Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-02 / nr. 1014

Pag. 4 Luptele din Vietnamul de Sud SAIGON (Agerpres). — Dovedind o mare mo­bilitate de acţiune, deta­şamentele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamu­lui de Sud au declanşat, prin surprindere, noi atacuri asupra obiective­lor şi fortificaţiilor a­­mericano-saigoneze am­plasate în provincia Kieng Giang, la 200 ki­lometri sud-vest de Sai­gon. Surprinse de tirul de rachete şi mortiere al forţelor patriotice, trupele saigoneze au suferit importante pier­deri în oameni şi mate­riale de luptă. în pro­vincia Quang Ngai a fost atacată o unitate de infanterie a S.U.A. Un purtător de cuvînt al trupelor americane a recunoscut că în rîndul unităţii au fost înregis­traţi morţi şi răniţi. Au fost semnalate, de asemenea, lupte şi în provincia Quang Nam, la­ sud de Saigon. DIN TELEGRAMELE ZILEI • ÎNTRU-UN COMU­NICAT dat publicităţii de organizaţia „Mişca­rea Populară pentru E­­liberarea Angolei“ se arată că, în cursul lup­telor care au avut loc în luna mai, anul aces­ta, au fost ucişi 367 de soldaţi aparţinînd tru­pelor colonialiste portu­gheze. Raportul preci­zează că, în pofida des­făşurării unor opera­ţiuni militare pe scară largă de către trupele colonialiste portugheze, întinse regiuni din An­gola au fost eliberate şi trecute sub controlul M.P.L.A. • MINISTRUL DE INTERNE argentinian, Arturo Mor Roig, a a­­nunţat hotărîrea guver­nului de a permite, în­­cepînd de la 1 iulie, .V­ r.'U reluarea activităţii tu­turor partidelor politice din ţară. • GUVERNELE R.P. Mongole şi Republicii Chile au hotărît să sta­bilească relaţii diploma­tice la nivel de ambasa­dori, informează agen­ţia Montame. • BĂNCILE argen­­TINIENE şi-au reluat tranzacţiile cu valută străină. « LA INVITAŢIA Consiliului economic polonez, la Varşovia a sosit luni o delegaţie a Bisericii evanghelice din landul Hessa, R.F. a Germaniei. • UN PUTERNIC U­­RAGAN, însoţit de ploi torenţiale, s-a abătut a­­supra regiunilor de nord-vest ale Indiei, provocînd­ mari inun­daţii. După cum rela­tează agenţia Press Trust Of India, uraga­nul a devastat nume­roase cartiere din ma­rele oraş Bombay. Po­trivit primelor informa­ţii sosite din Delhi, s-au înregistrat victime ome­neşti şi importante pa­gube materiale. • O PETIŢIE purtînd semnăturile a 900 de militari americani sta­ţionaţi în Marea Brita­­nie, în care se protes­tează împotriva războiu­lui din Vietnam, a fost depusă luni la ambasa­da S.U.A. la Londra. O demonstraţie a semna­tarilor petiţiei a avut loc în aceeaşi zi în cen­trul capitalei britanice. • MINISTRUL IN­DONEZIAN al afaceri­lor externe, Adam Ma­lik, aflat în vizită ofi­cială la Belgrad, a pur­tat convorbiri cu se­cretarul de stat iugos­lav pentru afacerile ex­terne, Mirko Tepavat. • PESTE TREI SUTE de veterani ai războiu­lui din­ Vietnam au de­monstrat luni la Boston împotriva extinderii conflictului din Indo­china. Ei s-au adunat pe celebra colină a oraşu­lui de unde, în 1775, s-a dat alarma împotriva, trupelor coloniale bri­tanice ce se îndreptau spre oraş. Poliţia a inter­venit, efectuînd mai multe arestări. • LA SINGAPORE s-a deschis luni cea de-a trei conferinţă regiona­lă U.N.E.S.C.O. Confe­rinţa este consacrată studierii posibilităţilor de îmbunătăţire a sis­temului de învăţămînt în ţările Asiei. • ÎNTRE 2 ŞI 9 IU­NIE se va desfăşura la Nicosia sesiunea Comi­siei regionale a F.A.O. (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru alimenta­ţie şi agricultură), în­sărcinată cu problemele zootehniei şi asistenţei veterinare. Patrioţi angolezi reve­nind într-o tabără mili­tară din zonele elibera­te, după o acţiune încu­nunată de succes, con­tra trupelor colonialiste portugheze. Deschiderea conferinţei extraordinare a O. N. U. pentru Dezvoltarea Industrială a se fixa