Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-06-02 / nr. 1014
Pag. 4 Luptele din Vietnamul de Sud SAIGON (Agerpres). — Dovedind o mare mobilitate de acţiune, detaşamentele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud au declanşat, prin surprindere, noi atacuri asupra obiectivelor şi fortificaţiilor americano-saigoneze amplasate în provincia Kieng Giang, la 200 kilometri sud-vest de Saigon. Surprinse de tirul de rachete şi mortiere al forţelor patriotice, trupele saigoneze au suferit importante pierderi în oameni şi materiale de luptă. în provincia Quang Ngai a fost atacată o unitate de infanterie a S.U.A. Un purtător de cuvînt al trupelor americane a recunoscut că în rîndul unităţii au fost înregistraţi morţi şi răniţi. Au fost semnalate, de asemenea, lupte şi în provincia Quang Nam, la sud de Saigon. DIN TELEGRAMELE ZILEI • ÎNTRU-UN COMUNICAT dat publicităţii de organizaţia „Mişcarea Populară pentru Eliberarea Angolei“ se arată că, în cursul luptelor care au avut loc în luna mai, anul acesta, au fost ucişi 367 de soldaţi aparţinînd trupelor colonialiste portugheze. Raportul precizează că, în pofida desfăşurării unor operaţiuni militare pe scară largă de către trupele colonialiste portugheze, întinse regiuni din Angola au fost eliberate şi trecute sub controlul M.P.L.A. • MINISTRUL DE INTERNE argentinian, Arturo Mor Roig, a anunţat hotărîrea guvernului de a permite, începînd de la 1 iulie, .V r.'U reluarea activităţii tuturor partidelor politice din ţară. • GUVERNELE R.P. Mongole şi Republicii Chile au hotărît să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadori, informează agenţia Montame. • BĂNCILE argenTINIENE şi-au reluat tranzacţiile cu valută străină. « LA INVITAŢIA Consiliului economic polonez, la Varşovia a sosit luni o delegaţie a Bisericii evanghelice din landul Hessa, R.F. a Germaniei. • UN PUTERNIC URAGAN, însoţit de ploi torenţiale, s-a abătut asupra regiunilor de nord-vest ale Indiei, provocînd mari inundaţii. După cum relatează agenţia Press Trust Of India, uraganul a devastat numeroase cartiere din marele oraş Bombay. Potrivit primelor informaţii sosite din Delhi, s-au înregistrat victime omeneşti şi importante pagube materiale. • O PETIŢIE purtînd semnăturile a 900 de militari americani staţionaţi în Marea Britanie, în care se protestează împotriva războiului din Vietnam, a fost depusă luni la ambasada S.U.A. la Londra. O demonstraţie a semnatarilor petiţiei a avut loc în aceeaşi zi în centrul capitalei britanice. • MINISTRUL INDONEZIAN al afacerilor externe, Adam Malik, aflat în vizită oficială la Belgrad, a purtat convorbiri cu secretarul de stat iugoslav pentru afacerile externe, Mirko Tepavat. • PESTE TREI SUTE de veterani ai războiului din Vietnam au demonstrat luni la Boston împotriva extinderii conflictului din Indochina. Ei s-au adunat pe celebra colină a oraşului de unde, în 1775, s-a dat alarma împotriva, trupelor coloniale britanice ce se îndreptau spre oraş. Poliţia a intervenit, efectuînd mai multe arestări. • LA SINGAPORE s-a deschis luni cea de-a trei conferinţă regională U.N.E.S.C.O. Conferinţa este consacrată studierii posibilităţilor de îmbunătăţire a sistemului de învăţămînt în ţările Asiei. • ÎNTRE 2 ŞI 9 IUNIE se va desfăşura la Nicosia sesiunea Comisiei regionale a F.A.O. (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură), însărcinată cu problemele zootehniei şi asistenţei veterinare. Patrioţi angolezi revenind într-o tabără militară din zonele eliberate, după o acţiune încununată de succes, contra trupelor colonialiste portugheze. Deschiderea conferinţei extraordinare a O. N. U. pentru Dezvoltarea Industrială a se