Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-22 / nr. 902

A­ VVNAVVV­AAA/VVWWVVVWVVWVWV­­ LA CUMPĂNA DINTRE CINCINALE • Producţia de energie electrică a fost, în 1970, de aproximativ 35 miliarde kWh, faţă de 17,2 miliar­de în 1965. • Producţia anuală de energie electrică pe cap de locuitor — in­dicator esenţial al creşterii gradu­lui de civilizaţie şi progres al ţării­­ a crescut de la 72 kWh în 1938, la 130 kWh în 1950, 904,8 kWh în 1965 şi 1.700 kWh în 1970. • Puterea instalată a capacită­ţilor producătoare de energie elec­trică a crescut de la 3.258 MW în 1965, la circa 7.500 MW în 1970. • In cincinalul 1966-1970 au fost electrificate peste 4.000 de sate. A­­proximativ 80 la sută din satele ţă­rii beneficiază în prezent de bine­facerile electricităţii. Numai în ju­deţul Harghita au fost electrificate în această perioadă 48 de sate, fiind astfel electrificate 81 la sută din totalul localităţilor rurale din judeţ. • Printre noile obiective electroe­­nergetice care au început să pro­ducă în perioada 1966-1970 se nu­mără : • Primele două hidrogenera­toare de cîte 178 MW de la Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier (unde recent a intrat în probe tehnologice şi cel de-al treilea a­­gregat). • Centrala termoelectrică de la Mintia-Deva, cu o putere instalată de 630 MW. • Primele două grupuri de cite 315 MW fiecare de la Centrala termoelectrică din Craiova, cele mai mari puteri unitare instalate în ţara noastră. • Grupuri de termoficare însu­­mînd 250 MW şi turbine cu gaze însumind 108 MW la Termocentrala „Bucureşti-Sud“. • Centrala hidroelectrică de pe rîul Argeş, cu o putere instalată de 220 MW, precum și alte patru cen­trale în aval, totalizînd 60 MW. • Ultimele două hidrocentrale în aval de Bicaz : Bacău I si Bacău II. • Grupuri de termoficare de 50- 100 MW la Craiova şi Galaţi. • Grupuri termoelectrice de con­densare cu puteri unitare intre 100 şi 200 MW la Luduş, Borzeşti, Fin­­tinele şi Craiova. A Panoul evidenţiaţi-9 9 lor în între­cerea socialistă LÁSZLÓ ILONA - Cooperativa „Oltul" PÁLL LAJOS - strungar la U.M.T.F. Anul III, Nr. 502 VINERI 22 IANUARIE 1971 4 PAG. 30 BANI Tulburătoarea linişte a efortului constructiv Pe şantierul noii Case de cultu­ră din oraşul Gheorghe,un iiom găsit pe constructori într-un mo­ment de răgaz, vorbind de unele şi altele, mai mult despre durarea pe care împreună o înalţă. Erau după masa de prinz şi se pregăteau să asal­teze din nou altitudinile în frunte cu meşterul Huszár Carol, bărbatul de 36 de ani, care dintot­­deauna a lucrat p€ mari­le şantiere, sensul vieţii lui constituindu-l munca materializată în beton şi cărămidă, dimensionată pe verticala spaţiului şi timpului. Piatra de teme­lie a viitoarei case de cultură fusese pusă la 6 mai a anului trecut. In momentul de faţă graţie eforturilor tuturor cetăţe­nilor Gheorgheniului, a a­­portului cel°r din comu­nele învecinate (Joseni, Ciumani, Suseni), clădirea ridicată in regia proprie a Consiliului popular oră­şenesc se găseşte într-un stadiu avansat de execu­ţie, existind toate condiţii­le pentru ca în anul a­cesta să vorbim despre una dintre cele mai mo­derne lăcaşuri culturale date în folosinţă în jude­ţul nostru. Propriu-zis, „casa" va fi un frumos „complex" cultural, dată Pe şantierul Casei de cultură din Gheorgheni fiind ampla dispunere în spaţiu a unui întreg „se­rial" de încăperi cu dife­rite destinaţii. O plimbare prin clădi­rea înălţată în roşu, ne-a făcut, de fapt, cunoştinţa unui autentic „palat”. Sa­la de spectacole va avea 400 de locuri. Zilele aces­tea va fi atinsă altitudi­nea maximă a impunătoa­rei construcții. Perspecti­va ne arată un complex urbanistic în perimetrul casei de cultură, deose­ C. COSTIN (Continuare în pag. a 2_a) r­in centrul Topliţei, pe unul din malurile fiului cu acelaşi nume, se află un cochet cartier de blocuri, ridicat în ultimii ani, şi unde locuiesc, în condiţii de