Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1980 (Anul 13, nr. 3375-3453)

1980-10-01 / nr. 3375

Anul XIII. nr. 3375 — pag. a 2-a Un milion ce poleieşte aripile unor fluturi de mătase ... inexistenţi! ♦ înfiinţarea unei ferme sericicole in judeţul nostru, mai exact la Cirjiu, a fost primită cu justificată satisfacţie, oamenii, agricultori sau neagricultori, gindindu-se: ,,Ei, uite că vom avea ocazia şi in judeţul Harghita să vedem ,,pe viu" cum se cresc, modern, viermii de mătase“. Unii duceau mai departe ideea, pre-supunînd că ferma va constitui un stimulent şi un ajutor atit pentru unităţile şi întreprinderile socialiste, cit şi pentru gospodăriile populaţiei. Dar, iată, au trecut trei ani şi dintr-o idee atit de frumoasă, şi care a costat deja peste 1 milion lei, n-au rămas decit 50 ha de plantaţie de dud, aflată intr-o stare jalnică. Sigur, ferma fiinţează încă, cel puţin Scriptic, dar nici anul trecut, nici anul acesta n-a produs nici măcar o singură gogoaşă, deşi planul, pentru 1980, era foarte frumos : 12 tone. Totul porneşte, evident, de la plantaţia de duzi. Şeful fermei, ing. Czezár Ioan, aduce în prim-planul argumentării citeva deficienţe capitale, spune dinsul, ale investiţiei : neamenajarea unui sistem de drenuri care să asigure eliminarea apei din numeroasele izvoare de suprafaţă prezente pe respectivul teren şi neîmprejmuirea plantaţiei, lăsînd tinerele plante la discreţia iepurilor şi căprioarelor. Curios e că una din loviturile cele mai puternice a primit-o plantaţia de la . . . şoareci, care, profitînd de zăpada groasă din timpul iernii, au reuşit să distrugă circa jumătate din puieţi. Ceea ce a scăpat şoarecilor, n-a avut însă o soartă mult mai bună, cea mai mare parte a plantaţiei fiind literalmente invadată de buruieni, în unele părţi atit de mari incit par de nestrăbătut. Aşa că vă daţi seama cit de imposibilă pare misiunea elevilor Liceului agroindustrial din Odorheiu Secuiesc, cărora le-a revenit, în aceste zile de sfîrşit de septembrie, sarcina de a „dibui” in această adevărată junglă micii puieţi de dud, chirciţi undeva în apropierea solului şi a-i elibera de prezenţa copleşitoare a buruienilor. Dealtfel, dacă, prin absurd, operaţiunea ar reuşi, s-ar putea ca să le fie fatală puieţilor , ar deveni repere vizibile pentru căprioare, iepuri etc., în timp ce acum e puţin probabil că pot fi găsiţi chiar de nişte . . . ochi „de meserie". Intrucit, după părerea noastră cel puţin, lucrurile au ajuns într-un stadiu cînd sfidează nu numai normele privind utilizarea fondurilor de investiţii, ci şi bunul simţ al cetăţeanului de pe stradă, fără a mai vorbi de compromiterea unei idei valoroase şi, de ce nu, viabile, considerăm că atit direcţia agricolă de specialitate, cit şi celălalt for tutelar — Complexul sericicol Oradea — trebuie să intervină urgent cu măsuri care să repună treburile la ferma sericicolă din Dirjiu pe un făgaş normal, pentru că, pînă în acest moment, bilanţul e următorul : peste un milion lei cheltuieli, practic pe degeaba, 50 ha teren nefolosit de doi ani şi nici măcar un kilogram de gogoşi. Ştefan DANCIU „Silueta" este în primul rînd, un atribut al sănătăţii . Datele statistice arată că 85 la sută din decese ce datorează unui număr de opt îmbolnăviri, una dintre ele fiind obezitatea. Ea se datorează supraalimentaţiei şi lipsei de solicitări fizice a organismului. Obezitatea, ducind