fixa orientarea ei VIENA. — Corespondentul Agerpres, Petre Stăncescu, transmite: La Kongresscentrum din Hofburgul vienez, devenit loc tradiţional al reuniunilor internaţionale, s-a deschis marţi conferinţa extraordinară a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială (O.N.U.D.I.) din care fac parte 137 de ţări şi teritorii. Din România participă o delegaţie condusă de Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. In mesajul adresat reuniunii, secretarul general al Naţiunilor Unite, U Thant, a apreciat pozitiv bilanţul activităţii de pină acum al O.N.U.D.I. „Avînd în vedere multitudinea şi amploarea problemelor ridicate de procesul de industrializare în ţările în curs de dezvoltare — se spune în mesaj — este necesar să se examineze proporţiile sarcinilor organizaţiei spre de viitor, pornindu-se de la realizările de pînă acum şi de la necesităţile prezente şi viitoare ale ţărilor în curs de dezvoltare în acest sector deosebit de dinamic“. După citirea mesajului secretarului general al O.N.U., participanţii au fost salutaţi de preşedintele Austriei, Franz Jonas, care a exprimat speranţa că lucrările reuniunii vor servi progresului popoarelor şi păcii mondiale. Conferinţa îşi va desfăşura lucrările pînă la 8 iunie. Secvenţă din timpul unei demonstraţii muncitoreşti la München (U.F.G.) împotriva organizaţiilor neonaziste. PREZENTE ROMÂNEŞTI PHENIAN (Agerpres). Cu ocazia semicentenarului Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România la Phenian, Aurel Mălnăşan, a oferit o gală de filme şi un cocteil, transmite agenţia A.C.T.C. Au participat Kim Dong Gyu, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Chong Jun Taek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii, Kim Ryo Jung, președintele Comitetului Controlului de Partid de pe lingă C.C. al Partidului Mun,cii, Kim Gyong In, directorul Institutului de istorie a partidului al C.C. al Partidului Muncii, Kim Yong Nam, adjunct de şef de secţie la C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Li Man Sok, adjunct al ministrului afacerilor externe al R.P.D. Coreene, şi alte oficialităţi. Au fost, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Phenian. Cu acest prilej, Aurel Mălnăşan şi Kim Dong Gyu au rostit cuvîntări. Cocteilul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. ţarii oraşe »popoare O cărare îngustă tăiată în jungla deasă. De sus, prin coroanele înverzite ale copacilor, abia străbate lumina soarelui. între doi copaci, la o înălţime de jumătate de metru, pe o hîrtie lipită de o placă de lemn citim: „Angola este pămîntul nostru !Şi; pe aceeaşi filă, copiii au adăugat cu cerneală verde: „12—4 – 8“. 12 copii între 7—15 ani privesc atenţi la fila de hîrtie. Pe genunchii lor — un manual şi un caieţel de aritmetică, în loc de bănci, trunchiuri de copaci doborîţi. Lîngă elevii mai vîrstnici se aflau arme automate, ultimele rînduri de bănci erau însă goale. „Lipsesc cîţiva elevi — ne explică învăţătorul Katuwa Mitwe, membru al detaşamentului de partizani. Acum cîteva zile ne-au atacat portughezii, şi locuitorii satului au fugit departe în pădure, împreună cu copiii. Acum se reîntorc treptat“. Kamikussa — o aşezare alcătuită din cîteva zeci de colibe răspîndite în pădure — este situată în sud-estul Angolei, în provincia Mexico, la 60 km de graniţa zambiană. în aceste locuri nu întîlneşti decit savană şi din cînd în cînd pădure. Portughezii numesc această provincie — foarte bogată şi populată — „pămîntul de la capătul lumii“. Dar, pentru Mişcarea populară de eliberare a Angolei (M.P.L.A.), aici începe „patria renăscută“. Mexico, împreună cu provincia învecinată, Ruando Kubango, este a treia