Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1981 (Anul 14, nr. 3454-3528)

1981-01-03 / nr. 3454

Anul XIV., nr. 3454 — pag. a 2-aINFORMAȚIA HARGHITEI REVELION '81 - SUB SEMNUL UNUI VIGUROS OPTIMISM - - - in minutele premergătoare orei zero a anului '81- pline de tensiunea așteptării, in toate casele, la oraşe și sate, pretutindeni unde s-a organizat sărbătorirea Revelionului pentru colectivele de oameni ai muncii, întregul nostru popor a ascultat înflăcăratul Mesaj de Anul Nou adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului. Vorbele înaripate ale celui ce conduce cu o neegalată pricepere destinele patriei noastre socialiste au constituit un moment de adîncă reflecţie asupra destinului ţării, al destinului nostru al tuturora, au punctat nu numai trecerea unui an, ci mai ales un moment distinct de la care vom reîncepe bătălia pentru mai binele nostru, pentru mai binele ţării şi pentru mai binele lumii. Mesajul de Anul Nou al preşedintelui Republicii conţine aceeaşi vibraţie şi dragoste de semeni, atît de proprii conducătorului statului român, atît de proprii întregii politici promovate de partidul nostru. înţelegem de aici că acei „mulţi ani" pe care cu atîta căldură ni-i urează preşedintele Republicii trebuie să-i trăim nu oricum, ci animaţi de cele mai nobile idealuri, să-i punem fără preget în slujba ţării şi a partidului, a păcii şi prosperităţii. Mercurea-Ciu­c Pe la ora 21, cind in­tram in spaţioasa cantină a întreprinderii de tricota­je, Revelionul era in toi, antrenul pe deplin stator­nicit : se dansa, se cvnta, se petrecea cu veselie. O­­cupanţii meselor şi ai rin­gului de dans erau oameni ai muncii, vreo 600 la nu­măr, de la cele patru mari întreprinderi din zo­na industrială de est a municipiului. „Noi, orga­nizatorii, respectiv între­prinderea de tricotaje, ne-am străduit să asigu­răm cele mai bune condi­ţii pentru ca fiecare parti­cipant să petreacă o noapte de neuitat - ne spunea tovarăşul Todoran Johan, şef la atelierul con­fecţii. Intr-adevăr, sălile cantinei erau bogat împo­dobite, nelipsind nici tra­diţionalul pom de iarnă, orchestra­ şi solişti apre­ciaţi, meniul bogat. Pe fundalul veseliei generale. Încercăm cîteva scurte dialoguri generate, în principal, de două între­­bări : Cum vă simţiţi la Revelion ? Ce ginduri a­­veţi pentru noul an ?­­Anul acesta ne-am dorit o petrecere „mai a­­casă" ,adică nu pe la ca­bane sau în alte locali­tăţi, ca în anii trecuţi. Ne simţim excelent, totul e foarte bine organizat - ne spunea tovarăşul Szász losif, şeful atelierului mon­tat de la întreprinderea de tractoare. In ce pri­veşte noul an, nouă, celor de la tractoare, ne este rezervată o grea, dar nu imposibilă încercare. Vom lansa in fabricaţie un nou tip de tractor şi dorinţa noastră este de a-l face bine. Trebuie şi vom lucra mai spornic, cu mai mare răspundere. Acestea sunt gîndurile colegilor mei de muncă si, in seara asta, de masă, Gáli György şi Kezdi Sándor. Moldovan Klara şi Va­leria Voaides sunt colege de muncă şi prietene. Toc­mai pentru aceasta au ţi­­nut ca in seara Revelionu­lui să fie, împreună cu soţii lor, la aceeaşi masă. Şi dacă Klara dorea să­nătate pentru cei trei co­pii, Valeria speră la mă­rirea familiei sale şi amin­­două îşi mai doresc mun­că spornică. Pe acelaşi gind al unui an rodnic se brodează şi speranţele ti­nerelor rmruncitoare Kugci­n­­ski Judit, Miklós Piroska, Borsos Gyöngy­ şi Bilibók Maria, Judit mărturisin­­du-ne că doreşte să ter­mine cu bine liceul, să aibă rezultate mai bune în producţie, şi că mai are ca un gind ce-ar vrea să i se împlinească... Pe Vasile Pandele, aju­tor de maistru la secţia bobinat a întreprinderii de filatură, l-am abordat. .. intre două dansuri.