confort, sute de familii din oraş. Vizita­torul e plăcut impresionat de aspectul îngrijit al car­tierului, de rondurile de verdeaţă şi flori ce-l îm­­pînzesc dîndu-i o înfăţi­şare frumoasă. Blocurile sînt cochete, cu flori în geamuri, cu perdele frum ■moaşe, totu­­dindu-ţi im­presia prezenţei spiritului gospodăresc, grijii, atît din partea locatarilor, cît şi a întreprinderii de gos­podărie orăşenească — pentru întreţinerea locuin­ţelor acordate de stat. PREOCUPĂRI PERMANENTE Această primă impresie devine certitudine în ur­ma unor investigaţii între­prinse. Intr-adevăr, loca­tarii cartierului de blocuri, asociaţia de locatari, I.G.O., acordă o mare a­­tenţie întreţinerii în­ bune c­ondiţiuni a locuinţelor. Marea majoritate a cetă­ţenilor care locuiesc­­în blocuri, şi-au zugrăvit a­­partamentele, folosesc cu grijă instalaţiile sanitare şi electrice. Printre aceştia pot fi amintite familiile Bajko Ştefan, Fehérvári Ştefan, Waisman Mendel, Barta Béla, Bodor Anton, Constantin Moldovan, Mi­hai Strîmbu şi multe alte­le, care întreţin cu aten­ţie locuinţa acordată spre folosinţă. Comitetul asociaţiei de locatar­ (preşedinte tova­răşul Mezei Mihai) este şi el preocupat de o gospo­dărire judicioasă a fon­dului locativ de stat. Prin controale periodice, întil­­nire cu locatarii etc., co­mitetul desfăşoară o vie activitate de propagandă în rîndul oamenilor, me­nită să ridice continuu a­­titudinea acestora faţă de bunul obştesc, să im­prime în conştiinţa lor ne­cesitatea păstrării in con­­diţiuni optime a spaţiului locativ repartizat. Numai în 1970, prin grija comi­tetului s-au zugrăvit 12 case ale scărilor, acţiunea aflîndu-se în desfăşurare. De asemenea, s-au efec­tuat alte lucrări menite să asigure întreţinerea locu­rilor de folosinţă comună, întreprinderea de gos­podărie orăşenească — aceasta e şi părerea tova­răşilor din comitetul exe­cutiv al consiliului popu­lar orăşenesc — şi-a îm­bunătăţit şi ea — mai ales în ultima vreme - preocu­parea pentru buna gospo­dărire a cartierului. Re­zolvarea problemei apei calde, reparaţiile efectua­ta la blocuri, operativita­tea — asigurată în ultimul timp - în felul cum râs­punde la apelurile cetă­ţenilor Şi alte asemenea aspecte, sunt argumente de necontestat în sensul celor afirmate mai sus. ŞI UNELE ASPECTE DE NEGLIJENŢA In blocuri locuiesc insă şi oameni a căror atitudi­ne faţă de avutul obştesc," faţă de locuinţa dată in folosinţă, nu e cea potri­vi le­a I vită. Deşi comitetul c­aţiei de locatari­­e-a atras de nenumărate ori atenţia, prin observaţii — scrise sau verbale — unii cetăţeni ca Augustin Bor­­şa, Ioan Sandu, Bret­­scheider Ştefan şi alţii, nu se îngrijesc deloc, sau prea puţin de întreţinerea apartamentului, astfel in­cit locuinţele lor sunt dete­riorate, instalaţiile se de­fectează etc. în cursul a­­nului 1970, pentru atitudi­nea necorespunzătoare fa­ţă de avutul obştesc — şi alte abateri de la regu­lile convieţuirii în comun­ă au fost aplicate un ma­re număr de avertismente scrise, ceea ce dovedeşte că unii locatari ai cartie­rului nu îndeplinesc în­tocmai obligaţiile ce le revin. Din cauza neglijen­ţei unor cetăţeni ca Fi­scher Francisc, Rebendici Alexandru, Căprean Mar­­cof, şi alţii, robinetele au fost lăsate deschise şi a­­partamentele inundate, ceea ce e o gravă aba­tere de la obligaţiile de TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Locuinţa acordată de stat - un bun obştesc ce trebuie păstrat cu grijă PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu HAR­G­HITEI în întreprinderi industriale din Capitală *­­ * «____«...! kit__»__r*­..., lon LUVUIUSui­­­miuuiuc vcuujwvu, secretar general al Partidului Co­munist Român a fost din nou oaspetele colectivelor de mun­citori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureş­­tene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale a­­cesteia : Uzina de motoare şi com­­­presoare „Timpuri Noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi mem­brană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobu­zul”, „Steaua Roşie" şi „Semănă­toarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Nicu­­escu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Po­pa, Dumitru Popescu, Mihai Mari­­nescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei constructoare de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, con­tactul nemijlocit al conducerii par­tidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiin­ţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesii­­e — români, maghiari, germani, şi de alte naţionalităţi — acum la în­ceput de an, de nou cincinal, discu­ţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, fi­nalizarea sarcinilor actuale şi de per­spectiva pentru­ ridicc?r?c!­eficienţei întregii activităţi, marchează preg­nant o revelatorie realitate a socie­tăţii noastre : indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a Ro­mâniei. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oa­menilor se desprind nu numai suc­cesele dar şi idei apte să se con­cretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trep­te ale progresului şi civilizaţiei. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoa­­re „Timpuri Noi". In întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung ovaţio­nează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru, secretarul general al partidului, pentru indisolubila unita­te dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară în­­tîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai mun­cii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre” — as­tăzi „Timpuri Noi” — au devenit in anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare ce motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 CP, motoare cu benzină de 9— 18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe mi­nut, agregate care echipează o ga­­mă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de ma­şini, toate tipurile de locomotive mo­derne produse în ţară. La „Timpuri Noi" nu a fost asimilată nici o li­cenţă, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 mi­lioane lei, în 1975. In secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din compo­nenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. în secţia montaj motoare, se dau explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi a motorului D, 120, in­­trodus recent în fabricaţie. Intre oaspeţi şi factorii de răspun­dere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea în­treprinderii cu noi instalaţii şi utila­je, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinde­rii. Se ajunge la concluzia că uzi­nele „Timpuri Noi" îşi pot spori efi­cienţa printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă con­ (Continuare în pag. a 4-a) APUCAREA IMULUI SISTEM DE SALARIZARE Un puternic stimulent al activităţii comerciale O caracteristică esenţia­­ă a activităţii partidului­­nostru, mai ales în ultimii ani, o constituie spiritul novator, dinamic, promo­varea de forme şi metode de lucru adecvate condi­ţiilor actuale, luarea de măsuri menite a perfec­ţiona toate ramurile acti­vităţii sociale. In contextul măsurilor stabilite de partid privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale se încadrează organic legile stabilite pentru gospodărirea mij­loacelor materiale şi bă­neşti, stabilirea răspun­derii gestionarilor. Prin recenta hotărîre a Consiliului de Miniştri, în baza rezultatelor experi­mentării, s-a generalizat sistemul de salarizare pe bază de cote procentuale, care corespunde cel mai mult specificului activităţii comerciale, lucrătorii fiind salarizaţi la nivelul efor­turilor ce le depun în co­lectiv, existînd posibilităţi de remunerare supli­mentară pînă la 10 la su­tă din cîştig, acordată chiar de şeful de unitate lucrătorilor celor mai buni din formaţie. Răspunderea