Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1980 (Anul 13, nr. 3296-3374)
1980-07-01 / nr. 3296
Prefabricate in plus, apartamente în minus®22Ü2Öie lleii lui MS Ne aflăm la Fabrica de „case“ din Miercurea- Ciuc, unde, de la inginerul Borsody Zoltán, directorul acesteia, aflăm următoarele : Planul valoric la producţia globală industrială, pe primele 5 luni ale anului, a fost depăşit cu peste 3 milioane lei, producţia marfă cu 2,4 milioane lei, la producţia fizică s-a înregistrat un plus de 424 mc prefabricate, adică un echivalent de circa 14 apartamente, în condiţiile în care restanţele constructorilor de locuinţe sunt de ordinea sutelor de apartamente . Este adevărat că, datorită, depăşirii cheltuielilor materiale la o mie lei producţie marfă, nu a fost îndeplinită producţia netă (81 la sută). Constructorii caută fel de fel de justificări, fără să-şi caute neajunsurile în propria activitate, pentru că : „ Personalul muncitor al F.P.B. Miercurea-Ciuc a intrat de mai multă vreme în ordine în ce priveşt Investiţii ’RD e respectarea contractelor încheiate cu beneficiariişi în prezent în stoc se află circa 8000 mc prefabricate diferite dar constructorii noştri nu s-au dus să le preia dată fiind lipsa fronturilor de lucru, (în acest timp pentru alte judeţe se ridică de aici zilnic circa 200 mc prefabricate !) . „ Constructorii de „case" din Miercurea-Ciuc nu au făcut rabat la calitate. Aceasta şi pentru că s-a căzut de acord ca un delegat al I.C.M.J.H. să preia personal şi să livreze prefabricatele numai în condiţii de calitate şi în funcţie de necesităţi şi de tehnologia de montaj de pe şantiere . Nu s-a trecut nici peste necazurile pricinuite de depăşirea consumului de abur tehnologic, reuşindu-se ca în luna mai să se consume numai 800 tone abur, faţă de un plan de 2800 tone lunar, existînd condiţii ca pînă la 30 septembrie fabrica să recupereze depăşirile (Continuare in pag. a l-a) Anton BORȘ IN FAPTUL DIMINEȚII R im, « H n I, ,i •» n n n li n ii ii i< u n » n n n M In aceste zile de vară, la sediul brigăzii de ovine de la Secu, este ... pustiu. Fiindcă toate cele 3.000 de ovine se află in tabăra de vară de pe păşunea Orosbic, situată la vreo 12 km. Împreună cu brigadierul zootehnist László Dezső şi cu magazinera Valeria Păcurariu, ne îndreptăm spre cele 5 ştiri de pe această păşune alpină. Este o vreme urită, parcă-i de... toamnă tirzie, vint rece şi ploaie măruntă, care n-au contenit toată noaptea, astfel că cei 18 ciobani şi vreo 25 de dini, au fost nevoiţi să rămină pe „poziţie", fiindcă urşii şi lupii, le sunt... musafiri aproape noapte de noapte. Este o vară grea pentru ciobani, o vreme s-o dai la ... clini... mormăie ca pentru sine, baciul Simion Chindea, de la stina nr. 1 unde am fost găzduiţi. După ce aproape toată noaptea n-au închis ochii, cind prima geană de lumină a acestei dimineţi de plumb, s-a ivit, oamenii de la cele 4 stini cu oi mulgătoare, s-au apucat de treabă. A început mulsul de dimineaţă. Găleţile se umplu repede cu lapte cald şi spumos. Pe la 5:30, toate cele 2.500 de oi sunt mulse. La stina nr. 1, Simion Chindea, Simion Voaideş şi Gavril Oniga au muls vreo 80 de litri de lapte. Mi se spune La brigada de ovine din Topliţa-Secu că, aproximativ la fel se mulge şi la celelalte 3 ştiri (baci : Aurel Paşcu, Bokos Ştefan şi Gheorghe Bobu-Jepeş). Deci, cam 320 de litri de lapte la o mulsoare. Ceea ce înseamnă aproape 1.000 de litri de lapte pe zi. Din această cantitate rezultă, în fiecare zi, cite 4 coși de aproximativ 15 kg fiecare (60 kg de brînză), plus vreo 18 kg de urdă. Făcind un mic calcul, ne-am dat seama, că, din 15 mai, din această tabără de vară, s-au livrat către I.C.I.L. aproape 3.000 kg caş, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din planul de producţie al verii, I Ilie ŞANDRU Citeva evenimente de mare însemnătate în viaţa politică, economică şi socială a ţârii au marcat bogata cronică a lunii ce s-a încheiat. In primul mod, notăm Şedinţa plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, desfăşurată în ziua de 13 iunie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Precedată de dezbateri pe ministerele de