­­ Gînduri de Anul Nou? Nu pot fi legate decit de sănătatea şi fericirea fa­miliei - avem două fetiţe cărora le dorim să crească mari şi frumoase­­ de lo­cul de muncă unde vrem să lucrăm mai bine, să el­vem satisfacţii mai mari. Şi mai dorim un an al bu­năstării şi prosperităţii pa­triei. Pentru că plăcuta am­bianţă, veselia generală din noaptea Anului Nou sînt strîns legate de bogă­ţia meselor, n-am putut să omitem sectorul.. ■ bucă­tărie, unde bucătăreasa şefă, Márton Margareta, împreună cu Ambrus Iulia­­na şi Peter Margareta, au preparat variate şi gustoa­se feluri de mîncare. S-a pregătit purceluşul pentru tombolă, era gata şi cior­ba pe bază de zeamă de varză, care, către diminea­ţă, avea să facă deliciul tuturor participanţilor. Şi aici, ca peste tot, s-a petrecut deplin, intens, cu bucurie la cumpăna aces­tor ani, pentru că viaţa ne este îmbelşugată şi viitorul luminos. Pentru că gindul nostru şi munca noastră se îngemănează firesc, vrîndu-se piatră la construcţia societăţii noas­tre noi în care grija pen­tru om, pentru afirmarea şi bunăstarea lui primează in­direcţiile principale ale politicii partidului şi sta­tului nostru. (n­icolae Şcindru­) Od­orheiu Secuiesc Atmosfera de adevărată sărbătoare a început să domine urbea de pe Tir­­nava Mare încă din du­­pă-amiaza ultimei zile a lui 1980. Căci dincolo de întimpinarea unui an nou, această zi purta amprenta plină de semnificaţii a în­cheierii şi aici, ca dealtfel peste tot in ţară şi în ju­deţ, a unui deceniu fruc­tuos, a unui cincinal plin de realizări in unităţile in­dustriale şi institutiile mu­nicipiului. Este momentul de încheiere a perioadei care a însemnat, de pildă, creşterea şi consolidarea harnicului colectiv de muncă al intreprinderii de matriţe şi piese din fontă a bunului­ renume ciştigat prin munca devotată a ce­lor ce muncesc in această unitate, una dintre cele mai mari realizări ale cin­cinalului 1976-1980 pe meleagurile harghitene. Şi că de acum putem vorbi de un colectiv cu adevă­rat închegat, ne-a convins si Revelionul, rolul de or­ganizator asumindu-şi-l, de­ data aceasta, organizaţia U.T.C, in localul cantinei întreprinderii, intr-o atmo­sferă de voie bună, şi­ cui luat rămas bun de la a­­nul ce a trecut, zeci de fa­milii. Cei ce stau la masa maistrului secţiei matriţe, Jakab Ernő, işi ridică pa­harele. Închină pentru succesul obţinut in 1980, de realizare a matriţei unui nou tip de navete. Sunt din nou împreună, de această dată la o petrece­re, cu Márton Imre, lucră­tor la întreţinere, Cil ’ Irs­zoriţa Márton Emma, cu Vass Ferenc şi Bíró Ferenc, împreună deci membrii u­­nui colectiv care şi-a ono­rat cu succes toţi indicato­rii planului de producţie, reauizînd chiar depăşiri în­semnate. La restaurantul ,,Harghi­ta“ întilnim întrunite la mese, pentru a intimpina cu veselie noul an, nume­roase familii, numeroşi prieteni, il vedem aici şi pe bucătarul şef­ al uni­tăţii, Kovács Dénes, care, după ce-şi încheiase tre­burile in jurul meniului de Revelion, s-a îmbrăcat in haine de sărbătoare, dar, in ciuda noii ipostaze, a­­ceea de musafir, nu uită, totuşi, să arunce cite o privire şi spre bucătărie. Pentru el meniul nu repre­zintă nici o surpriză, dar cu atit mai mare ii e sa­tisfacţia văzind mulţumirea celor 110 cetăţeni aflaţi la mese. La resturantul ,,iîr­­nava11 — veselia celor 200 de odorheieni este ampli­ficată de programul de revistă ce-l prezintă mem­brii teatrului popular din localitate — soţii Sinka şi Biénessy, Bokor Ferenc şi József Jenő. Următorul popas, la Clubul tineretu­lui ,unde-i întilnim, iar intre alţii, pe Páli Dénes, şef de echipă la ,,Tehnoutilaj" ■ (de la înaintarea clubului e prezent aici la fiecare Revelion !), împreună cu colegii săi de muncă — maistru­ Pálffi András, in­ginerul Klementisz Ottó şi Keresztes József, secretarul organizaţiei U.T.C. Multă animaţie, veselie. Zeci de tineri dansează pe melo­dii populare, de muzică uşoară şi disco. ,,Bucătăria volantă" îşi face cu priso­sinţă datoria, oferind una după alta bucatele gus­toase pregătite pentru a­­ceastă seară, de bucătă­reasa Somolyăk Rozalia . .. ... Cu cîteva minete înainte de miezul nopţii, intră in garaj autobuzul de Brodeşti , la volan - con­ducătorul auto Celéd Do­mokos, Salló Ernő, condu­cător de taximetru, ca si