materială este comună, dar, deoare­ce cota procentuală se stabileşte global pe uni­tate, ea necesită un grad înalt de conştiinţă din partea componenţilor for­­maţiei de lucru. Unităţilor comerciale li se comunică, în baza noii hotăriri, nu­mai planul anual de des­facere, lucrătorii fiind co­interesaţi a desface cît mai multe mărfuri, defal­­carea planului pe perioa­­de nefiind o frînă în acti­vitatea unităţii. Astfel se vor stabili corelaţii perfec­­te între indicele de înde­plinire a normelor, sala­riu­l mediu şi productivi­tatea muncii salariaţilor. De asemenea, persona­­lul tehnico-administrativ szathmari francisc, contabil-șef la O.C.L. Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) Produse harghitene peste hotare Produsele Fabricii de mobilă din Odorheiu Secu­iesc se bucură de tot mai multă apreciere pe piaţa externă. Calitatea produselor livrate în anii trecuţi unor firme şi organizaţii comerciale de peste hotare a făcut ca in acest an să fie solicitate noi tipuri de produse, printre care dulapuri-biblioteci şi mese­­birou, ale căror prototipuri au fost executate de spe­cialiştii fabricii şi omologate de către întreprinderea de comerţ exterior „Tehnoforestexport”. De citeva zile, noile produse au fost introduse în fabricaţia de serie şi în curînd va incepe expedierea primelor loturi din cele 600 de dulapuri-biblioteci și 6.000 mese-birou ce urmează a fi livrate conform con­tractelor încheiate cu beneficiarii externi. După cum ne infor­mează Direcţia comer­cială judeţeană, co­merţul de stat din jude­ţul nostru a desfăşurat, încă din primele zile ale anului în curs, o acti­vitate rodnică. Planul revenit pe prima jumă­tate a lunii ianuarie a fost depăşit. Cele mai bune rezultate în rea­lizarea sarcinilor de plan au fost obţinute de O.C.L. Miercurea- Ciuc cu o depăşire de 700.000 Iei. „SCRIITOR - CITITOR" La Casa de cultură din Odorheiu Secuiesc a a­­vut loc o acţiune intitu­lată „Scriitor-cititor“ la care ţi-a dat concursul poetul Kányádi Sándor (recent apărut şi in lim­ba română cu un volum antologic „Caii verti­cali"), originar de prin părţile odorheiene ale Tîrnavei Mari. Medalio­nul dedicat invitatului a fost prezentat de prof. Pal Margareta, după care poetul a vorbit publicului cititor. Au urmat recitări din operă apreciatului poet. Un stand de cărţi a stat la dispoziţia parti­cipanţilor la serata litera­ră. Poetul a dat autogra­fe iubitorilor de poezie. SUCCESE ALE COMER­ŢULUI DE STAT ! ★ Decernarea premiilor in întrecerea patriotică Ieri, într-un cadru fes­tiv, la Căminul cultural din Borsec a avut loc o emoţionantă adunare populară cu ocazia a­­cordării Menţiunii a VI-a, în întrecerea patriotică pe ţară între oraşele sub 10.000 de locuitori pe anul 1970 oraşului Bor­sec. Diploma şi premiul, în valoare de 70.000 lei, obţinute în urma unei ample acţiuni de înfru­museţare şi bună gos­podărire a localităţii, au însemnat o adevărată încununare a muncii pline de dragoste şi ab­negaţie pe care locuitu­deţean, vitate, partea câtiv fii, îndrumaţi de Comi­tetul executiv al Consi­liului popular orăşenesc şi de deputaţi au des­­făşurat-o pentru prospe­ritatea oraşului lor. Din partea Comisiei centrale pentru îndru­marea şi urmărirea în­trecerii patriotice, tova­răşul Iancu Tampa a în­­mînat diploma, felici­­tînd locuitorii oraşului Borsec pentru străda­nia depusă, strădanie ce i-a adus la un loc fruntaş în întrecerea pe ţară. Tovarăşul Simon An­drei, vicepreşedinte al Consiliului popular ju- (Continuare în pag­deţean, prezent la festi­vitate, a transmis din partea Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al judeţului Harghita tuturor locui­torilor au călduros sa­lut şi urări de noi suc­cese. In încheiere, artişti a­­matori din­ Borsec au prezentat un frumos pro­gram artistic. Pentru locuitorii Prai­­dului ziua de ieri a con­semnat un eveniment deosebit : decernarea premiului şi a Diplomei a 2-a)

Next