Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-20 / nr. 823

1 . Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite prilejuieşte atît o re­trospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pen­tru a îndreptăţi aşteptările popoare­lor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă clarita­te direcţiile activităţii viitoare a Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de ze­cile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. însăşi denumi­rea de Organizaţie a Naţiunilor U­­nite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi uneas­că eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dez­voltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile în­scrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de spa­mă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii de mare însem­nătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial, în acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe are­na mondială, Organizaţia Naţiuni­lor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-a­u ştirbit prestigiul şi au a­­vut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evo­carea, cu acest prilej, atît a aspec­telor pozitive, cît şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele in vederea creşterii­ rolului ei în so­luţionarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoa­re şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter so­cial şi naţionali care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fonda­rea O.N.U. exista un singur stat so­cialist - Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sunt 14 state socialiste, re­­prezentînd mai mult de o treime din (Continuare în pag. a 4-a) 4­­­ Momentul deplinei împliniri Şcoala din satul Rareş, comuna Mărtiniş, a îm­plinit în aceste zile vîrsta respectabilă de 225 de ani! Aniversarea aceasta este un bun prilej de a vorbi despre binefacerile culturii, aducînd un elogiu celor care an de an răs­­pîndesc lumină în mintea generaţiilor succesive de oameni, omagiindu-i, aşa­dar, pe dascăli, pe oa­menii fermi ai catedrei, care, în condiţiile grele ale veacurilor trecute, au asigurat o continuă per­manenţă ştiinţei de carte. Şcoala din Rareş are în prezent numai clasele I-IV, fiind deschisă micului nu­măr de copii ai acestui pitoresc sat harghitean. Este aici o învăţătoare pe nume Nagy Adela, căreia părinţii şcolarilor îi aduc calde cuvinte de mulţumi­re pentru efortul ei nobil de a sădi primii germeni ai luminii în fiinţa cetăţe­nilor de mîine ai patriei. In anul 1745, după cum stă atestat in documente, locuitorii din Rareş l-au primit în mijlocul lor pe primul dascăl. Abia în a­­nul 1820 se poate vorbi de o şcoală propriu-zisă cu un local propriu. După relatările unui dascăl con­temporan, autorul unei preţioase monografii a şcolii (Dombi Moise), cursurile se desfăşurau seara, la pîlpîitul lumină­rilor, întrucît ziua se mun­cea pe cîmp. Pe atunci v lista sco­ar­-ării era de 10-12 ani! Ceea ce este deosebit de interesant în istoria acestei şcoli, rezi­dă în aceea că examene­le de sfîrşit de an aveau loc în prezenţa părinţilor copiilor, care după cali­tatea fiecărui răspuns pu­teau aprecia calitatea muncii de peste an a pro­fesorului ! La festivitatea care a avut loc cu ocazia aniver­sării celor 225 de ani de şcoală la Rareş-Mărtiniş, au participat tovarăşii Bertalan Alexandru, secret­­ar al Consiliului popular judeţean, care a prezen­tat salutul Comitetului ju­deţean Harghita al P.C.R., şi al Consiliului­­ popular judeţean, şi llyés Ladislau, inspector general la In­spectoratul şcolar