orientarea ei VIENA. — Corespon­dentul Agerpres, Petre Stăncescu, transmite: La Kongresscentrum din Hofburgul vienez, deve­nit loc tradiţional al reuniunilor internaţio­nale, s-a deschis marţi conferinţa extraordina­ră a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite pentru Dez­voltarea Industrială (O.N.U.D.I.) din care fac parte 137 de ţări şi teritorii. Din România participă o delegaţie condusă de Petru Burla­cu­, adjunct al ministru­lui afacerilor externe. In mesajul adresat reuniunii, secretarul ge­neral al Naţiunilor Uni­te, U Thant, a apreciat pozitiv bilanţul activită­ţii de pină acum al O.N.U.D.I. „Avînd în vedere multitudinea şi amploarea problemelor ridicate de procesul de industrializare în ţările în curs de dezvoltare — se spune în mesaj — este necesar să se exa­mineze proporţiile sar­cinilor organizaţiei spre de viitor, pornindu-se de la realizările de pî­nă acum şi de la nece­sităţile prezente şi vii­toare ale ţărilor în curs de dezvoltare în acest sector deosebit de di­namic“. După citirea mesaju­lui secretarului general al O.N.U., participanţii au fost salutaţi de pre­şedintele Austriei, Franz Jonas, care a exprimat speranţa că lucrările reuniunii vor servi pro­gresului popoarelor şi păcii mondiale. Conferinţa îşi va des­făşura lucrările pînă la 8 iunie. Secvenţă din timpul unei demonstraţii muncito­reşti la München (U.F.G.) împotriva organizaţiilor neonaziste. PREZENTE ROMÂNEŞTI PHENIAN (Agerpres).­­ Cu ocazia semicente­narului Partidului Co­munist Român, ambasa­dorul Republicii Socia­liste România la Phen­ian, Aurel Mălnăşan, a oferit o gală de filme şi un cocteil, transmite agenţia A.C.T.C. Au par­ticipat Kim Dong Gyu, membru al Comitetului Politic al C.C. al Parti­dului Muncii din Coreea, Chong Jun Taek, mem­bru supleant al Comite­tului Politic al C.C. al Partidului Muncii, Kim Ryo Jung, președintele Comitetului Controlului de Partid de pe lingă C.C. al Partidului Mun­,­cii, Kim Gyong In, di­rectorul Institutului de istorie a partidului al C.C. al Partidului Mun­cii, Kim Yong Nam, adjunct de şef de secţie la C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Li Man Sok, adjunct al ministrului afacerilor externe al R.P.D. Co­reene, şi alte oficiali­tăţi. Au fost, de aseme­nea, prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Phenian. Cu acest prilej, Au­rel Mălnăşan şi Kim Dong Gyu au rostit cu­­vîntări. Cocteilul s-a desfășu­rat într-o atmosferă prietenească. ţ­ari­i oraşe »popoare O cărare îngustă tăia­tă în jungla deasă. De sus, prin coroanele în­verzite ale copacilor, a­­bia străbate lumina soa­relui. între doi copaci, la o înălţime de jumă­tate de metru, pe o hîr­­tie lipită de o placă de lemn citim: „Angola este pămîntul nostru !Şi; pe aceeaşi filă, copiii au adăugat cu cerneală ver­de: „12—4 – 8“. 12 copii între 7—15 ani privesc atenţi la fila de hîrtie. Pe genunchii lor — un manual şi un caieţel de aritmetică, în loc de bănci, trunchiuri de co­paci doborîţi. Lîngă e­­levii mai vîrstnici se aflau arme automate, ul­timele rînduri de bănci erau însă goale. „Lipsesc cîţiva elevi — ne explică învăţăto­rul Katuwa Mitwe, membru al detaşamen­tului de partizani. Acum cîteva zile ne-au atacat portughezii, şi­ locuito­rii satului au fugit de­parte în pădure, îm­preună cu copiii. Acum se reîntorc treptat“. Kamikussa — o aşeza­re alcătuită din cîteva zeci de colibe răspîndi­­te în pădure — este si­tuată în sud-estul An­golei, în provincia Me­­xico, la 60 km de grani­ţa zambiană. în aceste locuri nu întîlneşti de­cit savană şi din cînd în cînd pădure. Portughe­zii numesc această pro­vincie — foarte bogată şi populată — „pămîntul de la capătul lumii“. Dar, pentru Mişcarea populară de eliberare a Angolei (M.P.L.A.), aici începe „patria renăs­cută“. Mexico, împreună cu provincia învecinată, Ruando