specialitate, în zilele de 11 şi 12 iunie, plenara lărgită a analizat, în spiritul indicaţiilor şi orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29—30 mai an, modul în care se realizează sarcinile actualului plan cincinal şi s-au făcut propuneri concrete vizînd îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, a coopeării interuzinale, a aprovizionării tehnico-materiale, menite a crea condiţiile înfăptuirii prevederilor de plan la producţia netă şi fizică, a producţiei la export, a tuturor indicatorilor economici. În zilele de 10 şi 20 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a efectuat vizite de lucru la întreprinderea chimică „Victoria" şi întreprinderea „Aurora" din Capitală, vizite ce se constitue drept expresii elocvente ale consecvenţei cu care secretarul general al partidului urmăreşte înfăptuirea sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului privind recuperarea şi refolosirea materiilor prime şi materialelor. In zilele de 20 şi 21 iunie, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au fost organizate consfătuiri de lucru cu cadre din zootehnie, precum şi ale cooperaţiei de consum, cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperaţiei agricole de producţie şi consiliilor populare pe probleme de mică producţie şi servicii către populaţie. Aceste consfătuiri constituie momente de mare însemnătate în eforturile pe care partidul nostru, întregul nostru popor le depune pentru dezvoltarea continuă a zootehniei, a activităţilor cooperatiste, pentru îmbunătăţirea necontenită a calităţii vieţii oamenilor muncii din patria noastră. Cu acest prilej, secretarul general al partidului nostru a atras atenţia asupra principalelor sarcini şi direcţii de acţiune în aceste domenii de activitate, pentru ca rezultatele obţinute să se ridice la nivelul cerinţelor actuale ale dezvoltării noastre. In zilele de 14 şi 24 iunie, s-au desfăşurat şedinţe ale Comitetului Politic Executiv, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In prima dintre aceste şedinţe, Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere expunerilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29—30 mai a c. şi la Şedinţa plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din 13 iunie, sarcinilor, orientărilor şi măsurilor de importanţă fundamentală pentru realizarea hotărârilor adoptate de Congresul al Xll-lea al partidului formulate de secretarul general al partidului, considerînd că aplicarea lor în viaţă va asigura realizarea cu succes a prevederilor pe anul 1930, buna pregătire a viitorului cincinal şi, in primul rind, a planului pe 1981, înfăptuirea hotăririlor Congresului al Xll-lea al partidului de ridicare a calităţii întregii activităţi economico-sociale, intrarea intr-un nou stadiu de dezvoltare a societăţii noastre. Luna iunie a fost deosebit de bogată in ceea ce priveşte activitatea internaţională a partidului şi statului nostru, in acest cadru se înscrie vizita oficială de prietenie în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşului Todor Jivkov, in perioada 3—7 iunie. In spiritul tradiţionalelor legături de bună vecinătate şi caldă prietenie, noua întilnire la nivel înalt a marcat un moment de cea mai mare însemnătate in dezvoltarea colaborării multilaterale româno—bulgare, în interesul reciproc, al cauzei păcii şi socialismului. In zilele de 25—27 iunie, a efectuat o vizită de prietenie in ţara nostră delegaţia de partid şi de stat a R.D. Germane, condusă de tovarăşul Erich Honecker. Convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Erich Honecker s-au desfăşurat în spiritul relaţiilor de stimă şi preţuire reciprocă, de conlucrare prietenească pe multiple planuri dintre România şi R.D. Germană, dintre partidele şi popoarele celor două ţări. Au fost dialoguri fructuoase, ale căror rezultate au fost primite cu profundă satisfacţie de către întregul nostru popor. in acelaşi sens trebuie să notăm şi convorbirile pe care secretarul general al partidului (Continuare in pag. a l-a) Cronica lunii iunie PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNOTI-VA 1 ' Este maistru la I.U.P.S. din Cheorgheni. O