jude­ţean. Cu acest prilej a fost înmînat şcolii sărbătorite un premiu din partea Mi­nisterului Invăţămîntului, constînd în cărţi pentru elevi. A urmat apoi un program artistic pregătit de elevi din şcolile co­munei, la care au asistat foşti elevi ai şcolii şi pro­fesori de ieri şi de azi. V. EMIL ANULUI, nr. 823 MARȚI 20 octombrie 1970 * LA MUNCĂ PATRIOTICA In acest an, elevii şcolii din Gă­lăuţaş beneficiază de condiţii de învăţă­tură mult mai bune decit în anii trecuţi, avînd la dispoziţie săli de clasă noi, laboratoare bine în­zestrate, sală de sport, material didactic pentru cercuri şi multe altele. Aşa cum s-au angajat la începutul anului şcolar, elevii şcolii noastre conti­nuă munca de amenajare a curţii. Pînă în prezent au fost efectuate aproxi­mativ 4.500 de ore de muncă patriotică, eviden­­ţiindu-se în mod deosebit elevii claselor a VH-a A, a Vll-a B, a VH-a C, şi a Vl-a B, întregul colectv didactic al şcolii a parti­cipat la această acţiune. Constantin Duşa, coman­dantul unităţii de pio­nieri, Traian Tudoran, Ioan Antal, Ioan Ţăran, Nicolae­­ Natea şi alţii au fost me­reu în fruntea muncii pa­triotice. SABIN URZICĂ elev Timpul care a început să fie din ce în ce mai rece, impune dozarea tu­turor eforturilor pentru ur­gentarea strîngerii recol­tei. Venind în sprijinul co­operatorilor din Valea Strîmbă, duminică peste 100 de muncitori de la ILE.I.L. Gheorgheni au luat parte la recoltarea cartofilor. Participarea ce­tăţenilor din Gheorgheni, la asemenea acţiuni pa­triotice, a devenit o preo­cupare cotidiană, dovedită cu prisosinţă prin rezulta­tele frumoase obţinute pî­nă acum. In ultimele zile, cetăţe­nii oraşului Bălan, au luat parte la acţiunile iniţiate pentru recoltarea cartofi­lor la Cooperativa agrico­lă din Sîndomimir. Numai sîmbătă pe ogoarele coo­perativei agricole, peste 100 de muncitori, alături de cooperatori, au scos şi transportat cartofi la baza de recepţie. O do­vadă elocventă a datoriei patriotice ce-i animă pe locuitorii Bălanului. Aprovizionarea perma­nentă a populaţiei cu mărfuri diverse şi de cea mai bună calitate repre­zintă o chestiune de ma­ximă importanţă. De mo­dul în care ea se face, de proptitudinea şi price­perea cu care întreprinde­rile comerciale judeţene răspund solicitărilor mereu crescînde ale populaţiei, depinde în foarte ma­re măsură desfăşurarea nor­mală a vieţii. In dorinţa aflării unor amănunte privitoare la fe­lul în­ care se face,,în a­­ceastă perioadă, aprovizi­onarea localităţilor rurale din judeţul nostru, ara a­­dresat cîteva întrebări to­varăşului Solyom Geza, di­rector economic al între­prinderii economice jude­ţene a cooperaţiei de consum, care ne-a răs­puns cu amabilitate. Red :­­ Congresul al V-lea al cooperaţiei de consum a subliniat locul important pe care îl are cooperaţia în cadrul eco­nomiei naţionale şi a pus în faţa lucrătorilor din a­­cest sector sarcina de a ridica activitatea comer­cială la nivelul corespun­zător cerințelor actuale. Cum se reflectă acest lucru în activitatea U.E.COOP.? S. G. : — Un îndreptar permanent în activitatea noastră de fiecare zi îl constituie cuvintele secre­tarului general a­l partidu­lui nostru care, la congre­sul de care aţi amintit, spunea : „O sarcină prin­cipală a cooperaţiei este organizarea aprovizionării cu mărfuri de bună cali­tate, în sortimente variate, care să aibă o desfacere sigură şi să asigure exi­genţele crescînde ale con­sumatorilor”. Traducerea în faptă a acestor cuvinte reprezintă o sarcină fundamentală a lucrătorilor din cadrul co­­operaţiei de consum din judeţul nostru, care depun eforturi considerabile pen­tru