Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-01-22 / nr. 902
A VVNAVVVAAA/VVWWVVVWVVWVWV LA CUMPĂNA DINTRE CINCINALE • Producţia de energie electrică a fost, în 1970, de aproximativ 35 miliarde kWh, faţă de 17,2 miliarde în 1965. • Producţia anuală de energie electrică pe cap de locuitor — indicator esenţial al creşterii gradului de civilizaţie şi progres al ţării a crescut de la 72 kWh în 1938, la 130 kWh în 1950, 904,8 kWh în 1965 şi 1.700 kWh în 1970. • Puterea instalată a capacităţilor producătoare de energie electrică a crescut de la 3.258 MW în 1965, la circa 7.500 MW în 1970. • In cincinalul 1966-1970 au fost electrificate peste 4.000 de sate. Aproximativ 80 la sută din satele ţării beneficiază în prezent de binefacerile electricităţii. Numai în judeţul Harghita au fost electrificate în această perioadă 48 de sate, fiind astfel electrificate 81 la sută din totalul localităţilor rurale din judeţ. • Printre noile obiective electroenergetice care au început să producă în perioada 1966-1970 se numără : • Primele două hidrogeneratoare de cîte 178 MW de la Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier (unde recent a intrat în probe tehnologice şi cel de-al treilea agregat). • Centrala termoelectrică de la Mintia-Deva, cu o putere instalată de 630 MW. • Primele două grupuri de cite 315 MW fiecare de la Centrala termoelectrică din Craiova, cele mai mari puteri unitare instalate în ţara noastră. • Grupuri de termoficare însumînd 250 MW şi turbine cu gaze însumind 108 MW la Termocentrala „Bucureşti-Sud“. • Centrala hidroelectrică de pe rîul Argeş, cu o putere instalată de 220 MW, precum și alte patru centrale în aval, totalizînd 60 MW. • Ultimele două hidrocentrale în aval de Bicaz : Bacău I si Bacău II. • Grupuri de termoficare de 50- 100 MW la Craiova şi Galaţi. • Grupuri termoelectrice de condensare cu puteri unitare intre 100 şi 200 MW la Luduş, Borzeşti, Fintinele şi Craiova. A Panoul evidenţiaţi-9 9 lor în întrecerea socialistă LÁSZLÓ ILONA - Cooperativa „Oltul" PÁLL LAJOS - strungar la U.M.T.F. Anul III, Nr. 502 VINERI 22 IANUARIE 1971 4 PAG. 30 BANI Tulburătoarea linişte a efortului constructiv Pe şantierul noii Case de cultură din oraşul Gheorghe,un iiom găsit pe constructori într-un moment de răgaz, vorbind de unele şi altele, mai mult despre durarea pe care împreună o înalţă. Erau după masa de prinz şi se pregăteau să asalteze din nou altitudinile în frunte cu meşterul Huszár Carol, bărbatul de 36 de ani, care dintotdeauna a lucrat p€ marile şantiere, sensul vieţii lui constituindu-l munca materializată în beton şi cărămidă, dimensionată pe verticala spaţiului şi timpului. Piatra de temelie a viitoarei case de cultură fusese pusă la 6 mai a anului trecut. In momentul de faţă graţie eforturilor tuturor cetăţenilor Gheorgheniului, a aportului cel°r din comunele învecinate (Joseni, Ciumani, Suseni), clădirea ridicată in regia proprie a Consiliului popular orăşenesc se găseşte într-un stadiu avansat de execuţie, existind toate condiţiile pentru ca în anul acesta să vorbim despre una dintre cele mai moderne lăcaşuri culturale date în folosinţă în judeţul nostru. Propriu-zis, „casa" va fi un frumos „complex" cultural, dată Pe şantierul Casei de cultură din Gheorgheni fiind ampla dispunere în spaţiu a unui întreg „serial" de încăperi cu diferite destinaţii. O plimbare prin clădirea înălţată în roşu, ne-a făcut, de fapt, cunoştinţa unui autentic „palat”. Sala de spectacole va avea 400 de locuri. Zilele acestea va fi atinsă altitudinea maximă a impunătoarei construcții. Perspectiva ne arată un complex urbanistic în perimetrul casei de cultură, deose C. COSTIN (Continuare în pag. a 2_a) rin centrul Topliţei, pe unul din malurile fiului cu acelaşi nume, se află un cochet cartier de blocuri, ridicat în ultimii ani, şi unde locuiesc, în condiţii de confort, sute de familii din oraş. Vizitatorul e plăcut impresionat de aspectul îngrijit al cartierului, de rondurile de verdeaţă şi flori ce-l împînzesc dîndu-i o înfăţişare frumoasă. Blocurile sînt cochete, cu flori în geamuri, cu perdele frum ■moaşe, totudindu-ţi impresia prezenţei spiritului gospodăresc, grijii, atît din partea locatarilor, cît şi a întreprinderii de gospodărie orăşenească — pentru întreţinerea locuinţelor acordate de stat. PREOCUPĂRI PERMANENTE Această primă impresie devine certitudine în urma unor investigaţii întreprinse. Intr-adevăr, locatarii cartierului de blocuri, asociaţia de locatari, I.G.O., acordă o mare atenţie întreţinerii în bune condiţiuni a locuinţelor. Marea majoritate a cetăţenilor care locuiescîn blocuri, şi-au zugrăvit