Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1979 (Anul 12, nr. 2834-2909)

1979-01-03 / nr. 2834

Altul XII., nr. 2834 - pag. a 2-a Informaţia HARGHITEI CU SATISFACŢIA ifillIOR, CU HOTĂRIREA OBŢINERII DE NOI SUCCESE fUrmare fiin pag. I? Topliţa Noaptea trecerii în noul an Sărbătoarea de la cumpăna anilor '78 şi '79 a găsit oraşul de pe Mureş în cea mai profundă metamorfoză din întreaga sa istorie. Nici un sfîrşit şi nici un început de an nou nu a fost atît de încărcat de evenimente pentru Topliţa, oraşul intrînd într-o nouă existenţă. în noaptea aceasta, aşezarea freamătă de glasurile urătorilor, de pocnete de bici, de muget de buhai şi clinchete de clopoţei, în cartierele mărginaşe Zencani, Călimănel, Vale şi Măgherăuş, precum şi în casele din centrul oraşului se umblă cu pluguşorul, turca, sorcova, Jianu etc. La noua şi moderna cantină a C.E.P.L. şi-au dat întîlnire aproape 200 de forestieri, împreună cu familiile lor, pentru a petrece împreună revelionul. Atmosferă sârbă forească, imprimată de sala împodobită, de bradul verde şi strălucitor şi, bineînţeles, de oamenii bine dispuşi şi veseli în această noapte, în care schimburile I, II, III s-au întîlnit în jurul meselor încărcate. Aceşti harnici forestieri, printre care am recunoscut pe Petre Scruba, Domokos Ludovic, Ioan Mattei, Petru Mîndru, Gheorghe Suciu, Gheorghe Martin şi mulţi alţii, au avut tot dreptul să se bucure de sărbătoarea de la cumpăna anilor, pentru că cel care a trecut le-a adus succese deosebite în muncă, realizîndu-se peste 14 milioane lei producţie suplimentară, iar cel care vine, sînt convinşi, le va aduce realizări şi bucurii şi mai mari. Aceeaşi veselie generală am întîlnit-o şi la Cooperativa ,,Munca colectivă", unde întîlnim printre cooperatorii fruntaşi pe Gheorghe Paşcanu şi Mircea Bărbat (secţia auto), Ioan Trif (secţia construcţii), Ileana Culcear şi Ilie Trif (secţia de lăzi). Mulţi topliţeni şi-au dat întîlnire în această noapte la restaurantul „Cerbul", unde gazdele s-au străduit să fie la înălţimea pretenţiilor, asigurînd un meniu bogat din care nu au lipsit sărmăluţele, măruntaiele de porc şi delicioşii păstrăvi. . . Staţiunea „Bradul" a fost şi ea „invadată" de peste 500 turişti din judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Braşov şi din localităţile harghitene, veniţi la Topliţa din dorinţa de a întîmpina noul an în acest cadru natural minunat şi de a găsi puţină zăpadă. Dacă zăpada a fost aproape inexistentă, în schimb gazdele i-au întîmpinat cu multe bunătăţi, pregătite de tînărul bucătar Nichifor Sengea , iar la „desert", pentru cei mai mulţi, o baie în bazinul cu apă mezotermală a fost cît se poate de binevenită! (I. SANDRU). Bălan Minerii şi-au sărbătorit succesele ... Izbinzile şi rodnicia au fost coordonate ale activităţii minerilor din Bălan in anul de care ne-am despărţit. Ele au fost reliefate şi nu după-amiaza zilei de 30 decembrie, cind, la intrarea minerilor în ultimul sut, pionierii de la Şcoala generală nr. 2 şi tinerii din localitate au fost prezenţi la gura minei din apropierea pavilionului central, cu tradiţionalul Pluguşor însoţit de urările de a obţine în noul an şi mai mari realizări. Ca în fiecare an, revelionul minerilor a avut loc la cantina-restaurant şi la restaurantul „Oltul". Sala mare a cantinei-restaurant, străjuită de un impunător pom de iarnă, frumos împodobită, a devenit neincăpătoare. Sunt prezenţi aici peste 300 de ortaci cu familiile lor, veniţi să sărbătorească rodnicia muncii anului '78. Ii intilnim aici pe mineri, artificieri, preparatori, maiştri, tehnicieni şi ingineri, români şi maghiari, înfrăţiţi in muncă şi in viaţă, li regăsim la petrecerea nopţii de revelion pe minerii fruntaşi Ioan Dăncuţa, Fülöp Endre, Ion Postolache, Dumitru Pavel, Constantin Stereş, Ioan