Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-09-26 / nr. 1115

Anul IV, nr. 1115 DUMINICA 26 septembrie 1971 m O­CUPĂ IROSITĂ ÎN BĂTĂLIA RECOLTEI ! CÎND E MAI MARE PREOCUPAREA PENTRU „EXPLICAREA“ SITUAŢIEI, DECIT PENTRU ÎNDREPTAREA El Sfârşitul lunii septem­brie îi găseşte pe coope­ratorii din Brădeşti, ca şi pe cei de la coopera­tivele agricole de pro­ducţie din Feliceni, For­­teni şi Odorheiu Secu­iesc, cu lucrările cam­paniei de toamnă mult întârziate. Astfel stînd lucrurile, ar fi fost de aşteptat să-i întîlnim zilele acestea pe toţi gospodarii pe cîmp, re­­coltînd şi pregătind te­renul pentru recolta viitoare. Din păcate, aş­teptările noastre nu s-au adeverit.­­Din cele 215 hectare planificate a fi cultivate cu grîu la C.A.P. Brădeşti, de e­­xemplu, n-a fost însă­mânţat nici unul, iar a­­răturile abia depăşesc cifra de 30 de hectare, şi — după cum ne asi­gură inginerul şef Baczó Géza — vor mai trece încă zile „pînă cînd va fi posibilă însămîn­­ţarea“. Trebuie amintit că la această unitate a­­gricolă grîul urmează celor 90 de hectare de pe care nu s-a început încă recoltarea cartofi­lor, lucrare ce nu se e­­xecută cît ai bate din palme, restul suprafeţe­lor de însămînţat fiind acoperite de trifoi, po­rumb ori sfeclă de za­hăr. Există, deci, înte­meiate temeri în ce pri­veşte executarea la timp şi în bune condiţiuni a însămînţărilor de toam­nă. — Tovarăşe inginer, aţi fost la şedinţa acti­vului de partid din a­­gricultura judeţului. Ştiţi că s-a hotărît ca pînă la 10 octombrie, însămînţările să fie în­cheiate. — Da, am fost și cu­nosc această hotărîre, ca, de altfel, toate hotă­­rîrile privitoare la ac­tuala campanie agri­colă. — Consideraţi că sîn­­teţi în măsură să le res­pectaţi? — Nu. Este cert că nu vom termina pînă la 10 octombrie. — Ca specialist, nu v-aţi dat seama de posi­bilităţi atunci, cînd s-a hotărît? — Ba da, mi-am dat seama, dar n-am consi­derat că e cazul să o­­biectez. — De ce? O dată lua­tă hotărârea, ea trebuie respectată. — Ce s-ar fi spus despre mine dacă aş fi obiectat­ ? ! Dialogul ni se pare e­­dificator. Simţul res­ponsabilităţii faţă de propriile măsuri este mult prea neînsemnat faţă de teama de a nu fi considerat recalci­trant. Dar, trebuie să arătăm că o mobilizare a tuturor forţelor, cu folosirea la maximum a timpului prielnic, ar fi evitat situaţii ca cea descrisă. — Cartofii ar putea fi recoltaţi, dar numai cu furca. — De ce n-o faceţi? — Ar fi mult prea greoi. Pămîntul e moa­le şi operaţiunea de cu­răţire ar fi dificilă. Din nou sîntem „ser­viţi“ cu pretexte, ce vă­desc că nu se ţine sea­ma de responsabilităţile asumate. Este preferată minima rezistenţă. „Car­tofii nu se pot scoate cu maşina — îi lăsăm acolo". Că după recol­tarea lor, mai urmează aratul şi pregătitul te­renului şi abia pe urmă însămînţările, se ştie foarte bine, dar, pentru unii, mai bine că a plouat — există un mo­tiv al întârzierilor. Nu­mai că acesta nu poate fi luat în­­ considerare: prea mult am atenţionat unităţi agricole, organe judeţene, atunci cînd timpul era deosebit de favorabil — şi s-ar fi putut beneficia de el o perioadă destul de în­delungată. La coopera­tiva din Brădeşti treie­­rişul s-a încheiat (în sfîrşit), dar mai sînt în­că o seamă de unităţi care nu l-au terminat nici pînă în prezent, deşi timpul ar fi permis. De aceea nu putem lua în considerare nici o scuză și cerem ca hotă­­rîrile, o dată luate, să fie respectate. M. POPA PANOUL DE ONOARE Szőcs Maria, de la Fabrica de confecţii, este un exemplu în muncă pentru tinerii întreprinderii, depăşindu-şi zilnic planul. Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul KV HARGHITEI ■ Pentru toamnă şi iar­ I nă fiecare dintre noi a­­re de făcut felurite cumpărături prin ma­gazine, pornind de la mărunţişuri de uz cu­rent, ca ciorapii de li­nă, pînă la obiectele de­ folosinţă îndelungată, ca sobele cu combusti­bil solid sau lichid. Bineînţeles, nu trebuie uitate produsele alimen­tare. Astăzi însă ne-am propus să vedem în ce ■ măsură răspund solici­­£ ţărilor cetăţenilor ma-­­­gazinele de confecţii, în­călţă­ninte, articole de uz casnic, în genere u­­nităţile comerciale din ramura articolelor tex­tile şi industriale. La Gheorgheni, înso­ţiţi de merceologul Be­cze Grigore, după ce am vizitat mai multe magazine ale organiza­ţiei comerciale locale, am putut constata că preocuparea întreprin­derii pentru aprovizio­narea populaţiei s-a materializat într-o a­­bundenţă de produse textile. Totodată, am constatat o bună folo­sire a spaţiului comer­cial, fiecare metru pă­trat din i­ncinta maga­zinelor găsindu-şi între­buinţare, fără a fi stân­jenită circulaţia cumpă­rătorilor şi fără a se produce aglomeraţii. La magazinul de confecţii se găsesc, aranjate pe mărimi, numeroase sor­timente de articole tex­tile — pardesie, paltoa­ne, rochii, pantaloni,cos­tume etc. — pentru ti­neri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. De curînd, aici s-a amenajat un raion cu articole­­pentru ado­lescenţi, de asemenea, bine aprovizionat. In aceste condiţii, nici n­u e de mirare faptul că viteza circulaţiei mărfu­rilor e de 65—70 zile în­ acest magazin, faţă de 90 zile cît este termenul fixat. Magazinele „ A­­dam“ şi­ „Merinos“ pun la dispoziţie cămăşi groase sau din bumbac combinat cu fibre sinte­tice, ciorapi, pijamale, stofe, plăpum­i, pături şi în timpul petrecut aici n-am auzit spunîndu-i-se cuiva „nu avem acest produs“ sau „nu avem această mărime“. Din păcate, nu la fel de bine, stau lucrurile în magazinele de încălţă­minte şi articole elec­trice. Deşi O.C.L. Gheor­gheni a încheiat cîteva contracte cu cooperati­vele meşteşugăreşti pen­tru executarea unor sor­timente de încălţăminte pentru bărbaţi şi femei, acestea nu pot satisface cerinţele cetăţenilor. V. RADU (Continuare în pag. a 3-a) I I I I I A VENIT TOAMNA Găsim în magazine mărfuri de sezon ? ( l-a) I PROLETAR­ DIN TOATE TARII F­UNCTI­VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN /■ La standul de mobilă. Plenara Consiliului judeţean al elevilor în ziua de 24 septembrie, în oraşul reşedinţă de judeţ, a avut loc plenara Consiliului judeţean al elevilor la care s-au dezbătut măsurile şi ac­ţiunile politico-educative şi cultural-sportive ce se vor desfăşura in anul şcolar 1971 —1972. Elevii participanţi au primit cu un viu interes activităţile educative menite să le asigure satisfacerea celor mai diverse preocupări, prin caracterul lor variat, atractiv şi interesant. Propunerile concrete pe care aceştia le-au făcut pentru îm­bunătăţirea muncii politico­­educative și cultural-sportive, au ilustrat pe deplin maturita­tea lor de gîndire şi profundul atașament al tineretului stu­dios la politica novatoare pro­movată de partidul nostru. Pag.­a 2»« DE TOATE pentru TON­ BUCUREȘTI — cartierul „Drumul Taberei“ este real­mente un micro­­orășel cu zeci de mii de locuitori. Prezente harghitene ARMI­ENI l­d­ SI DEZIC BIELE Referindu-ne la pres­tigiul şi interesul deose­bit de care se bucură artizanatul harghitean la pavilionul de mostre, notam într-una din în­semnările noastre ante­rioare că intr-o vitrină amenajată cu gust şi fantezie se află un şirag de mărgele pe care crea­torii desenaseră cu mi­gală crenguţe de brad care sugerau, prin pros­peţimea şi gingăşia lor, aerul tonificat al mun­ţilor Ciucului, Tuşnadu­­lui şi Homorodului, Ji­­godinului şi Odorheiu­­lui. Rindurile de faţă constituie un fel de post­­scriptum la preceden­tul reportaj, in sensul că alţi meşteri din alt do­meniu de activitate îşi etalează cu aceeaşi vi­goare harul cu care au fost înzestraţi. Este vor­ba de dulgheri şi tîm­­plari, de oameni care pentru a da la iveală produse frumoase şi u­­tile folosesc nu dalta sau roata olarului, ci barda şi ferăstrăul. In mina u­­nor oameni destoinici, arhaicele unelte dezvă­luie ochiului „caratele“ lemnului, îi conferă nu valenţe ci polivalenţe noi. Sub privirile sute­lor de vizitatori, o echi­pă de meşteri dul­gheri şi timplari din Armăşeni ridicau o cabană din lemn, ai­doma frumoaselor şi os­pitalierelor cabane pre­zente în multe staţiuni de odihnă situate în zo­nele montane. Cînd sem­natarul rîndurilor de faţă, nota în carnet da­tele, cabana se afla de­ja la acoperiş. În