Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1981 (Anul 14, nr. 3606-3684)

1981-07-01 / nr. 3606

Lucrările sesiunii Marii Adunări Nationale Marţi, 30 iunie, au fost reluate in plen lucrările sesiunii a lll-a a celei de-a Vill-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale, întrunită intr-o atmos­feră de puternică eferves­cenţă politică, de preg­nantă manifestare a pro­fundului democratism al orinduirii noastre socia­liste, actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale examinează şi legiferează acte normative de o deo­sebită importanţă pentru dezvoltarea economico­­socială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi fo­­ruri democratice ale cla­sei muncitoare, ale între­gului popor !n lojele oficiale au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ilie Ve­det, erlţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Lucrările sesiunii au fost der-'d^. de tovarăşul Ni­­cola.-^Wnsan, preşedinte­­le Marii Adunări Naţio­■-naţie. * La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au aprobat com­pletarea ordinii de zi a sesiunii ţi desfăşurarea lucrărilor în următoarea succesiune. 1. Validarea alegerii u­­nui deputat în Marea A­­dunare Naţională ţi de­punerea de către acesta a jurămintului de credinţă şi devotament faţă de Re­publica Socialistă Româ­nia ; 2. Proiectul de lege pen­tru adoptarea Planului naţional unic de dezvol­tare economico-socială a Republicii Socialist© Româ­nia în perioada 1981- 1985 ; 3. Proiectul de lege pen­tru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii si industriei alimentare in perioada 1981—1985 ; 4. Proiectul legii gos­podăriei comunale ; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decre­telor cu putere de lege e­­mise de Consiliul de Stat. Intrindu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Na­ţională a validat, în una­nimitate, alegerea ca de­putat al M.A.N. a tovară­şului Roman Ancuţ, care a depus cod­ jurământul de credinţă şi devota­ment faţă de Republica Socialistă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-ministru al guvernu­lui, a prezentat, la urmă­torul punct al ordinii de zi, din împuternicirea gu­vernului, proiectul de le­ge pentru adoptarea Pta­­T.­­I­­ naţional unic de dezvoltare economico-so­­cială a României în pe­rioada 1981-1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretarul Con­siliului Suprem al Dez­voltării Economice şi So­ciale, a expus com­­portul Consiliului privind pro­iectul­­de lege pentru a­­doptarea Planului naţio­nal unic de dezvoltare e­­conormco-socială a Româ­niei în perioada 1981- 1985. Deputatul Gheorghe D­u­­mitrache, vicepreşedinte al Comisiei pentru in­dustrie şi activitatea eco­­nomico-financiară, a dat citire, apoi, raportului co­misiilor permanente ale Marii Adunări Naționale, care au avizat favorabil proiectul de lege. (Contir­uare în­­pag. a 4-a) REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA CONSILUL POPULAR AL JUDEȚULUI HARGHITA - COMITETUL EXECUTIV - DECIZIA nr. 204/1911 privind organizarea adunării cetăţeneşti pe judeţ Comitetul executiv al Consiliului popular al jude­­ţu­lu Harghita,­­ în temeiul dispoziţiuni­lor art. 4 şi 61 din Legea nr 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor popu­lare, republicată in Buletinul Oficial nr. 96/1980 a Re­publicii Socialiste România, DECIDE: ART. 1. — Se organizează adunarea cetăţenească pe judeţ, pe data de 3 iulie 1931, orele 15 in sala ma­re a Casei de cultură din municipiul Miercurea-Ciuc, ART. 2. — Cu aducerea la îndeplinire a prezentei decizii se însărcinează prinfv