regiune eliberată de către forţele M.P.L.A.; această organizaţie conduce lupta împotriva armatei portugheze în şase „zone politico-militare“ ale Angolei. Cele trei regiuni eliberate de ea formează un teritoriu cu o suprafaţă de 4 ori mai mare decît cea a Portugaliei. „Nu mai plătim capitaţia“ — mi-a spus un ţăran din Kamikussa. Apoi mi-a înşirat impozitele pe care le percepeau autorităţile portugheze, pentru permis de vînat şipescuit, pentru executarea dansului „batuka“, pentru biciclete şi maşini de cusut etc. „Colonialiştii ţin acum legătura între tabe- rele lor doar pe calea aerului deoarece drumurile sunt controlate de noi“ — ne spune Daniel Chipenda, membru în Comitetul executiv al M.P.L.A. Apoi îmi arată un punct pe hartă lîngă satul Kamikussa: „Aici se află cazarma Monteiro. în septembrie 1970, am organizat un atac împotriva ei; în prezent, ea este abandonată“. „Dacă nu ar exista aviaţia — adaugă doctorul Panza — am fi obţinut de mult victoria“. M.P.L.A. se îngrijeşte de hrana şi îmbrăcămintea locuitorilor din regiunile eliberate. Numai în regiunea Mexico s-au înfiinţat, în diferite puncte, 15 magazine adăpostite în colibe de lut şi unde ţăranii pot schimba mei, porumb şi manioc pe conserve de carne, lapte praf, sare, îmbrăcăminte, săpun. E drept, mărfurile sunt cam puţine, pentru că ele sunt cărate aici pe jos de la sute de kilometri prin savană. Pentru ca locuitorii să nu ducă lipsă de mîncare, M.P.L.A. a organizat la sate, cooperative agricole, în fiecare dimineaţă, de la ora 5 şi pînă la începerea arşiţei, locuitorii Kamikussei muncesc cu machetas şi pluguri de lemn pe loturile comune. Bătrînul satului împreună cu învăţătorul au calculat că anul trecut s-a depozitat în hambarul satului 1.200 kg mei (messanga). (Va urma) J. FISCHBECK (După „Der Spiegel“) KAMIKUSSA - pămînt angolez eliberat HARGHITEI / (Urmare din pag. 1) turnată fundaţia clădirii, lucrările de construcţii s-au oprit şi stagnează şi în momentul de faţă. Sperăm că măcar de-acum înainte vor fi remediate neajunsurile de acest gen, cu atît mai mult, cu cît confecţionarea cărămizilor se face pe plan local. Tot la Cozmeni, continuă lucrările de reamenajare a unor pivniţe şi magazii pentru însilozarea viitoarei recolte de cartofi, precum şi de electrificare a adăposturilor zootehnice, pentru care consiliul de conducere a investit peste 400 mii lei. Concluzionînd asupra celor constatate la Cozmeni, credem că există garanţia predării la termen (1 septembrie a.c.) a tuturor obiectivelor propuse spre realizare. Aprecieri pozitive se cuvin aduse şi la adresa consiliului de conducere al Cooperativei agricole din Plăieşii de Jos, care acordă atenţie încheierii cît mai grabnice a lucrărilor de construcţii. Creşterea considerabilă a efectivului de animale a făcut necesară construirea unui complex, capabil să asigure, în condiţii optime şi eficiente, îngrăşarea a 400 de animale. Valoarea acestuia se ridică la circa 1.000.000 de lei. Proiectele de construcţii au fost elaborate, fundaţia a fost turnată, materialele necesare au fost din timp procurate, iar lucrările sînt în plină desfăşurare, la fel ca şi cele ale unui fînar aflat în construcţie în imediata apropiere a obiectivului amintit. Dacă la aceste unităţi, hotărîrile adoptate de către adunarea generală, Legea cu privire la organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii, au găsit un teren prielnic, nu acelaşi lucru putem afirma despre unitatea agricolă cooperatistă din Sînmartin, unde şi în momentul de faţă măsurile întreprinse pentru construcţia unui grajd, tip grătar, pentru 350 capete viţei s-au oprit la proiectele întocmite de medicul veterinar Antal