Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1981 (Anul 14, nr. 3606-3684)
1981-07-01 / nr. 3606
Anul XIV., nr. 3606 - pag. a 2-a Da, şi hîrtia şi mierea înseamnă bani. Dar nu se poate mînca hîrtie în loc de miere Contribuţia cetăţenilor la fondul centralizat al statului se dovedeşte în acest an substanţial îmbunătăţită faţă de anii anteriori, aceasta datorîndu-se unei mai depline înţelegeri a îndatoririlor lor către societate, a menirii lor de producători, de a da partea de surplus a produselor agro-animaliere pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării centreilor urbane, a industriei. Pe de altă parte e de recunoscut că şi eforturile cooperaţiei de consum în achiziţionarea de produse sunt mai mari şi, evident, mai substanţiale. Ca o ilustrare în acest sens, reţinem realizările la achiziţii ale cooperativei de consum Suseni, care, aduse la zi, arată astfel : dacă planul valoric, până în 25 iunie, era de 175.000 lei, la realizat notăm 458.000 lei. Printre produsele care au determinat această creştere la total valoare am aminti carnea de pasăre unde faţă de un plan de 410 kg, s-au realizat 1.300 kg, ouăle şi iepurii, la care cifra realizărilor urmează îndeaproape pe cea planificată. De asemenea, la carne de porcine s-a reuşit să se livreze 1.400 kg, cifră care se situează deocamdată sub plan, dar cu sigure şanse de creştere. Totuşi, pentru că ne referim la produse individualizate, trebuie să spunem că încă sunt şi altele la care obligaţiile au rămas doar în scris. Aşa spre exemplu, la ovine, unde dintr-un plan de 940 kg nu s-a realizat nimic, In schimb, s-au înregistrat achiziţii de produse care fie că n-au fost cuprinse în plan, fie că au fost prevăzute în cantităţi infime, ceea ce a uşurat realizarea lor. Astfel, planul de colectare a hîrtiei (30 kg) şi metalului (45 kg) au fost depăşite de 10 şi, respectiv, 166 de ori. Nici vorbă că şi acestea trebuie colectate, dar problema se pune de a nu acoperi cu plusul lor minusurile de la alte produse. O situaţie general bună în ce priveşte achiziţiile se constată şi la nivelul Cooperativei de consum din Ulieş, unde pînă în prezent s-au încheiat cu producătorii 30 contracte pentru porcine, din care s-au predat 1.440 kg, s-a depăşit planul la carne de pasăre, s-au predat cu 2.000 ouă mai mult decit era prevăzut şi am mai putea aminti şi alte bune rezultate. Dar la această cooperativă planul valoric n-a fost realizat nici în proporţie de 50 la sută. Explicaţia ar fi că încă nu s-a putut onora contractul pentru miere de albine, din motive obiective. Există însă certitudinea că în curînd întîrzierea va fi recuperată. Aşa cum spuneam la început, şi exemplul celor două cooperative poate fi ilustrativ, preocuparea pentru achiziţii se manifestă din plin, dar observăm că uneori se urmăreşte mai mult a fi realizat planul valoric decit cel selimental, or, nu acest lucru interesează in primul rînd, ci livrarea tuturor produselor şi în cantităţile prevăzute. Nicolae SANDRU Planul de achiziţii trebuie îndeplinit nu numai valoric, ci şi pe sortimente ! Un cabinet model al activităţii de educaţie materialist-ştiinţifică Primul popas în cadrul itinerarului recentului schimb de experienţă organizat de Secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid pentru secretarii adjuncţi ai comitetelor de partid orăşeneşti şi comunale, precum şi responsabilii cu problemele de propagandă ai birourilor organizaţiilor de bază din cadrul secţiilor de mecanizare a agriculturii din zonele Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, a avut