Kubango, este a treia regiune eliberată de către forţele M.P.L.A.; această organizaţie con­duce lupta împotriva armatei portugheze în şase „zone politico-mili­­tare“ ale Angolei. Cele trei regiuni eliberate de ea formează un terito­riu cu o suprafaţă de 4 ori mai mare decît cea a Portugaliei. „Nu mai plătim capi­­taţia“ — mi-a spus un ţăran din Kamikussa. Apoi mi-a înşirat impo­zitele pe care le perce­peau autorităţile portu­gheze, pentru permis de vînat şi­­pescuit, pen­tru executarea dansului „batuka“, pentru bicic­lete şi maşini de cusut etc. „Colonialiştii ţin a­­cum legătura între tabe-­ rele lor doar pe calea aerului deoarece dru­murile sunt controlate de noi“ — ne spune Daniel Chipenda, mem­bru în Comitetul exe­cutiv al M.P.L.A. Apoi îmi arată un punct pe hartă lîngă satul Kami­kussa: „Aici se află ca­zarma Monteiro. în sep­tembrie 1970, am orga­nizat un atac împotriva ei; în prezent, ea este abandonată“. „Dacă nu ar exista aviaţia — a­­daugă doctorul Panza — am fi obţinut de mult victoria“. M.P.L.A. se îngrijeşte de hrana şi îmbrăcă­mintea locuitorilor din regiunile eliberate. Nu­mai în regiunea Mexico s-au înfiinţat, în diferi­te puncte, 15 magazine adăpostite în colibe de lut şi unde ţăranii pot schimba mei, porumb şi manioc pe conserve de carne, lapte praf, sare, îmbrăcăminte, săpun. E drept, mărfurile sunt cam puţine, pentru că ele sunt cărate aici pe jos de la sute de kilo­metri prin savană. Pentru ca locuitorii să nu ducă lipsă de mîn­­care, M.P.L.A. a orga­nizat la sate, cooperati­ve agricole, în fiecare dimineaţă, de la ora 5 şi pînă la începerea ar­şiţei, locuitorii Kami­­kussei muncesc cu ma­­chetas şi pluguri de lemn pe loturile comu­ne. Bătrînul satului îm­preună cu învăţătorul au calculat că anul tre­cut s-a depozitat în hambarul satului 1.200 kg mei (messanga). (Va urma) J. FISCHBECK (După „Der Spiegel“) KAMIKUSSA - pămînt angolez eliberat HARGHITEI / (Urmare din pag. 1) turnată fundaţia clădi­rii, lucrările de con­strucţii s-au oprit şi stagnează şi în momen­tul de faţă. Sperăm că măcar de-acum înainte vor fi remediate neajun­surile de acest gen, cu atît mai mult, cu cît confecţionarea cărămi­zilor se face pe plan local. Tot la Cozmeni, continuă lucrările de reamenajare a unor pivniţe şi magazii pen­tru însilozarea viitoarei recolte de cartofi, pre­cum şi de electrificare a adăposturilor zooteh­nice, pentru care consi­liul de conducere a in­vestit peste 400 mii lei. Concluzionînd asupra celor constatate la Coz­meni, credem că există garanţia predării la termen (1 septembrie a.c.) a tuturor obiective­lor propuse spre reali­zare. Aprecieri pozitive se cuvin aduse şi la adre­sa consiliului de con­ducere al Cooperativei agricole din Plăieşii de Jos, care acordă atenţie încheierii cît mai grab­nice a lucrărilor de con­strucţii. Creşterea con­siderabilă a efectivului de animale a făcut ne­cesară construirea unui complex, capabil să asi­gure, în condiţii optime şi eficiente, îngrăşarea a 400 de animale. Va­loarea acestuia se ridi­că la circa 1.000.000 de lei. Proiectele de con­strucţii au fost elabora­te, fundaţia a fost tur­nată, materialele nece­sare au fost din timp procurate, iar lucrările sînt în plină desfăşura­re, la fel ca şi cele ale unui fînar aflat în con­strucţie în imediata a­­propiere a obiectivului amintit. Dacă la aceste unităţi, hotărîrile adoptate de către adunarea generală, Legea cu privire la or­ganizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produ­selor agricole, construc­ţii şi prestări de servi­cii, au găsit un teren prielnic, nu acelaşi lu­cru putem afirma de­spre unitatea agricolă cooperatistă din Sînmar­­tin, unde şi în momen­tul de faţă măsurile în­treprinse pentru con­strucţia unui grajd, tip grătar, pentru 350 cape­te viţei s-au oprit la proiectele întocmite