medicul de gardă al poli­clinicii, dr. Mester Zoltán, se află prezenţi la datorie, sperind că cel puţin în clipele de hotar ale celor doi ani, poate, nu le vor fi solicitate serviciile, la unul dintre cele mai im­portante centre de distri­buire a energiei electrice, specialistul de serviciu Fe­­rencz Balázs urmăreşte cu atenţie aparatele, pentru ca toată lumea să poată petrece o noapte cit mai plăcută .. . (Morvay Zol­tán) A devenit o tradiţie ca in noaptea dintre ani fo­restierii topliteni, de la Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului, să-şi dea intilnire in fru­moasa sală a cantinei combinatului pentru a pe­trece împreună sărbătoa­rea Anului Nou, pentru a se bucura împreună de frumoasele realizări ale anului ce s-a încheiat, pentru aşi împărtăşi, chiar din această primă noapte a noului an, gîn­durile şi idealurile legate de viaţă şi de muncă. Mulţi dintre ei au cobo­ri­t de pe culmile împădu­rite ale Călimanilor şi Giurgeului, de la gurile de exploatare forestieră de unde asigură „piinea" combinatului. Alţii lucrea­ză in secţiile de prelucra­re de pe platformele in­dustriale din Topliţa, Gă­­lauţaş şi Hodoşa, aşa cum sunt Viorel Trut, Gheorghe Ciobotă şi Liviu Hărgea­nu de la fabrica de mobilă, Zaharie Pop de la P­­. I., Vaier Trufa de la S.C.L., Ioan Bumb de la hala ga­tere şi mulfi, mulţi alţi muncitori fruntaşi in între­cerea socialistă. Acum ei ridică paharele în cinstea succeselor din 1980, îşi ui­tează sănătate şi realizări mai mari in 1981 ! Anul Nou a fost in­­tîmpinat aici cu mesele încărcate de bunătăţi, cu paharele pline cu vin ru­biniu, într-o atmosferă săr­bătorească, plină de voie bună. Se petrece, se cin­­tă şi­ se dansează in acor­durile tarafului popula condus de cunoscutul rap­sod topliţean Vasile Mora­­ru. Programul artistic sus­ţinut de artiştii amatori de la combinat este inspi­rat, în bună parte, din viaţa şi din munca cehi care acum petrec la a­­ceastă tradiţională sărbă­toare de la cumpăna ani­lor... „Cîntaţi munţii să răsune,/ Că suntem­ liberi pe lume !/ Topliţean, pui de pădure,/ Şi cioban cu mindre turme,/ Zi-i cu flu­­ieru-nainte,/ Pentru-al nos­tru partid părinte !/ ’ Lui adine să-i mulţumim,/ Pen­tru viaţa ce-o trăim !.. (Ilie Şandru) Chesreheni Gazdele petrecerilor de Revelion, unităţile de ali­mentaţie publică, cantinele din întreprinderi şi institu­ţii, casa de cultură a sir­r­dicatelor, s-au îngrijit din timp ca dansul de nelip­ in această seară să aibă drept „suport" muzică bu­nă, clasicul mijloc de „ci­mentare", in întimpinarea noului an, a numeroase familii, a numeroşi prieteni şi colegi de muncă, a­ceasta spre deosebire ■ casele cetăţenilor, unde muzica e oferită, în prin­cipal, de aparatele de ra­dio, discuri, benzi ci magnetofon. Centrul întrunirilor ore­cizate se dovedeşte a fi, dealtfel, zona hotelului „Mureşul". Zona este per­manent „populată" - mult­ dintre cei ce petrec Reve­lionul la casa de culture, trec in grabă în restau­rantul hotelului, spre a ciocni un pahar cu prie­tenii şi cunoscuţii care se distrează acolo, primind apoi vizita de răspuns a celor de la restaurant. Tot de aici, din apropierea ho­telului, au pornit unul du­pă altul, spre frumoasa staţiune „Lacu Roşu" au­tocarele, aducind musafiri tocmai din Capitală. De ani de zile a devenit o practică aici organiza­ Revelionului în sistem ,,na­vetă", pentru grupurile d­e turişti. Adică, oaspăţii şi, cazaţi la hotel, iar pentru petrecere se deplasează in staţiune... Şi de acel Revelion, la Lacu Roşu ,ai petrecut vreo 350 de tu­rişti. Iar oamenii lui Kibéd­i Dénes au asigurat, pentru cei ce poposesc aici, mul­te bur­ătă­i, oaspeţii puţin­(Continuare în pag. a 3-a) Restaurantul „Harghita" din Odorheiu Secuiesc a fost o gazdă perfectă pentru cei ce şi-au petrecut Revelionul aici Peste 600 de oameni ai muncii şi-au petrecut Revelionul în spaţioasa întreprinderii de tricotaje din Miercurea-Ciuc cantină . Forestierii topliţerii şi-au dat intilnire în frumoasa sale a cantinei combinatului.

Next