ca obiectiv vizitarea cabinetului metodic al activităţii de educaţie materialist-ştiinţifică din comuna Lupeni. Rezultat al eforturilor comitetului comunal de partid, îndreptate în direcţia înfăptuirii sarcinilor Stabilite prin hotărîrea plenarei din martie a.c. a Comitetului judeţean de partid cu privire la îmbunătăţirea conţinutului şi creşterea eficienţei educaţiei materialist-ştiinţifice, cabinetul, atît sub aspectul funcţionalităţii cit şi al conţinutului activităţilor ce se desfăşoară în cadrul său, se constituie într-o reuşită experienţă, răspunzînd cerinţei de a deveni un mic centru metodic, de pregătire a factorilor educaţionali antrenaţi în munca de educare ştiinţifică, materialistă a sătenilor Pivind funcţionalitatea, dincolo de aspectul amintit, al pregătirii celor chemaţi să realizeze zi cu zi obiectivele muncii educative, de notat este programul de lucru care depăşeşte limitele preocupărilor cu un cerc relativ restrîns de activişti culturali, el ţintind mai departe, spre o activitate directă cu subiecţii muncii de educaţie ştiinţifică. Programul unei săptămîni ni se pare edificator în acest sens, prevăzîndu-se, cu stabilirea de sarcini concretizate pe oameni, acţiuni cum ar fi expunerea pe tema „Omul şi natura" în cadrul orei femeii, începerea unui studiu privind adepţii unor secte religioase, deplasarea brigăzii ştiinţifice în satele Păuleni şi Bulgăreni, discuţii în cadrul dispensarului medical pe tema „Concepţiile populare şi superstiţiile privind îngrijirea sugarului", duminică cultural-educativă şi sportivă la sate etc. Cu referire la înzestrarea cabinetului se cuvine să menţionăm volumul mare de muncă ce l-a comportat confecţionarea bogatului material intuitiv care, prin conţinutul său, prin concepţia de realizare grafică şi aspect estetic va fi de un real folos atît în pregătirea factorilor educaţionali, cit şi — unele dintre ele, desigur în activitatea educativă propriu-zisă. Am aminti doar panourile cu extrase din cuvîntări ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind sarcinile educaţiei materialist ştiinţifice, formele şi metodele de activitate, cele reflectind componentele noţiunilor de ateism, situaţia fenomenului mistro-religios în comună, caracteristicile specifice ale unor secte, socialismul şi religia, întregite prin cartea ştiinţifică ce-i drept, încă departe de numărul necesar activităţii de aici. Spre a asigura o mobilitate corespunzătoare materialului intuitiv - avind in vedere existenţa a nouă sate , prin forţe locale s-au realizat un număr de 20 diapozitive în culori care, însoţite de texte imprimate pe bandă magnetică, să poată fi proiectate în cadrul unor activităţi, tinzîndu-se spre folosirea mai eficientă a mijloacelor audio-vizuale. Realizată cu sprijinul direct al Secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, experienţa se dovedeşte a fi deosebit de utilă, cerindu-se a fi generalizată, schimbul de experienţă organizat în acest scop, discuţiile purtate cu acest prilej fiind de un real fălos. SZILVESZTER La brigada din Secu a I.A.S., rezultate bune, pe măsura muncii In drumul nostru spre Bilbor, am făcut un scurt popas la ferma de oi Gheorgheni — Secu, a I.A.S. Miercurea-Ciuc. Aici am întîlnit pe tovarăşul László Dezideriu, care răspunde de brigada Secu. L-am însoţit pe două din păşunile apropiate de sediu, la Oroszbükk, unde se aflau în jur de 1.000 oi cu lapte. Am constatat că pășunatul este bine organizat, iarbă există din abundență, iar problema adăpatului este rezolvată. Necazuri mai mari sînt însă cu animalele sălbatice, mai