Scăruş şi mulţi alţii, cei care, alături de ortacii lor, au smuls adincurilor, de-a lungul unui an, noi bogăţii. Pe feţele lor puteai desluşi optimismul, încrederea în propriile forţe, dorinţa ca în noul an 1979 să adauge la realizările dobindite in '78 alte şi alte succese. Voioşia, buna dispoziţie, sunt dominante ale acestei seri. Orchestrele de muzică populară şi uşoară, momentele vesele, dansul întregesc buna dispoziţie. Soliştii clubului „Minerul", Constantin Tănase, Weiss Ioan, Ferencz Alajos, Adriana Lupu, Sodó Olga, Karda Zoltán şi Gheorghe Erbaşu, şeful orchestrei, se dovedesc neobosiţi. Apoi Pluguşorul minerilor, Cintecul minerilor, clinchete de pahare, urări „La Mulţi ani „Noroc bun !“. Sala e un adevărat. . . vulcan de bucurie şi bună dispoziţie. Din . .. „meniul" nopţii de revelion al minerilor din oraşul de la poalele Hăşmaşului Mare n-au lipsit nici surprizele. Minerul fruntaş Anton Dăncuţa este cîştigătorul „marelui premiu" al tombolei , dolofanul purceluş pregătit de gazde. Aşadar, trecerea in noul an 1979, a fost sărbătorită de minerii Bălanului cum se cuvine, după datină, cu optimism şi încrederea că noul an 1979 va fi şi mai plin de împliniri, atît pe plan profesional, cit şi in viaţa particulară a fiecăruia. (Gheorghe CHIPER) Legămînt ca ştacheta producţiei să fie ridicată tot mai sus La vremea cinci dinspre platoul unde se află situată întreprinderea de fier irizau către Homorod lumini solare, semn că prima şarjă a anului '79 a pornit,vestind un nou an de belşug şi succese de muncă, muncitorii întreprinderii sărbătoreau pragul dintre două calendare in atmosfera de bună dispoziţie care umplea inimile de bucurie. Cei 400 de vlăhiţeni, veniţi aici să petreacă de anul nou, se gindeau la succesele viitoare, făcind legămintul ca ştacheta producţiei să fie ridicată tot mai sus. Minerii din Lueta, numărindu-se printre colectivele de frunte ale întreprinderii miniere Harghita, sărbătoreau intrarea in noul an, fiind găzduiţi de cantina unităţii. Numeroase familii vlăhiţene petreceau la cumpăna de ani in localurile I.C.S.M. şi ale cooperativei de consum, iar tinerii poposiseră la cabana Harghita şi la Băile Selters. In toate aceste locuri se putea constata ca anumitor comun optimismul, credinţa tuturor in munca înfrăţită, spornică şi trainică, sutele de oameni ai muncii, români şi maghiari, făcind legămintul muncii lor destoinice pentru propăşirea României socialiste, intr-o lume a păcii şi a bunei Înţelegeri între popoare. (Radu POP). Gheorgheni Un an ce nu a trecut fără urme... Am mai trecut un an pe răboj, dar nici pentru locuitorii Gheorgheniului anul 1978 nu trece fără urme. Au făcut foarte mult pentru înfrumuseţarea oraşului, pentru ca acesta să încheie anul cu succese remarcabile. Sub acest semn s-au pregătit să sărbătorească noul an, de la care toţi aşteaptă mai mult, prin munca comună. Majoritatea locuitorilor au petrecut revelionul - conform unei frumoase tradiţii - în cadrul colectivelor de muncă. Nu e deci de mirare faptul că abia începute înscrierile pentru revelion, listele s-au încheiat foarte repede. A fost, cum se zice, casă plină, atît în unităţile de alimentaţie publică din urbe, cît şi la clubul tineretului, la cabanele din împrejurimi. Antrenul a fost deosebit, dovedind faptul că cei care au optat pentru petrecerea în cadrul colectivului au intuit bine că vor fi părtaşi ai unor ore de neuitat. La restaurantul „Mureşul" a participat ca invitat Nuridzsán László - comic din Tîrgu Mureş, dar n-a lipsit nici Fazakas István, cîntăreţul de muzică populară, care, la cererea publicului, a apelat la microfon. Nu a lipsit, de asemenea, nici tradiţionala tombolă. Şi la hotelul „Mureş" organizatorii s-au achitat cu brio de sarcinile ce reveneau gazdelor. Nu au lipsit de aici nici interesante şi