cunoaşterea cerinţelor populaţiei, pentru o mai accentuată diversificare a mărfurilor oferite spre vîn­­zare, pentru ridicarea con­tinuă a calităţii lor. Şi, pot afirma că, în cea mai mare parte, aceste dezide­rate sînt pe cale de a fi îndeplinite. O primă do­vadă, şi poate cea mai concludentă, o constituie volumul sporit de mărfuri vîndute populaţiei. Red. :­­ Ce măsuri con­crete au fost luate pentru aprovizionarea populaţiei în sezonul rece ? S. G. : — In ansamblul măsurilor menite să contri­buie 1° îmbunătăţirea a­­provizionării în perioada actuală, pe prim plan stă aprovizionarea unităţilor de desfacere cu amănun­tul de la cooperativele cu drumuri ce devin imprac­ticabile în timpul iernii, şi a magazinelor forestiere. N-au fost uitate, evident, nici celelalte unităţi. Con­cret , pînă în prezent au fost stabilite şi însilozate cantităţile de legume şi zarzavaturi, pentru aprovi­zionarea muncitorilor fo­restieri. S-au însilozat ast­fel peste 120 tone cartofi, 22 tone ceapă, 7,5 tone rădăcinoase şi 83 tone fa­sole uscată. Pentru uni­tăţile de alimentaţie pu­blică s-au luat măsuri ca, în cadrul fiecărei unităţi să se însilozeze ceapă, rădăciinoase şi murături, în funcţie de spaţiile de depozitare disponibile. Şi fiindcă veni vorba de spaţii de depozitare, în marea lor majoritate a­ Pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei din mediul rural Convorbire cu tovarăşul SOLYOM GÉZA, director comercial al U.E.COOP a cestea au fost verifi­cate, luîndu-se măsuri o­­perative de înlăturare a ■ unor deficienţe, pentru a­­e­sigurarea celor mai bune­­ condiţii de păstrare a pro- I duselor. .­­Avînd in vedere că o * serie de localităţi din raza de activitate a unor co- I operative, în anumite pe-­­­rioade vor fi supuse izo­lării, conducerea întreprin- z derii a luat şi va lua în­­ continuare măsuri pentru crearea de stocuri tampon­­ la produsele de uz curent. Se vor procura importante cantităţi de zahăr, ulei, o-­­­rez, paste făinoase, conser- I ve de legume, conserve de carne, petrol, sare etc. * Avem certitudinea că în ■ felul acesta, aproviziona­rea populaţiei din mediul rural nu va suferi nici o­­ perturbare, chiar dacă _ drumurile vor fi timp mai ’­ Îndelungat impracticabile. Red.: — Dar aprovizio­narea cu articole textile- Discuție consemnată de I T. RAZVAN (Continuare în pag. a 3-;) Protedan­d în toate tarile, unid­*vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Un nou obiectiv industrial In construcţie la Gheorgheni In oraşul Gheorgheni au început lucrările de a­­menajări, terasamente şi pregătirea fundaţiilor cor­pului industriali­an­ viitoarei fabrici de ţesături tehnice şi stofă de mobilă. Noua unitate industrială — care va spori conside­rabil potenţialul economic al oraşului Gheorgheni­­ se distinge prin soluţiile constructive moderne adop­tate. Halele de producţie ce vor adăposti utilaje perfecţionate, vor avea o construcţie monobloc, la ridicarea lor folosindu-se prefabricate din beton, în proporţie de 90 la sută. La darea ei în funcţiune — termenul este stabilit pentru finele anului 1973 — fabrica va produce a­­nual 2 milioane metri de ţesături pentru mobile şi 7 milioane metri de ţesături tehnice. ------------------------------------------------------------------------- E­in­e cînd un important eveniment In zilele trecute, oame­nii muncii din întreprin­derile oraşului Gheor­gheni şi din alte localităţi ale judeţului au participat la un ciclu de expuneri, în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Con­ferinţei Naţionale din octombrie 1945. Membrii colectivului de conferen­ţiari au subliniat