vicepreşedintele şi secre­tarul Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, Miercurea-Guc, la 30 iunie 1981. Prm-vicep­reşedinte, PATAKI EMERIC Secretar, BERTALAN ALEXANDRU IERI fiIZI ■ AZI debutează o sui­tă de drumeţii montane organizate de Casa pio­nierilor şi şoimilor patriei din IMiercurea-Ciuc, sub genericul „Să cunoaştem flora şi fauna meleagului nostru", la care participă membrii cercurilor de bio­logie şi dendrologie. ■ Filarmonica „Ch. Di­ma" din Braşov susţine, AZI, la ora 20, pe scena Casei de cultură din Băi­le Tuşnad, un concert de muzică populară, tot aici, Mi V­E, la ora 11, va avea loc un medalion audio-­­ vizual, pe tema : „Istoria nouă a judeţului Harghi­ta".­­ „Mihail Kogalnicea­nu şi proclamarea inde­pendenţei“ — se intitulea-­­ ză evocarea istorică ce va avea loc, AZI, la ora 19.30, la Casa de cultură din Borsec. „ MIM­E, cu începere de la ora 10, la Casa de­­ cultură a sindicatelor din Gheorgheni, începe un­ui schimb de experienţă, la care vor participa repre-­­ zentanţi ai centrelor de li­brării din judeţele : Hu­nedoara, Sălaj, Bihor, Braşov, Mureş, Covasna, Cluj, Satu Mare, Bistriţa Năsăud, Arad, Alba, Si­­­biu şi Harghita. = = =& b. 1.1.1.1 PROLETARI PtN TOATE T*Wtt UNITIVA 1­E M UUT71n nn cî’U­ JoUl«li ii^11 -­;JUf)EftUHHA«OI»TA^­Organ a! Comitetului județean Harghita al P.C.F.. şi a! Consiliului popular judeţean ADUNARE FESTIVĂ DE ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI Ieri, la Miercurea-Ciuc a avut loc o adunare fes­tivă consacrată „Zilei în­văţătorului". Au fost rele­vate rolul pedagogilor în­­instruirea şi educarea multilaterală a tinerei ge­neraţii, grija partidului şi statului nostru, personal a tovarăşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu pentru perfec­ţionarea continuă a învă­­ţămmtului, pentru dezvol­tarea bazei sale materia­le. Participanţii au adre­sat o telegramă Comitetu­lui Central al P.C.R., to­va­râşului N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, în care se an­gajează să facă totul pen­tru transpunerea în viaţă a sarcinilor ce le revin. Soarele a răsărit : 5,35 * Soarele apune : 21,04 Zie trecute : 182 • Zile rămase : 183 4 pagini - 30 bani ! EDIŢIE DE PRINZ MIERCURI, 1 IULIE 1981 Anul XIV., nr. 3606 IA GRDIEEA 7.0­.ET O sursă importantă de furaje: culturile succesive Utilizarea cu maximum de randament a tuturor suprafeţelor de teren ara­bil destinate furajelor constituie o preocupare dintre cele mai importan­te pentru toți factorii res­ponsabili hotărîţi .sa asi­gure din timp nutreţurile necesare sectorului zo­otehnic. Una dintre căile de mare actualitate pen­tru atingerea aeastui de­ziderat este reprezentată de obţinerea, in acelaşi an, a două recolte de fu­raje de pe aceeaşi su­prafaţa. Aşa de pildă, producţia de secară pentru masa­­verde sau pentru însilozări se poate recolta în aceas­tă perioadă­­în unităţile Completul de creştere şi exploatare a vacilor de lapte din Păuleni-Ciuc. Suprafeţele de pe care s-a recoltat secara fura­jeră au fost operativ ara­­­­te şi pregătite pentru se­mănat d in imaginea foto de sus, mecanizatorii Mol­nár Gheorghe şi Tankó Ioan)... . ... iar semănatul a fost executat de Csillag Petru (imaginea foto din dreap­ta). Foto : AI. V. SZAKÁCS din zona Odorheiului şi Cristurului Secuiesc, acest lucru poate fi făcut chiar din cea de a doua deca­dă a Lunii aprilie­ iar te­renul rămas liber se poa­te însăiminţa cu porumb pentru siloz sau alta cul­tură furajeră. Cam aşa s-a şi proce­dat la Complexul de creş­tere şi exploatare a vaci­lor de lapte din Păuleni- Ciuc, unde cele 24 