distractive jocuri de societate, care au conferit un plus de farmec petrecerii. (MINIER Păi) Cristuru Secuiesc Cu mulţumirea muncii bine făcute Locuitorii Cristurului Secuiesc s-au despărţit de vechiul an cu mulţumirea dată de munca bine făcută, salutîndu-l pe acela ce a sosit, cu încredere. S-a simţit în atmosfera sărbătorească bucuria muncii împlinite, dat fiind faptul că în 1978 urbea a făcut paşi însemnaţi pe calea industrializării, a dezvoltării şi civilizaţiei. Este cunoscut faptul că în anul ce a trecut a continuat construcţia întreprinderii de oţeluri speciale forjate, s-a dat în folosinţă o secţie de încălţăminte, complexul avicol a intrat parţial în funcţiune, au continuat lucrările la sere, unele dintre secţiile magazinului universal au intrat în funcţiune, a continuat construcţia de locuinţe etc. Faptul că oraşul Cristuru Secuiesc se transformă treptat într-un important centru industrial este dovedit, printre altele, şi de, cele peste 300 milioane lei cît reprezintă valoarea investiţiilor alocate. Fără doar şi poate, cincinalul actual constituie în istoria oraşului o etapă de dezvoltare necunoscută vreodată. S-a petrecut revelionul la restaurantul din localitate unde, într-o atmosferă de emoţie şi veselie, cîştigul la tombolă i-a revenit muncitorului Ambrus Ferenc de la unitatea de prelucrare a laptelui, la Căminul cultural de la Filiaşi, la Liceul industrial, la Casa de copii. Mulţi au întîmpinat revelionul în mediul familial, peste tot fiind dominante voia bună şi mulţumirea. A fost sărbătorită, deopotrivă, munca bine făcută din trecutul an, cît şi viitoarele succese ale lui 1979. (MARTON Ferenc). Praid Cu voie bună tradiţională Cu voie bună tradiţională, s-a sărbătorit şi la Praid pragul dintre ani. Anul 1978 a adus frumoase succese în dezvoltarea economică, socială a comunei, locuitorii făcind noi paşi însemnaţi pe calea urbanizării. In anul ce a trecut, au fost inaugurate două noi blocuri de locuinţe la Praid, la Ocna de Sus a intrat deja in funcţiune sistemul de conducte de apă potabilă, iar străzile comunei cunosc o continuă modernizare. Salina se află pe un loc de frunte pe plan judeţean, cu activitatea sa susţinută, iar in ceea ce priveşte planul de export se situează printre primele zece unităţi economice ale judeţului. In comună, în mai multe locuri, s-au desfăşurat revelioane organizate pentru oamenii muncii. In complexul turistic, alături de cei 80 de oaspeţi din Brăila - veniţi aici pentru a treia oară -, şi 30 de localnici au ridicat paharele pentru noul an. In localul dat in folosinţă anul trecut, s-a desfăşurat revelionul şi pentru personalul muncitor al Salinei. De asemenea, au petrecut in mod organizat şi cadrele didactice, lucrătorii din cooperaţia de consum, lucrătorii consiliului popular comunal, de asemenea tinerii comunei, in cadrul clubului tineretului. Buna organizare a fost evidenţiată de voia bună ce a dominat peste tot. Desigur, nu au lipsit momentele pline de umor, care au potenţat această voie bună. Fanfara Salinei - evidenţiată in cadrul primei ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României" - a salutat noul an, in prezenţa unui numeros public. Nu a lipsit, fireşte, hotărîrea fermă de a obţine rezultate si mai frumoase in acest an 1979. (ILLÉS Károly). Muzica, dans, veselie, elemente prezente pretutindeni. Revelionul tineretului. Minerii dovedesc că ştiu să muncească, dar şi să petreacă. Ulieş Bucuria muncii împlinite şi a hambarelor pline Conform unui frumos şi tradiţional obicei, noaptea de la cumpăna anilor i-a găsit pe marea majoritate a locuitorilor din comuna Ulieş in aşezămintele de cultură, unde atmosfera deosebit de veselă, cintecele şi clinchetul paharelor n-au împiedicat rememorarea succeselor anului aflat la ultimele lină (Continuare în pag. a 6-a)