cu a­­ceastă ocazie importanţa hotărîrilor­­aduse acum 25 de ani. Astfel de ex­puneri au avut loc la tur­nătoria I.J.I.L., „Partiza­nul”, la I.G.O., la Coope­rativa „Lacu Fiosu" Gheor­gheni, precurm­ şi la alte unităţi economice şi so­­cial-culturale. Toate forţele pentru grăbirea lucrărilor agricole! CE SE îNTIMPLĂ CU CARTOFII RECOLTAT! ? întrebarea, la care în cele ce urmează încercăm a da un răspuns, izvorăş­te, îndeosebi, din trista experienţă a anilor pre­cedenţi, cînd, din cauza neglijării celor mai ele­mentare măsuri de pre­cauţie, pe cîmp, la bazele de recepţie ori pe rampe, mii de tone cartofi au a­­juns victima îngheţurilor timpurii, a căror neluare în seamă s-a soldat cu mari pierderi. Biroul Comitetului ju­deţean de partid a atras din timp atenţia tuturor factorilor asupra nece­sităţii punerii în siguran­ţă a roadelor existente, dînd în acest sens pre­ţioase indicaţii, nomina­­lizînd măsuril­e ce se cer luate pentru păstrarea fiecărui tubercul. Pentru a vedea cum sunt înţelese şi aplicate aceste indicaţii la faţa locului, am întreprins în ziua de duminică (18 oc­tombrie) un raid în bazi­nul Ciucului şi Gheor­­ghenilor. LA BAZELE DE RECEPŢIE In decursul vizitei noas­tre am poposit la Tuşnad, Sîncrăieni, Ciceu, Voşlo­­beni, Gheorgheni şi Lăza­­rea. La majoritatea bazelor de recepţie există interes pentru păstrarea în bune condiţii a sutelor de tone cartofi, livrate de către cooperativele agricole de producţie. Cartofii recep­ţionaţi sînt bine feriţi de îngheţ, aflîndu-se în saci ori în compartimente de scînduri sub protecţia mai multor straturi de rogojini. Văzind aceste măsuri, ma­re ne-a fost mirarea cînd la bazele din Cîrţa, Gheor­gheni şi Sîncrăieni am dat de însemnate cantităţi de cartofi degeraţi: circa 10 tone la Cîrţa, 3 tone la Gheorgheni şi 6 la Sîn­crăieni. Am aflat că aces­te cantităţi au fost livra­te în cursul zilei de sîm­bătă şi de duminică de către cooperativele a­­gricole de producţie din Dăneşti, Gheorgheni şi Jigodin. Cît priveşte­ calificativul de bun gospodar şi exis­tenţa spiritului intransi­gent al datoriei faţă de muncă, se cuvine să adu­cem cuvinte, de laudă la adresa lucrătorilor de la bazele de recepţie, prin­­tre care am evidenţia în mod deosebit pe Simon Ioan, şeful bazei din Lăza­­rea, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a co­respunde întocmai streinii ce i-a fost încredinţată şi de care se preocupă cu cinste nu mai puţin de 21 de ani. In noaptea pre­mergătoare zilei de dumi­nică n-a închis ochii pen­tru o clipă, fiind înconti­nuu îngrijorat ca nu cum­va cartofii să degere. Nu acelaşi lucru se poa­te afirma însă despre şe­ful bazei de recepţie din Voşlobenî, Csiki Ioan, ca­re, se ghidează în activi­tatea sa, socotind că e mult mai uşor să stai în­­­tr-un bufet, decit la locul tău de muncă. Aşa se ex­plică de ce nu era de găsit la ora 10 și un sfert nici dînsul, nici lucrătorii lui. Au plecat împreună ,să „savureze" cîte-o tui­in Incînul r*îrr,rt *^0 z-Je tone cartofi „in plata domnului". PE RAMPE Ceea ce sare la prima vedere în ochi, este can­titatea mare de cartofi. I. D. KISS (Continuare în pa. a 3-a) In pag. a 3ia Un moment important în istoria luptei revoluţionare şi democratice a poporului român Printre numeroasele şi variatele maşini-unelte prezentate în cadrul pri­mei ediţii a Tîrgului inter­naţional Bucureşti se află şi maşini, instalaţii, utila­je, linii tehnologice pen­tru industria forestieră. Considerăm că n-ar fi lipsit de interes ca spe­cialişti din domeniul ex­ploatării şi industrializării lemnului din judeţul nos­tru să examineze aceste exponate, să