Attila, şeful fermei zootehnice. E bine, totuşi, că măcar în ce priveşte necesitatea începerii imediate a lucrărilor de construcţii a acestui important obiectiv, conducerea cooperativei este de acord că ele nu mai pot suferi întîrzieri. Nu ne îndoim de bunele intenţii, mai ales atunci cînd acestea vin din partea unei conduceri care în repetate rînduri şi-a dovedit capacitatea, dar intenţiile bune nu sînt suficiente. Azi-mîine începe cositul finului, recoltatul păioaselor, iar atunci cînd măsurile întreprinse pentru înfăptuirea obiectivelor agrozootehnice continuă să stagneze, cu greu ne vine a crede că un asemenea obiectiv modern, a cărui valoare se ridică la circa 7.800.000 lei, va fi dat în folosinţă pînă la intrarea animalelor în perioada de stabulaţie. E nevoie aşadar de eforturi susţinute, de asigurarea cărora, sperăm, că se va preocupa îndeajuns consiliul de conducere al cooperativei, demonstrînd, prin fapte că promisiunile făcute nu vor rămîne doar la stadiul de... promisiuni. Considerăm, de asemenea, necesar ca în cel mai scurt timp, să fie create echipe specializate , de constructori, conform prevederilor legii cu privire la organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii. Accelerarea ritmului strucţie a obiectivelor agricole ANUL IV, nr. 1014 O şi mai largă participare (Urmare din pag. I) îmbunătăţirea continuă a prestărilor de servicii către populaţie, respectarea termenelor şi condiţiilor de calitate, asigurarea asistenţei medicale a populaţiei în spitale, policlinici, circumscripţii sanitare, dispensare, administrarea şi buna gospodărire a parcurilor, zonelor de agrement şi bazelor sportive, dezvoltarea spiritului de răspundere, a respectului, solicitudinii şi promptitudinii lucrătorilor din unităţile de servire publică în relaţiile cu populaţia etc. Faptul că din echipele de control obştesc fac parte membri de sindicat aleşi în adunările sindicatelor din întreprinderi şi instituţii pe timp de 2 ani, dă mai multă vigoare, acţiunilor organizate de aceştia, iar durata de timp asigură o continuitate în controalele iniţiate, cunoscîndu-se astfel mai bine situaţia de pe teren. Totodată, prin reglementările noului proiect se asigură o participare mai deplină în acţiunile de control a casnicelor, categorie care, în vechiul sistem de control, participa cu un număr foarte redus de reprezentanţi. Proiectul de lege defineşte în mod clar şi concret sarcinile şi atri-’ buţiile echipelor de control obştesc, prin care, după părerea mea, se asigură însuşirea şi aplicarea în practică întocmai a prevederilor legii de către echipele de control obştesc. In încheiere, aş propune stipularea în lege a dreptului, consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste de a aplica sancţiuni, acelor conducători ai unităţilor controlate care se fac vinovaţi de lipsă de interes în examinarea şi rezolvarea semnalelor critice, şi propunerile făcute de echipele de control obştesc. Prin muncă patriotică, obiective de interes obştesc (Urmare din pag. X) indicaţiilor Comitetului judeţean de partid, ale Consiliului popular judeţean — că e mult mai util pentru localitatea noastră să folosim contribuţia voluntar-patriotică a cetăţenilor, în primul rînd, la executarea unor lucrări de larg interes obştesc. Desigur, e important să se execute şi lucrări de înfrumuseţare (amenajări de parcuri, ronduri de flori etc.; de fapt în comuna noastră s-au executat şi se execută asemenea lucrări), dar e mult mai important ca munca patriotică să fie orientată în primul rînd spre obiective de largă folosinţă comună, printre care se numără şi construcţia de trotuare. Acţiunea aceasta a început de anul trecut, dar în 1970 