate acestea formînd obiectul a naturopatiei. Valorificarea aces­tor remedii naturale în cadrul unei na­­turoterapii (climateri­ce, maritime, solare, cu ape minerale, me­tode balneologice etc.) nu exclude desigur te­rapeutica medicamen­toasă, ci se îmbină cu aceasta în cadrul u­­nui tratament com­plex, în care orga­nismul este ajutat pe toate căile de a-și reveni din dez­echilibrul produs de boală, la acel echilibru biologic, care caracterizează starea de sănătate.­­ Studii efectuate de O.M.S. (Organizaţia Mon- I dială a Sănătăţii) oglindesc necesitatea impe- * rioasă de a se lua o atitudine în această pro- ■ blemă, prin informarea publicului şi o educaţie I sanitară metodică şi ştiinţifică, care însă rămîne ■ ineficientă în lipsa unei participări active din ■ partea tuturor. După O.M.S. din 1000 paturi de spital, 50 ■ sunt ocupate de bolnavi prezentînd efectele no- ■ cive ale unor medicații necontrolate, iar în I S.U.A. s-au înregistrat în anul 1949 peste 160 ■ decese terapeutice, cifra crescînd în anul 1965 I la peste 1300. ţ Să mai adăugăm că anual se consumă 3 mi­lioane de tone de medicamente, din care numai I Franţa are un consum cotidian de 400 tone ? ! I I Mai există apoi o ade- iiniomut EMIL I. BOLOGA­N doctor în ştiinţe medicale vărată modă a unor tratamente în anumite epoci, cea a vitaminelor, hormonilor, antibioticelor şi azi cea adresată­ slăbitului şi dormitului. Uşor nervos sau cu in­somnii accidentale, omul modern se refugiază cu uşurinţă în căutarea drogului liniştitor cu efect imediat, cu care se obişnuieşte, fără a bă­nui că acesta poate avea efecte secundare ne­dorite. O asemenea liberalizare în aprovizionarea cu medicamente, care duce la crearea de ade­vărate microfarmacii în multe case, a atras du­pă sine o reacţie din partea forurilor celor mai înalte medicale ştiinţifice. Astfel, la Luxemburg a fost recent un congres dedicat maladiilor ci­vilizaţiei şi abuzului de medicamente, care în unele împrejurări duc la adevărate boli medi­camentoase sau iatrogene, luate de bolnav sau prescrise într-o prea largă măsură de însuşi me­dicul. O asemenea situaţie în care i se prescriu _ W^V^Ull VZ V. JL TM ^ V, — --- —— - - — Dedicaţie primăverii (Urmare din pag. I) luare, care însumează în total o lungime de circa 2500 metri (pe străzile Vadului, Carpaţi, 1 Mai, Băii, Stejarului, Repu­blicii, B-ul 23 August, şi Piaţa Libertăţii). La pro­punerea deputaţilor şi cetăţenilor în plan a fost introdusă şi repararea podurilor din strada Şoi­milor şi Răşinari. In fiecare primăvară în unele puncte de trecere prin oraş, pîrîul Belchia are obiceiul de a muşca din maluri şi a degrada străzile. Pentru a preve­ni asemenea lucruri, pe strada Belchiei şi pe strada Exterioară se­ construiesc ziduri de consolidare a malurilor şi de regularizare a cursului apei. In continuarea discu­ţiei, interlocutorul nos­tru s-a referit la obiec­tivele ce vor fi realizate cu sprijinul maselor de cetăţeni. — Voi căuta să prezint cîteva dintre cele mai importante acţiuni. Să încep cu ziua de dumini­că, 31 martie, pe care noi la Gheorgheni am dedicat-o primăverii. Cetăţenii din cartiere, elevii şcolilor din loca­litate, lff.T,C,-iştii, îm­preună cu numeroşi sa­lariaţi din întreprinde­rea „Partizanul“ vor lu­cra la reamenajarea şi curăţirea parcului cen­tral, a peluzelor de pe B-dul 23 August şi de pe alte străzi. Aici, pînă la 10 aprilie, vor fi puse brazde verzi de iarbă, flori şi arbuşti. Mii de flori în toate culorile, adevărate covoare pre­gătite în serele oraşului se vor aşterne de-a lun­gul aleelor din parc şi de pe bulevard. UN IUBITOR AL FRUMOSULUI, un neo­bosit grădinar amator este deputatul Ştefan Bende. Pe strada Nicolae Bălcescu, în fiecare an, de primăvara pînă toam­na tîrziu, îţi ies în cale florile plantate de cetă­ţeni la îndemnul lui. A­­cum, el se pregăteşte să mai adauge un plus de frumos : va planta noi pomi decorativi. Gropile au şi fost săpate. Tot în acest cartier, pe locul unui teren viran, cetăţenii, îndemnaţi de deputat au hotărît să a­­menajeze şi un părculeţ. O asemenea zonă verde se va amenaja şi în fa­ţa Filaturii de in, pe o porţiune lungă de 200 metri. Şi aici vor fi tra­sate alei, plantate flori şi arbuşti. Horticultorii a­­matori ai acestui parc sunt muncitorii Filaturii de in, în frunte cu depu­tatul I. Popovici, direc­torul întreprinderii. MULTE SU­NT LOCU­RILE DIN GHEOR­GHENI, care, la începu­tul acestui­­sezon estival, vor primi o înfăţişare de adevărată grădină. Tot duminică 31 martie, de pildă, va începe şi ame­najarea unei zone verzi pe strada Băii, unde va fi adus de la Lăzarea pămînt fertil circa 3000 metri cubi. Toate acţiunile de în­frumuseţare, care au în­ceput să se desfăşoare la Gheorgheni, prevăzute în planul pe care l-au dis­cutat edilii oraşului, vor fi realizate pînă la 30 aprilie. Ziua de 1 Mai va fi întîmpinată cu mii de buchete de flori, ca­re vor răsări din parcuri, de pe bulevarde, de la balcoanele clădirilor (la fiecare balcon şi poartă vor fi montate jardinie­re), precum şi din sutele de coşuri ce vor împodo­bi piaţa centrală a ora­şului. FILMELE ce rulează la cinematografele din: Cinematograful „Harghita" Un bărbat și o femeie — film francez, în cu­lori. Completare : Trio. ODORHEIUL SECUIESC Cinematograful „Homorod“ Martin soldat — film francez, în culori (cine­mascop). Completare : Chemarea dragostei. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa“ Vulturii zboară devreme — film iugoslav, în culori. Completare ; Năică şi veveriţa. TOPLIŢA Cinematograful „Căliman“ Descoperirea lui Julian Boll — film german (R.D.G.). Completare : Marinarii sovietici in Danemarca. BORSEC Cinematograful „Borsec" Omul Mafiei — film italian. Completare : Mi­tică şi formula lui de viaţă. TUŞNAD-BĂI Cinematograful „Oltul“ Moartea după cortină — film cehoslovac. Com­pletare : Gigantul înaripat. CRISTURUL SECUIESC Cinematograful „Progresul“ Pantera neagră — film german (R.D.G.), în culori (cinemascop). Completare : Mobila. CIUMANI Cinematograful „Cultural“ Faţa pierdută — film cehoslovac (cinemascop). Completare : Nimeni nu se gîndeşte la noi. MIERCUREA CIUC

Next