studieze posibilitatea obţinerii u­­nora dintre ele. Aşa de pildă, la pavi­lionul finlandez sunt pre­zentate — sub forma pro­duselor propriu-zise, ma­chetelor, fotografiilor, planşelor etc. — gatere de mare productivitate, instalaţii de ferăstraie-ga­­ter, maşini de mărunţit lemnul (tocătoare), insta­laţii continue de derulat, uscat, tăiat şi sortat fur­nire, o maşină mobilă pentru decojit, instalată pa tractor şi altele. Cîteva planşe ilustrează rodnica şi reciproc avantajoasa colaborare a unor firme finlandeze şi organizaţii economice româneşti in domeniul construcţiilor in­dustriale forestiere şi de producere a celulozei şi hîrtiei, colaborare facilita­tă de îndelungata tradiţie finlandeză, ca şi de pu­ternica dezvoltare în ţara noastră a economiei fo­restiere, îndeosebi a pre­lucrării superioare a lem­nului, ca şi în domeniul producţiei de utilaje, in­stalaţii, maşini, linii teh­nologice din cele mai di­verse, folosite la exploa­tarea şi industrializarea lemnului. In vecinătatea pavilio­nului central, unde alături de România, Japonia şi firme particulare din mai multe ţări, sunt prezenta­te exponate ale industriei suedeze, firma suedeză Husquima expune ferăs­­traie mecanice pentru doborîrea şi secţionarea arborilor. Principala ca­racteristică a acestor fe­­răstraie ni se pare a fi gabaritul lor redus şi uşu­rinţa mînuirii. Vizitatorii pavilionului italian vor fi, fără îndo­ială, interesaţi să zăbo­vească­ şi în faţa maşinii cu opt capete pentru sculptura în lemn, prezen­tată de firma italiană Bulled. Şi industria românească prezintă cîteva utilaje din această grupă. Este vorba de Grupul de întreprinderi de reparaţii şi control u­­tilaje al Ministerului In­dustriei Lemnului, care expune diferite maşini pentru întreprinderile de prezuirare a lemnului, precum şi o maşină auto­mată de ascuţit pînze de ferăstrău. Deşi nu prea numeroa­se, utilajele pentru indus­tria de exploatare şi pre­lucrare a lemnului pre­zentate la Tîrgul inter­naţional de la Bucureşti ni s-au părut a fi de un înalt nivel tehnic, supe­rior celui al multora din­tre utilajele în funcţiune în prezent la întreprinde­rile forestiere din judeţul nostru. Tocmai acest lu­cru ne-a determinat să afirmăm la începutul rîn­­durilor noastre că exami­narea lor, studierea ca­racteristicilor tehnice şi economice ale acestor u­­tilaje de către specialiştii din judeţul nostru care ■ vor vizita. Tîrgul interna­ţional de la Bucureşti, n-ar fi lipsită de interes. C. ŞTEFAN ! UTILAJE PENTRU INDUSTRIA FORESTIERA Notă maximă pentru mecanizatori Recent introdusele re­guli de premiere a me­canizatorilor constituie un imbold puternic în acti­vitatea acestora. La a­­dresa lor se pot aduce cuvinte de laudă pentru că ei au muncit şi­ du­minica trecută în­­ sensul cel mai bun al cuvîntului. Acest adevăr pare şi mai evident în cazul mecani­zatorilor din cadrul co­operativelor agricole de producţie de pe Valea Homorodului. Din cele 20 de tractoare de care dis­pune Cooperativa agri­­colă de producţie din Sîn­­paul, numai unul singur staţiona, fiind în repara­ţie, ia­r restul de 19 zore au intens aratul hectarelor ce urmează a fi însămîn­­ţate la această unitate a­­gricolă. Notă maximă pu­tem acorda şi mecaniza­torilor de la Cooperativa agricolă de producţie din Mărtiniş, unde duminică două tractoare discutau, unul semăna şi zece e­­fectuau arăturile de toam­nă. Conducerea ambelor u­­nităţi agricole a relevat munca spornică a meca­nizatorilor, evidenţiind bu­na lor comportare în tot cursul campaniei agrico­le de toamnă. Neajunsurile semnala- A. BÁLINT (Continuare în pag. a 3-a)

Next