de medicul veterinar Antal Attila, şeful fermei zoo­tehnice. E bine, totuşi, că măcar în ce priveşte necesitatea începerii i­­mediate a lucrărilor de construcţii a acestui im­portant obiectiv, condu­cerea cooperativei este de acord că ele nu mai pot suferi întîrzieri. Nu ne îndoim de bunele in­tenţii, mai ales atunci cînd acestea vin din partea unei conduceri care în repetate rînduri şi-a dovedit capacitatea, dar intenţiile bune nu sînt suficiente. Azi-mîi­­ne începe cositul finu­lui, recoltatul păioase­­lor, iar atunci cînd mă­surile întreprinse pen­tru înfăptuirea obiecti­velor agrozootehnice continuă să stagneze, cu greu ne vine a crede că un asemenea obiectiv modern, a cărui valoa­re se ridică la circa 7.800.000 lei, va fi dat în folosinţă pînă la in­trarea animalelor în pe­rioada de stabulaţie. E nevoie aşadar de efor­turi susţinute, de asi­gurarea cărora, sperăm, că se va preocupa în­deajuns consiliul de conducere al cooperati­vei, demonstrînd, prin fapte că promisiunile făcute nu vor rămîne doar la stadiul de... promisiuni. Considerăm, de ase­menea, necesar ca în cel mai scurt timp, să fie create echipe spe­cializate , de construc­tori, conform­­ prevede­rilor legii cu privire la organizarea şi dezvol­tarea activităţilor indus­triale de prelucrare a produselor agricole, con­strucţii şi prestări de servicii. Accelerarea ritmului strucţie a obiectivelor agricole ANUL IV, nr. 1014 O şi mai largă participare (Urmare din pag. I) îmbunătăţirea continuă a prestărilor de servicii către populaţie, respec­tarea termenelor şi con­diţiilor de calitate, asi­gurarea asistenţei medi­cale a populaţiei în spi­tale, policlinici, circum­scripţii sanitare, dispen­sare, administrarea şi buna gospodărire a parcurilor, zonelor de agrement şi bazelor sportive, dezvoltarea spiritului de răspundere, a respectului, solicitudi­nii şi promptitudinii lu­crătorilor din unităţile de servire publică în relaţiile cu populaţia etc. Faptul că din echi­pele de control obştesc fac parte membri de sindicat aleşi în adună­rile sindicatelor din în­treprinderi şi instituţii pe timp de 2 ani, dă mai multă vigoare, ac­ţiunilor organizate de aceştia, iar durata de timp asigură o continui­tate în controalele ini­ţiate, cunoscîndu-se ast­fel mai bine situaţia de pe teren. Totodată, prin reglementările noului proiect se asigură o par­ticipare mai deplină în acţiunile de control a casnicelor, categorie ca­re, în vechiul sistem de control, participa cu un număr foarte redus de reprezentanţi. Proiectul de lege de­fineşte în mod clar şi concret sarcinile şi atri-’ buţiile echipelor de con­trol obştesc, prin care, după părerea mea, se asigură însuşirea şi a­plicarea în practică în­tocmai a prevederilor legii de către echipele de control obştesc. In încheiere, aş pro­pune stipularea în lege a dreptului, consiliilor locale ale Frontului U­­nităţii Socialiste de a aplica sancţiuni, acelor conducători ai unităţilor controlate care se fac vinovaţi de lipsă de in­teres în examinarea şi rezolvarea semnalelor critice, şi propunerile făcute de echipele de control obştesc. Prin muncă patriotică, obiective de interes obştesc (Urmare din pag. X) indicaţiilor Comitetului judeţean de partid, ale Consiliului popular ju­deţean — că e mult mai util pentru localitatea noastră să folosim con­tribuţia voluntar-pa­­triotică a cetăţenilor, în primul rînd, la executa­rea unor lucrări de larg interes obştesc. Desigur, e important să se execu­te şi lucrări de înfrumu­seţare (amenajări de parcuri, ronduri de flori etc.; de fapt în comuna noastră s-au executat şi se execută asemenea lu­crări), dar e mult mai important ca munca pa­triotică să fie orientată în primul rînd spre o­­biective de largă folo­sinţă comună, printre care se numără şi con­strucţia de trotuare. Acţiunea aceasta a