la supraponderabilitate, duce la scăderea rezistenţei organismului, favorizînd prin aceasta apariţia unor boli printre care şi cancerul. Din acest motiv, putem afirma că obezitatea este un flagel ce scurtează durata vieţii omului societăţii modeme. lată de ce trebuie menţinută o greutate corporală ideală, numărul kilogramelor trebuind să fie egal cu numărul centimetrilor ce depăşesc 100 din înălţime, din care se scade 10 la sută. Dacă greutatea corporală depăşeşte cu 25 la sută pe cea ideală, avem de-a face cu obezitate patologică. Dar şi o depăşire a greutăţii cu 10-15 la sută determină deja perturbări serioase şi in organismul unui om aparent sănătos. Se ştie bine, că regimul ohmentar „ardelenesc" nu este sărac in calorii, folosind din abundenţă produse făinoase, zaharoase şi grăsimi. Procesul culinar foloseşte în mod preferenţial untura, slănina, smîntîna şi zahărul, toate alimente foarte bogate în colonii. Din această cauză, adepţii unui asemenea regim alimentar sunt uşor prea dispuşi către obezitate. In cazul cînd obezitatea nu a fost prevenită şi ne aflăm in faţa faptului împlinit, trebuie să consultăm mai întîi medicul asupra regimului alimentar şi medicamentos pe care să-l urmăm. In ceea ce priveşte regimul ali- VIAŢA RAŢIONALĂ mer,tar, dorim să facem cîteva precizări. Cel care dorese să „scape" de kilogramele în plus trebuie să împartă cimentaţia unei zile in 4—5 mese. Nu slăbesc cei care mănîncă doar o dată pe zi. Dintre produsele ce pot fi consumate amintim carnea de pasăre, de vită, de oaie, bineînţeles fără grăsimi. De asemenea, se pot consuma subproduse - inimă, plămîni, rinichi, limbă. Ciinaţii de tip „polonez” sînt, de asemenea, recomandaţi. Dintre legume recomandăm fasole verde, pătrunjel, conopidă, varză, ridichi, gogoşari, castraveţi şi roşii. Morcovii, mazărea, fasolea uscată, tintea nu sunt recomandate, avind un conţint ridicat de hidranţi de carbon. Cartofii sunt indicaţi în cantitate mică. De asemenea, dintre fructe nu sunt indicate bananele, nucile, strugurii, alunele, stafidele, smochinele, precum şi conservele de fructe preparate cu zahăr : gem, marmeladă, jeleu de fructe. Pot intra în alimentaţia celui ce ţine cură de slăbire merele, zmeura, perele, portocalele, cireşele şi vişinele, îngraşă toate produsele făinoase, prăjiturile, orezul, grişul etc. Gălbenuşul de ou de asemenea este contraindicat. Dintre produsele, lactate pot fi utilizate laptele smîntîrit, brinza de vacă, telemeauasi tipurile de caşcaval degresate. Alimentele se prepară prin fierbere şi prin aburi (în vase cu presiune ridicată). Se poate folosi şi prăjirea, dar fără grăsimi, în vase cu teflon sau pe grătar. Regimul de slăbire necesită răbdare şi autodisciplină. La început, greutatea scade mai accelerat după care ritmul se încetineşte, realizîndu-se astfel pe parcursul unui an o slăbire de 10—15 kg. După ce scopul a fost atins, regimul se menţine după aceleaşi principii, chiar dacă nu atît de stricte, fiind vorba de o reconsiderare a regimului alimentar prin care se menţine rezultatul obţinut. Dr. BOGDAN Mihály In legătură cu cerinţa exprimată de tovarăşul Ilyes Carol, secretar adjunct al Comitetului comunal Praid al P.C.R., la rubrica „Aveţi cuvîntul !” din nr. 3350 al ziarului nostru, conducerea I.T.A. Harghita ne răspunde că: Intrucit lipsa de anvelope ce persistă de mai mul timp a afectat şi Autobaza