ha cultivate cu secară fura­jeră au fost deja recolta­te, trecîndu-se operativ la efectuarea arăturilor, pre­gătirea patului germinativ şi însămînţarea celei de a doua culturi furajere, respectiv porumbul pentru siloz. Intru­cit în­­această săp­tămină in unele unităţi din zona Crisburului Secu­iesc — cum ar fi Secuie­­nii, Cristib­ru Secuiesc, Bi­­serii — va începe recolta­rea orzului de toamnă, se impune ca imediat după recoltare să se procedeze la eliberarea terenurilor, pregătirea patului germi­nativ şi însăminţarea cul­turilor succesive. În felul acesta, cantităţile de fu­raje care vor putea fi puse la dispoziţia sectorului zo­otehnic vor creşte simţi­tor, creiindu-se posibilităţi pentru echilibrarea balan­ţei furajere şi chiar crea­rea de rezerve în toate unităţile din zona res­pectivă. Stefan DANCIU M WslWÂWWW * »* »4* S 9lw» ^KUHIfti lifp'­yV/MmW/k ... W0!Bmi$0mm «• Luna iunie, atît de bo­gată in evenimente poli­tice, a fost dominată de actul de o deosebită în­semnătate pe care l-a constituit marele, forum al democraţiei noastre mun­citoreşti, cel de-al doilea Congres al consiliilor oa­menilor muncii, impresio­nantă manifestare a uni­tăţii de­­neclintit a între­gului nostru popor in ju­rul partidului, al secreta­rului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Magistrala expunere a se­cretarului general al par­tidului la şedinţa de des­chidere a Congresului — strălucită analiză a rolu­lui istoric de forţă socia­lă conducătoare a clasei ■muncitoare, a probleme­lor pe care le ridică dez­voltarea mai rapidă, la un nivel calitativ superior a economiei naţionale, cu­prinzător şi mobilizator program de lucru pentru realizarea marilor obiecti­ve ale cincinalului 1981— 1985 — ca şi întreaga desfăşurare a Congresului au evidenţiat din nou cu putere rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în conceperea şi conducerea amplului proces de adincire a de­mocraţiei­­socialiste, mun­citoreşti, in perfecţiona­rea necontenită a întregii activităţi economico-socia­­le. Realegerea tovarăşului Nico­lae Ceauşescu — prin votul unanim al celor 11.000 de participanţi, exponenţi ai voinţei Cla­sei noastre muncitoare — constituie chezăşia sigură a continuităţii şi succesu­lui în înfăptuirea Progra­mului partidului, în tran­spunerea neabătută în­ viaţă a întregii sale poli­tici. Congresul al ll-lea al consiliilor oamenilor mun­cii va intra în istorie, fă­ră îndoială, drept con­gresul unor planuri de viitor cutezătoare, un con­gres al faptelor. Roadele perioadei de pregătire a congresului, ale congresu­lui însuşi vor fi deosebit de bogate, reflectîndu-se in progresul mai accelerat al patriei noastre socia­liste. In ziua de 29 iunie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-au desfăşurat­­ lucrările­­ Ple­narei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, avind­­la ordinea de zi dezbaterea proiec­tului Planului naţional­ u­­nic de dezvoltare econo­mico-socială a României în cincinalul 1981—1985 şi proiectul Planului de dez­voltare a agriculturii şi industriei alimentare din aceeaşi perioadă, proiec­te dezbătute anterior la Congresul consiliilor oa­menilor muncii şi rin .cel de-al ll-lea .Congres a! consiliilor­­de conducere ale unităţilor agricole so­cialiste. .al întregii ţără­­nimi. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in înche­ierea Licrărilor Plenare», prevederile proiectelor­­de plan corespund întru totul hotărîrilor Congresului al Xll-ilea­­al partidului, fiind asigurate toate mijloacele materiale necesare reafi­(Continuare in pag. a 4-a) Gronica lunii iunie

Next