am realizat puţin, abia 2.000 mp, din cauză că ne-au lipsit materialele de construcţie. In acest an am acţionat cu mai multă intensitate. Am primit o substanţială cantitate de ciment — prin repartiţie —, am făcut rost de material: balast, pietriş etc. Dar ceea ce a asigurat eficienţă acţiunii noastre a fost hotărîrea luată de cetăţeni ca fiecare gospodar să execute construcţia trotuarului în faţa ogrăzii sale, bineînţeles sub asistenţa tehnică asigurată de Consiliul popular. In felul acesta, pînă acum s-au executat 1.200 mp de trotuare, din cei 5.000 mp planificaţi pentru anul în curs. Neam propus să construim trotuare betonate, pe toată lungimea , şoselei naţionale, adică pe 2,5 km.“ Discuţia cu tovarăşul Csibi Béla ne-a relevat o idee foarte importantă, care de fapt constituie o sarcină de seamă a tuturor consiliilor populare în domeniul muncii patriotice, aceea a necesităţii orientării muncii cetăţenilor spre realizarea de obiective de larg interes obştesc. Pornind de la această idee, ziarul nostru şi-a propus să militeze în scopul realizării acestei importante cerinţe ale etapei actuale în viaţa comunelor şi satelor. In cadrul rubricii pe care o vom intitula : „SĂ REALIZĂM PRIN MUNCĂ PATRIOTICĂ OBIECTIVE DE LARG INTERES OBŞTESC“, vom publica articole de analiză, re- Portaje, interviuri şi colaborări, vom susţine a- cest obiectiv major al activităţii consiliilor popu- , lare din judeţul nostru, în dorinţa de a sprijini realizarea angajamentelor fiecărui consiliu popu- \ Iar, în așa fel incit la finele anului patriotic I) 1970—1971, toate organele locale ale puterii de stat să raporteze îndeplinirea integrală a anga, jamentelor asumate. FOTBAL MINERUL MIERCUREA-CIUC CAMPIOANĂ JUDEŢEANĂ Cea de-a XVIII-aetapă a campionatului judeţean de fotbal a marcat încheierea ediţiei 1970/1971. Dar, să trecem în revistă ultimele partide disputate în această ediţie a campionatului judeţean. HARGHITA ODORHEIU SECUIESC — COMPLEXUL GALAUTAŞ 8—0 (3—0) Meci la discreţia gazdelor, care au făcut ce au vrut pe teren, impunîndu-se atît din punct de vedere tehnic, cît şi tactic. Au marcat: Senkii I (min. 11), Zsombori (min. 13 şi 51), Szabó (min. 42 şi 71), Benkö II (min. 67, 73 şi 86). TRICOTAJUL MIERCUREA-CIUC — FLAMURA ROŞIE SINSIMION 2—1 (0—1) Pe un teren desfundat, oaspeţii reuşesc să deschidă scorul încă din min. 10 prin Canalizi, ca după două minute gazdele să egaleze prin Gugean. Acelaşi Gugean stabileşte rezultatul final de 2—1, în min. 72. APEMIN BORSEC — MINERUL MIERCUREA-CIUC 1—1 (1—1) Derbiul etapei s-a soldat cu un modest scor de 1—1. Primul gol este marcat de gazde, prin Andone în min. 12, dar după 15 minute oaspeţii egalează prin Santha. Terenul desfundat nu a permis desfăşurarea unui joc la nivelul aşteptat. MUREŞUL TOPLIŢA RAPID CICEU 3—0 In urma unor neînţelegeri regretabile, echipa din Ciceu a părăsit terenul de joc în min. 17. Comisia judeţeană a omologat scorul de 3—0 în favoarea echipei Mureşul. (în momentul părăsirii terenului de joc, scorul era de 2—1 în favoarea gazdelor). BASTIONUL LAZAREA — MINERUL CHILENI 3—3 (1—1) Un joc de slabă factură tehnică, în care oaspeţii au reuşit să acumuleze un nesperat punct. 1 Redacţia şi administraţia : Miercurea-Ciuc, Str. Lenin nr. 11. Telefon: 1300, 1826 şi 1633. Tiparul: Unitatea poligrafică Miercurea-Ciuc. 1 CLASAMENTUL FINAL : I. Minerul 18 14 2 2 46—14 30 2. Harghita 18 14 1 4 73—22 27 3. Mureșul 18 10 3 5 45—21 23 4. Flamura Roșie 18 8 3 7 39—29 19 5. Rapid 18 8 2 8 36—33 18 6. Tricotajul 18 7 2 9 32—48 16 7. Apemin 18 6 4 8 28—43 16 8. Minerul Chileni 18 5 5 8 42—35 15 9. Complexul 18 5 1 11 33—67 11 10. Bastionul 18 1 3 14 14—76 5 GH. POGONYI