Odorheiu Secuiesc, s-a hotărit suspendarea a opt curse, printre care și cele semnalate de colaboratorul nostru. La data de 18 septembrie, un reprezentant al întreprinderii s a deplasat la Consiliul popular Praid, unde s-a analizat situața creată, conducerea I.T.A. Harghita promiţînd că, odată cu redresarea parcului de autobuze a autobazei, se vor repune in circulaţie cursele spre Miercurea-Ciuc, cu orele de plecare din Praidio 4.55, respectiv 5.45. Privitor la sesizarea cetăţeanului Gheorghe Popa, publicată în ziarul nostru nr. 3357 la rubrica „Aveţi cuvîntul !“, întreprinderea de transporturi auto Bacău ne răspunde că materialul apărut a fost prelucrat cu toţi conducătorii de autobuze la 17 septtembrie ac., urmind ca, în perioada următoare, conducătorul auto Nicolae Niţu să fie controlat inopinat.in diferite curse, pentru a se vedea în ce măsură intră în legalitate. De asemenea, controlul «'«curat ca urmare a acestei sesizări a constatat faptul că ștampila aplicată pe biletele emise de şofer nu este bine imprimată, drept care Nicolae Niţu a fost amendat contravenţional conform H.C.M. nr. 2507/1969. Avem de obiectat doar faptul că, prin numărătoarea cotoarelor biletelor vindute, efectuată ulterior cursei, nu se poate constata culpa de care era învinovăţit şoferul — aceea de a tăia biletele pe relaţii mai mici decit cele plătite in mod real de călători. JURNAL PIONIERESC ŞTIRI DIN ACTIVITATEA PURTĂTORILOR CRAVATEI ROŞII CU TRICOLOR — Sub genericul „Participăm, după puterile noastre, la strîngerea recoltei", pionierii şi şcolarii claselor V—VIII din şcolile judeţului sunt antrenaţi, ca în toţi anii, în campania agricolă de toamnă. Ca trăsături definitorii care jalonează munca lor trebuie să amintim entuziasmul şi conştiinciozitatea. Din această agendă a bătăliei recoltei neam notat cîteva momente : 970 de elevi ai Şcolii generale din Voşlobeni participă, zilnic, la recoltarea cartofilor şi a inului. Ei au realizat a doua recoltare a cartofilor de pe o suprafaţă de 70 ha. Paralel, s-a desfăşurat şi acţiunea de culegere a fructelor de pădure, rezultate frumoase obţinindu-se la culesul măcieşelor . Pionierii din Praid au recoltat inul de pe o suprafaţă de 8 ha zilnic, lucrind şi la îngrijirea puieţilor . 1.650 pionieri şi şcolari din municipiul Miercurea-Ciuc lucrează pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie din împrejurimi, fiind angrenaţi in munca de recoltare a cartofilor şi sfeclei de zahăr ; angajamentul lor se cifrează la 250 hectare . Cu recoltarea cartofilor de pe 6 hectare zilnic se mindresc şi cei 170 elevi din cadrul Şcolii generate Suseni, in timp ce în comuna Cîrţa se găsesc pe ogoare, zi de zi, 225 de pionieri 9 Elevii şcolilor generale din Mărtiniş şi Zetea îşi împart activitatea intre recoltarea sfeclei de zahăr, porumbului, cartofilor şi inului , sunt cuprinşi in aceste munci 204 pionieri. CONCURSURI - REZULTATE 9 La concursul pe bază de buletine „Unitate şi continuitate în istoria poporului român", pionierele Lőrincz Ildikó (izvorul iureşului) şi Székely Katalin (Şcoala generală nr. 6 Gheorgheni) au obţinut menţiuni. EXPEDIŢII 9 Spicuiri din jurnalul echipajului expediţiei „Borviz" (Băile Tuşnad), care a străbătut itinerarul Băile Harghita — Munţii Harghita : „Urcind pe Munţii Harghita, am descoperit un izvor cu apă dulce pe care l-am amenajat. Pe partea vestică a masivului am