poziţie de primă linie in procesul de producţie. De aici, decurg, uşor de înţeles, răspunderi. Mai mari sau mai mici, de primă urgenţă sau din cele care ii solicită spiritul de prevedere. Drept urmare, Kupăs nu se poate plinge că nu are ce face. Şi totuşi, sunt zile cind atenţia sa, tot la acelaşi coeficient de răspundere, acoperă o altă sferă de activitate, decit aceea a producţiei. Respectiv pe cea a unui cerc de sculptură. La care acum participă 14 oameni. Un cerc care are un istoric al lui, istoric ce se îmbogăţeşte cu fiecare promoţie. Pentru că, de acum, începuturile, legate de felul in care a fost găsit spaţiul necesar desfăşurării activităţii se estompează. începe să intereseze mai puţin că era o cameră „inutilă", un fel de depozit, unde cineva s-a gindit că se poate încropi un mic atelier. In care sens au început să se stringă uneltele necesare, apoi au apărut şi oamenii dornici de a învăţa să „descifreze" in carnea lemnului desene înflorate, in diferite motive. Acum, se vorbeşte cu precădere despre gradul de însuşire a acestei măiestrii — uşor detectabil din obiectele realizate — care ii recomandă pe posesori unităţilor din industria oraşului. Astfel, se ştie că un absolvent al acestui cerc s-a impus la atelierul de modelărie al I.U.P.S.-ului, (este vorba de Fehér Mátyás) altul la Întreprinderea mecanică, altul la Cooperativa meşteşugărească „Lacu Roşu". In ultimul timp i se face „curte" cercului de către I.P.L. din localitate, pentru mobila stil, lată, aşadar, cum cercul acesta polarizează interesul şi absolvenţii lui se bucură de căutare. Fapte pentru care maistrul Rupăs nu poate avea decit motive de bucurie şi satisfacţii. In plus faţă de acelea pe care le are in calitatea sa de maistru. I. NETE EDIŢIE DE PRINZI Anul XIII., nr. 3296 MARŢI, 1 IULIE 1980 Soarele a răsărit: 5,35 • Soarele apune : 21,03 Zile trecute : 183 • Zile rămase : 183 4 pagini - 30 bani Dintre muncitorii secţiei de executat linii de suflat polipropilenă din cadrul Întreprinderii mecanice Cheorgheni, se remarcă in mod deosebit, in întrecerea socialistă, desfăşurată larg în această unitate economică, electricianul Căli Gyula şi lăcătuşul Gheorghe Panţir. In imaginea surprinsă de fotoreporterul nostru, AI. V. Szakács, ei lucrează la montarea capului de suflare la o nouă linie de fabricat polipropilenă, care va fi livrată la termen beneficiarului. I* I* I« I% I« I« I* I% I m I* I* I% I* I s i I* I« I* I« I% I* I% I* I% II« I* I% I% I% I S IEml fl121 DK SINI,:,i IMII L3 li IERI, 880 de pionieri de la şcolile din judeţul nostru, au plecat in diferite tabere din ţară, unde îşi vor petrece frumoasele zile de vacanţă. De asemenea, AZI, pornesc in diferite expediţii pioniereşti, pe meleagurile judeţului nostru, 19 echipaje alcătuite fiecare din câte 12 pionieri. Tot azi, la Lunca de Sus ,se deschide tabăra de creaţie, care va reuni, pionieri , artişti plastici din mai multe judeţe. ■ De la Cristuru Secuiesc, aflăm că pînă IERI, la secţia de cărămizi de pe strada Gh. Doja din localitate, s-au confecţionat peste 100.000 de cărămizi, cantitate care va lua drumul şantierelor din localitate. O dovadă în plus de felul cum oamenii din Cristuru Secuiesc, au înţeles să pună în valoare resursele locale, de care au atîta nevoie şantierele de construcţii. ■ AZI, de la ora 16, în sala de festivităţi a Muzeului judeţean din Miercurea-Ciuc, grupul de cercetări sociologice din cadrul Universităţii din Timişoara, aflat de citeva zile în municipiul nostru, va avea o întrlnire cu colaboratorii din reşedinţa judeţului nostru, care-i sprijină în activitatea de cercetare. Vor fi prezentate unele concluzii desprinse din activitatea de cercetare de pină acum, desfăşurată la întreprinderile şi instituţiile din Miercurea-Ciuc şi din alte localităţi ale judeţului. R MIINE, de la ora 18, Filarmonica de stat din Braşov va prezenta pe scena in aer liber de la cetatea Mică din Miercurea-Ciuc, un concert de muzică de cameră. (In caz de timp nefavorabil, spectacolul va fi găzduit de sala mare a Casei de cultură din reşedinţa judeţului.) I II* I% I* I* I% I* I* s I* I* I* I% I% I* I* I% I% I* I% I* * I% I* I% I% I% I% I* I% I* I* i