apartamentele, folosesc cu grijă instalaţiile sanitare şi electrice. Printre aceştia pot fi amintite familiile Bajko Ştefan, Fehérvári Ştefan, Waisman Mendel, Barta Béla, Bodor Anton, Constantin Moldovan, Mihai Strîmbu şi multe altele, care întreţin cu atenţie locuinţa acordată spre folosinţă. Comitetul asociaţiei de locatar (preşedinte tovarăşul Mezei Mihai) este şi el preocupat de o gospodărire judicioasă a fondului locativ de stat. Prin controale periodice, întilnire cu locatarii etc., comitetul desfăşoară o vie activitate de propagandă în rîndul oamenilor, menită să ridice continuu atitudinea acestora faţă de bunul obştesc, să imprime în conştiinţa lor necesitatea păstrării in condiţiuni optime a spaţiului locativ repartizat. Numai în 1970, prin grija comitetului s-au zugrăvit 12 case ale scărilor, acţiunea aflîndu-se în desfăşurare. De asemenea, s-au efectuat alte lucrări menite să asigure întreţinerea locurilor de folosinţă comună, întreprinderea de gospodărie orăşenească — aceasta e şi părerea tovarăşilor din comitetul executiv al consiliului popular orăşenesc — şi-a îmbunătăţit şi ea — mai ales în ultima vreme - preocuparea pentru buna gospodărire a cartierului. Rezolvarea problemei apei calde, reparaţiile efectuata la blocuri, operativitatea — asigurată în ultimul timp - în felul cum râspunde la apelurile cetăţenilor Şi alte asemenea aspecte, sunt argumente de necontestat în sensul celor afirmate mai sus. ŞI UNELE ASPECTE DE NEGLIJENŢA In blocuri locuiesc insă şi oameni a căror atitudine faţă de avutul obştesc," faţă de locuinţa dată in folosinţă, nu e cea potrivi lea I vită. Deşi comitetul caţiei de locatarie-a atras de nenumărate ori atenţia, prin observaţii — scrise sau verbale — unii cetăţeni ca Augustin Borşa, Ioan Sandu, Bretscheider Ştefan şi alţii, nu se îngrijesc deloc, sau prea puţin de întreţinerea apartamentului, astfel incit locuinţele lor sunt deteriorate, instalaţiile se defectează etc. în cursul anului 1970, pentru atitudinea necorespunzătoare faţă de avutul obştesc — şi alte abateri de la regulile convieţuirii în comună au fost aplicate un mare număr de avertismente scrise, ceea ce dovedeşte că unii locatari ai cartierului nu îndeplinesc întocmai obligaţiile ce le revin. Din cauza neglijenţei unor cetăţeni ca Fischer Francisc, Rebendici Alexandru, Căprean Marcof, şi alţii, robinetele au fost lăsate deschise şi apartamentele inundate, ceea ce e o gravă abatere de la obligaţiile de TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Locuinţa acordată de stat - un bun obştesc ce trebuie păstrat cu grijă PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu HARGHITEI în întreprinderi industriale din Capitală * * «____«...! kit__»__r*..., lon LUVUIUSuimiuuiuc vcuujwvu, secretar general al Partidului Comunist Român a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul”, „Steaua Roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Nicuescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei constructoare de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, contactul nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiie — români, maghiari, germani, şi de alte naţionalităţi — acum la început de an, de nou cincinal, discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, finalizarea sarcinilor actuale şi de perspectiva pentru ridicc?r?c!eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre : indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi". In întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru, secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre” — astăzi „Timpuri Noi” — au devenit in anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare ce motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 CP, motoare cu benzină de 9— 18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. La „Timpuri Noi" nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei, în 1975. In secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. în secţia montaj motoare, se dau explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi a motorului D, 120, introdus recent în fabricaţie. Intre oaspeţi şi factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi utilaje, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri Noi" îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă con (Continuare în pag. a 4-a) APUCAREA IMULUI SISTEM DE SALARIZARE Un puternic stimulent al activităţii comerciale O caracteristică esenţiaă a activităţii partiduluinostru, mai ales în ultimii ani, o constituie spiritul novator, dinamic, promovarea de forme şi metode de lucru adecvate