descoperit un alt izvor, de această dată de apă minerală, căruia i-am dat numele de Izvorul şarpelui ... (...) Ultimele zile nu au fost favorabile drumeţiilor, intrucit a început să cadă ploaia. Totuşi, continuindu-ne drumul, ne-am despărţit cu tristeţe de aceste locuri, care ne-au incintat zece zile cu frumuseţea lor. Întorşi acasă, le-am povestit părinţilor drumul, retrăind bucuriile fiecărei zile de expediţie". Rubrică realizată de R. NICOLAE De fiecare dată, o emoţie proaspătă, o bucurie ce aprinde luminiţele acelea ce numai în privirile copiilor au întregul lor farmec şi putere de vrajă. De această dată, emoţia încearcă pe cei douăzeci şi nouă de elevi ai clasei a ll-a C de la Şcoala generală nr. 10 din Miercurea-Ciuc, care, in cadrul festivităţii surprinse în imaginea alăturată, primesc cravata roşie cu tricolor. Foto : AI. V. SZAKÁCS AVEȚI CUVÎNTUL! In cadrul acţiunilor de revalorificare a anvelopelor auto uzate, întreprinderea judeţeană de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile transpartă spre reşapare, la Luduş, cca 100 de asemenea anvelope de diferite mărimi, cu o singură cursă. Cu toată atenţia ce se manifestă selectării acestora, se întîmplă frecvent ca dintre 100 să nu corespundă condiţiilor tehnologice de reşapare pînă la 20 de bucăţi, acestea fiind returnate la Miercurea-Ciuc, sau, în cel mai bun caz, luînd drumul unei alte întreprinderi, ce se află la Piatra Neamţ, unde, după recuperarea pînzei refolosibile, din cauciucurile respective se confecţionează diferite tipuri de garnituri. lată însă că, în curind, întreprinderea judeţeană de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile va fi dotată cu o maşină care va permite depistarea, înainte de expediere, a celor mai mici fisuri în cauciucurile destinate reşapării. Existînd deci o maşină corespunzătoare, consider că ar fi justificată studierea posibilităţii de a o realiza de către toate unităţile socialiste mari deţinătoare de mijloace auto, în cadrul acţiunilor de autoutilare, sau de către una dintre unităţile constructoare de maşini din judeţ, acoperind astfel toate nevoile. Nu trebuie să avem prea multă imaginaţie pentru a ne da seama ce va însemna existenţa unor asemenea maşini, în privinţa economiilor de carburanţi, excluzîndu-se cursele ce transportă, de multe ori, şi anvelope care trebuie returnate, fiind imposibil de reşapat. Pe de altă parte, şi mijloacele auto astfel eliberate ar putea primi alte destinaţii, de reală valoare pentru economia judeţului şi a ţării. TIMAR Ernő, Miercurea-Ciuc INFORMAŢIA HARGHITEI ^ Miercuri, 1 octombrie Miercurea-Ciuc. Cinematograful „Transilvania": i Cascadorul Hooper. * Odorheiu Secuiesc. Ci-nematograful „Olimpia" : i Rocky II. * Gleorgheni Cinemato- graful „Miorița" : Sezonul ^ de catifea. Cinematograful : La noi era li-Cinematograful : Timpul șterge fomlifa. „Căliman" nişte. Bălan. „Minerul" , totul. Cristuru Secuiesc. Cinematograful „Arta" : Foc pe punte. Borsec. Cinematograful „Izvorul" : Rocky II. Băile Tuşnad. Cinematograful „Oltul" : Stop cadru la masă. RADIO o o • ♦ • • TG. MUREŞ Miercuri, 1 octombrie 20,00-21,30 : Popasuri in cotidian — emisiune de note, interviuri, reportaje şi muzică. In cuprins, rubricile : „Istoria de sub ochii noştri" şi „Cadran agroindustrial". 21,00 Jazz cu formaţia Johnny Răducanu. 21,10 Ancheta radio : Şcoala a început planuri da, bază nu. Muzică.