început de anul trecut, dar în 1970 am realizat puţin, abia 2.000 mp, din cauză că ne-au lip­sit materialele de con­strucţie. In acest an am acţionat cu mai multă intensitate. Am primit o substanţială cantitate de ciment — prin reparti­ţie —, am făcut rost de material: balast, pie­triş etc. Dar ceea ce a asigurat eficienţă acţiu­nii noastre a fost hotă­rîrea luată de cetăţeni ca fiecare gospodar să execute construcţia tro­tuarului în faţa ogrăzii sale, bineînţeles sub a­­sistenţa tehnică asigura­tă de Consiliul popular. In felul acesta, pînă a­­cum s-au executat 1.200 mp de trotuare, din cei 5.000 mp planificaţi pen­tru anul în curs. Ne­am propus să construim trotuare betonate, pe toată lungimea , şoselei naţionale, adică pe 2,5 km.“ Discuţia cu tovarăşul Csibi Béla ne-a relevat o idee foarte importan­tă, care de fapt consti­tuie o sarcină de seamă a tuturor consiliilor populare în domeniul muncii patriotice, aceea a necesităţii orientării muncii cetăţenilor spre realizarea de obiective de larg interes obştesc.­­ Pornind de la această idee, ziarul nostru şi-a­­ propus să militeze în scopul realizării acestei­­ importante cerinţe ale etapei actuale în viaţa­­ comunelor şi satelor. In cadrul rubricii pe care o vom intitula : „SĂ REALIZĂM PRIN MUNCĂ­­ PATRIOTICĂ OBIECTIVE DE LARG INTERES­­ OBŞTESC“, vom publica articole de analiză, re-­­ Portaje, interviuri şi colaborări, vom susţine a-­­ cest obiectiv major al activităţii consiliilor popu- , lare din judeţul nostru, în dorinţa de a sprijini­­ realizarea angajamentelor fiecărui consiliu popu- \ Iar, în așa fel incit la finele anului patriotic I) 1970—1971, toate organele locale ale puterii de­­ stat să raporteze îndeplinirea integrală a anga­­­, jamentelor asumate. FOTBAL MINERUL MIERCUREA-CIUC CAMPIOANĂ JUDEŢEANĂ Cea de-a XVIII-a­­e­­tapă a campionatului judeţean de fotbal a marcat încheierea edi­ţiei 1970/1971. Dar, să trecem în re­vistă ultimele partide disputate în această e­­diţie a campionatului judeţean. HARGHITA ODOR­­HEIU SECUIESC — COMPLEXUL GALAU­­TAŞ 8—0 (3—0) Meci la discreţia gaz­delor, care au făcut ce au vrut pe teren, impu­­nîndu-se atît din punct de vedere tehnic, cît şi tactic. Au marcat: Sen­kii I (min. 11), Zsombo­ri (min. 13 şi 51), Szabó (min. 42 şi 71), Benkö II (min. 67, 73 şi 86). TRICOTAJUL MIER­­CUREA-CIUC — FLA­MURA ROŞIE SINSI­­MION 2—1 (0—1) Pe un teren desfun­dat, oaspeţii reuşesc să deschidă scorul încă din min. 10 prin Canalizi, ca după două minute gazdele să egaleze prin Gugean. Acelaşi Gugean stabileşte rezultatul fi­nal de 2—1, în min. 72. APEMIN BORSEC — MINERUL MIERCU­­REA-CIUC 1—1 (1—1) Derbiul etapei s-a sol­dat cu un modest scor de 1—1. Primul gol este marcat de gazde, prin Andone în min. 12, dar după 15 minute oaspe­ţii egalează prin Santha. Terenul desfundat nu a permis desfăşurarea u­­nui joc la nivelul aş­teptat. MUREŞUL TOPLIŢA RAPID C­ICEU 3—0 In urma unor neînţe­legeri regretabile, echi­pa din Ciceu a părăsit terenul de joc în min. 17. Comisia judeţeană a omologat scorul de 3—0 în favoarea echipei Mu­reşul. (în momentul pă­răsirii terenului de joc, scorul era de 2—1 în fa­voarea gazdelor). BASTIONUL LAZAREA — MINERUL CHILENI 3—3 (1—1) Un joc de slabă fac­tură tehnică, în care oaspeţii au reuşit să a­­cumuleze un nesperat punct. 1 Redacţia şi administraţi­a : Miercurea-Ciuc, Str. Lenin nr. 11. Telefon: 1300, 1826 şi 1633. Tiparul: Unitatea poligrafică Miercurea-Ciuc. 1 CLASAMENTUL FINAL :­­ I. Minerul 18 14 2 2 46—14 30­­ 2. Harghita 18 14 1 4 73—22 27 3. Mureșul 18 10 3 5 45—21 23 4. Flamura Roșie 18 8 3 7 39—29 19 5. Rapid 18 8 2 8 36—33 18 6. Tricotajul 18 7 2 9 32—48 16­­ 7. Apemin 18 6 4 8 28—43 16 8. Minerul Chileni 18 5 5 8 42—35 15 9. Complexul 18 5 1 11 33—67 11­­ 10. Bastionul 18 1 3 14 14—76 5­­ GH. POGONYI

Next