numai cîteva zile cei... „şase meşteri mari“ făcuseră ca în incinta complexu­lui expoziţional din Pia­ţa Scînteii să apară o cochetă şi îmbietoare cabană, aduseseră aici un colţişor de pe melea­gurile Harghitei. Oame­nii îi treceau pragul, cercetau totul atent, respirau adine aerul îmbibat de mirosul ră­şinii şi lemnului de brad proaspăt cioplit. Ca u­­nul care cunoaşteam lo­curile de unde veneau aceşti vrednici şi talen­­­taţi meşteri, regăseam şi cabana care se con­tura tot mai mult, silue­ta suratelor mai mari P. SURUPACEANU (Continuare în pag. a 3-a) îmbunătăţirea vremii din ultimul timp a creat posibilitatea creşte­rii intensităţii lucrărilor de recoltare a legumelor in unele judeţe. Se recoltează tomatele, ardeii graşi şi gogoşari, varza de toamnă, fasolea păstăi etc. în ultimele zile ale acestei săptămîni cantităţile recoltate s-au apropiat de cele prevăzute în graficele zilnice în judeţele Arad, Brăila, Galaţi şi Bacău. Cu toate acestea, nici în aceste judeţe nu au fost sa­tisfăcute cerinţele mari de legume de sezon atît pentru aprovizionarea pieţelor, cît şi pentru fabricile de conserve. în întreaga ţară sunt mari cantităţi de legume în cîmp care trebuie recoltate în scurt timp şi livrate beneficiarilor pentru a se evita pierde­rile şi deprecierea calităţii produselor. în acest scop, potrivit indicaţiilor date de Ministerul Agriculturii, Industriei alimentare, Silviculturii şi Apelor, întreprinderile judeţene de valorificare a legumelor şi fructelor trebuie să acorde prioritate recoltării legumelor, îndeosebi a celor cu perisabilitate mai mare. Conform aceloraşi indicaţii, cantităţile recol­tate zilnic trebuie preluate şi transportate imediat în vederea aprovizio­nării pieţelor şi fabricilor de conserve pen­s­ii ac­estea să poată lucra cu întreaga capacitate. (Agerpres) Kánya Magdalena, muncitoare la sec­ţia confecţii (a Fabricii de trico­taje), îşi depăşeş­te zilnic planul cu 10 la sută. TELEX POTRIVIT unui comu­nicat statistic dat­­publi­cităţii la Geneva de Or­ganizaţia Mondială a Sănătăţii, î­n săptămâna care se încheie au fost înregistrate în lume 5.500 de noi cazuri de holeră, precum şi 600 de decese provocate de a­­ceastă maladie. Cele mai frecvente cazuri sunt semnalate în ţările în curs de dezvoltare din Asia şi Africa. MINISTRUL afaceri­lor externe al Uniunii Sovietice, Andrei Gromî­­ko, conducătorul dele­gaţiei U.R.S.S. la lucră­rile celei de-a 26-a se­siuni a Adunării Gene­rale a O.N.U., a avut vi­neri la New York o în­trevedere cu secretarul de stat al S.U.A., Wil­liam Rogers, în cadrul convorbirilor, relatează agenţia T.A.S.S., au fost abordate probleme bi­laterale şi unele aspecte ale situaţiei internaţio­nale: întrevederea, des­ Iffl0C­E ORĂ făşurată într-o atmosfe­ră cordială, a fost cali­ficată de cei doi miniştri ca foarte utilă. Andrei Gromîko ur­mează să fie primit miercuri, la Casa Albă, de preşedintele Nixon, informează agenţia U.P.I. SECRETARUL fede­ral pentru comerţ exte­rior al Iugoslaviei, Mu­­hamed Hadj­id­, a plecat în fruntea unei delegaţii economice într-o vizită în America Latină. LA INVITAŢIA Co­mitetului Central al Par­tidului Muncitoresc So­cialist Ung­ar, la Buda­pesta a sosit într-o vizită de prietenie Leonid Brejnev, secretarul ge­neral al C.C. al P.C.U.S., anunţă agenţia M.T.I. Oaspeţii au fost în­tâmpinaţi de János Ká­dár, prim-secreatr al C.C. al P.M.S.U., şi de alţi conducători de par­tid şi de stat ungari. ŞAHINŞAHUL Ira­nului, Mohamed Reza Pahlavi Aryamehr, a a­­nunţat, în cadrul unui mesaj adresat naţiunii, încheierea procesului de distribuire a pămînturi­­lor, conform prevederi­lor reformei agrare. GREVA DOCHERI­LOR din porturile S.U.A. de pe coasta Oceanului Pacific a intrat în­ cea de-a treia lună. Sindica­tul lucrătorilor portuari a lansat un apel munci­torilor americani pentru sprijinirea acţiunilor lor revendicative, într-o scrisoare deschisă, publi­cată de ziarul „Daily World“, se arată să do­cherii luptă pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă, majorarea sa­lariilor, pentru garanta­rea locurilor de muncă. TELE­X

Next