condiţiilor actuale, luarea de măsuri menite a perfecţiona toate ramurile activităţii sociale. In contextul măsurilor stabilite de partid privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale se încadrează organic legile stabilite pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, stabilirea răspunderii gestionarilor. Prin recenta hotărîre a Consiliului de Miniştri, în baza rezultatelor experimentării, s-a generalizat sistemul de salarizare pe bază de cote procentuale, care corespunde cel mai mult specificului activităţii comerciale, lucrătorii fiind salarizaţi la nivelul eforturilor ce le depun în colectiv, existînd posibilităţi de remunerare suplimentară pînă la 10 la sută din cîştig, acordată chiar de şeful de unitate lucrătorilor celor mai buni din formaţie. Răspunderea materială este comună, dar, deoarece cota procentuală se stabileşte global pe unitate, ea necesită un grad înalt de conştiinţă din partea componenţilor formaţiei de lucru. Unităţilor comerciale li se comunică, în baza noii hotăriri, numai planul anual de desfacere, lucrătorii fiind cointeresaţi a desface cît mai multe mărfuri, defalcarea planului pe perioade nefiind o frînă în activitatea unităţii. Astfel se vor stabili corelaţii perfecte între indicele de îndeplinire a normelor, salariul mediu şi productivitatea muncii salariaţilor. De asemenea, personalul tehnico-administrativ szathmari francisc, contabil-șef la O.C.L. Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) Produse harghitene peste hotare Produsele Fabricii de mobilă din Odorheiu Secuiesc se bucură de tot mai multă apreciere pe piaţa externă. Calitatea produselor livrate în anii trecuţi unor firme şi organizaţii comerciale de peste hotare a făcut ca in acest an să fie solicitate noi tipuri de produse, printre care dulapuri-biblioteci şi mesebirou, ale căror prototipuri au fost executate de specialiştii fabricii şi omologate de către întreprinderea de comerţ exterior „Tehnoforestexport”. De citeva zile, noile produse au fost introduse în fabricaţia de serie şi în curînd va incepe expedierea primelor loturi din cele 600 de dulapuri-biblioteci și 6.000 mese-birou ce urmează a fi livrate conform contractelor încheiate cu beneficiarii externi. După cum ne informează Direcţia comercială judeţeană, comerţul de stat din judeţul nostru a desfăşurat, încă din primele zile ale anului în curs, o activitate rodnică. Planul revenit pe prima jumătate a lunii ianuarie a fost depăşit. Cele mai bune rezultate în realizarea sarcinilor de plan au fost obţinute de O.C.L. Miercurea- Ciuc cu o depăşire de 700.000 Iei. „SCRIITOR - CITITOR" La Casa de cultură din Odorheiu Secuiesc a avut loc o acţiune intitulată „Scriitor-cititor“ la care ţi-a dat concursul poetul Kányádi Sándor (recent apărut şi in limba română cu un volum antologic „Caii verticali"), originar de prin părţile odorheiene ale Tîrnavei Mari. Medalionul dedicat invitatului a fost prezentat de prof. Pal Margareta, după care poetul a vorbit publicului cititor. Au urmat recitări din operă apreciatului poet. Un stand de cărţi a stat la dispoziţia participanţilor la serata literară. Poetul a dat autografe iubitorilor de poezie. SUCCESE ALE COMERŢULUI DE STAT ! ★ Decernarea premiilor in întrecerea patriotică Ieri, într-un cadru festiv, la Căminul cultural din Borsec a avut loc o emoţionantă adunare populară cu ocazia acordării Menţiunii a VI-a, în întrecerea patriotică pe ţară între oraşele sub 10.000 de locuitori pe anul 1970 oraşului Borsec. Diploma şi premiul, în valoare de 70.000 lei, obţinute în urma unei ample acţiuni de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţii, au însemnat o adevărată încununare a muncii pline de dragoste şi abnegaţie pe care locuitudeţean, vitate, partea câtiv fii, îndrumaţi de Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc şi de deputaţi au desfăşurat-o pentru prosperitatea oraşului lor. Din partea Comisiei centrale pentru îndrumarea şi urmărirea întrecerii patriotice, tovarăşul Iancu Tampa a înmînat diploma, felicitînd locuitorii oraşului Borsec pentru strădania depusă, strădanie ce i-a adus la un loc fruntaş în întrecerea pe ţară. Tovarăşul Simon Andrei, vicepreşedinte al Consiliului popular ju- (Continuare în pagdeţean, prezent la festivitate, a transmis din partea Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Harghita tuturor locuitorilor au călduros salut şi urări de noi succese. In încheiere, artişti amatori din Borsec au prezentat un frumos program artistic. Pentru locuitorii Praidului ziua de ieri a consemnat un eveniment deosebit : decernarea premiului şi a Diplomei a 2-a)