ales cu lupii, care săptămînal provoacă pierderi prin răpiri, atît ziua cît şi noaptea. Aşa cum ne spuneau ciobanii, oile sînt bine păzite, cîinii ciobăneşti îşi fac datoria, dar ar mai trebui să aibă în vedere problema animalelor răpitoare şi tovarăşii de la ocolul silvic. Două din cele trei turme de oi cu lapte, respectiv cele ale lui Paşcu Aurel şi Chindea Simion, sunt oi cuprinse în controlul de selecţie. Aceste oi de rasă ţurcană sibiană, cumpărate din zona Sibiului, s-au adaptat foarte bine la condiţiile de climă ale judeţului nostru. Aşa cum ne spunea tovarăşul László, de la ele s-a predat cea mai mare cantitate de lînă şi caş. Referitor la organizarea mulsului şi păşunatului, aflăm că mulsul se face de trei ori pe zi, astfel că dimineaţa, la ora 7, oile sunt scoase pe păşune, iar seara după ora 19,30, cind se termină mulsul, sunt duse din nou la păşunat pină la orele 23. Imediat după terminarea mulsului, sus la stînă, în vase curate şi condiţii de igienă corespunzătoare, se trece la prelucrarea laptelui in caş. în funcţie de structura efectivului, la fiecare turmă s-a stabilit un plan care, raportat la o oaie mulsă, se cifrează la 32 litri. Pină la data prezenţei noastre, de la turma lui Paşcu Aurel s-au predat peste 1.500 kg caş, iar de la turma lui Chindea Simion peste 2.000 kg. Predarea se face de două ori pe săptămînă, la sediul brigăzii, unde, în prealabil, se colectează întreaga cantitate. Concluzionînd, putem spune că cele 2.000 de oi sunt pe mîini bune, ceea ce reprezintă garanţia unor rezultate bune şi în viitor. Ştefana DRAGHICI încă 40 hectare de păşune la dispoziţia crescătorilor de animale din Tulgheş In aceste zile, alte 40 de hectare de păşune din perimetrul comunei Tulgheş au fost puse la dispoziţia cetăţenilor care cresc animale in gospo- dariile proprii. Pe această suprafaţă s-au efectuat pină nu de mult acţiuni de defrişare şi lucrări de igienizare. I m I ■■■ a mmaam a aaaaam a w . Miercuri, 1 iulie Miercurea-Ciuc Cinematograful ..Transilvania*! Tinereţea tatălui meu Cinematograful „Harghita": Contrabandiştii din Bajgrad. Odorheiu Secuiesc Cinematograful ..Olimpia" ! Martorul ştie mai mult. Gheorgheni Cinematograful „Mioriţa" | Viaţă dublă Cinematograful „Forestierul" : Camionul de cursă lungă, Topliţa. Cinematograful „23 August" : In spatele uşii de sticlă Bălan. Cinematograful „Minerul" : Columbo la Londra Cristuru Secuiesc. Cinematograful „Arta" : Ultimul revelion Vlăhiţa. Cinematograful „Fierarul" : In căutarea lui Jupiter. Bâne fuşnad. Cinematograful „Oltul" : Toate fetele mele. Borsec. Cinematograful Imi saretan„Izvorul" dâra. Lacu Roşu. Cinematograful „Lacu Roşu" : Febra aurului. Gălăuţaş. Cinematograful „Bradul" : Cînd dragostea se întoarce. RADIO CO*•••*•• TIRGU MUREŞ Miercuri, 1 iulie 18,00-20,00 Agenda actualităţii. Jocuri populare româneşti. 18,25 Coordonate economice — munca, eficienţă calitate . Ritmurile dezvoltării industriale ritmurile progresului. Participarea la beneficii , un drept al celor care le-au realizat. Microrecital Frank Sinatra. 19:00 Revista radio de cultură şi artă Joi, 2 iulie 6:00-7:00 Radioîntîlnire matinală. Actualităţi sonore. Muzică populară De la ascultători pentru ascultători. Muzică uşoară Cu ochi de reporter Pentru gospodarii de toate vîrstele INFORMAŢIA HARGHITEI Actualitatea ALBA IUDA Scena Casei de cultură a sindicatelor din Alba lulia a găzduit, sîmbătă şi duminică, evoluţia formaţiilor artistice muzicale din nouă judeţe transilvănene, intre care s-a numărat şi judeţul Harghita, cu solişti vocali şi instrumentişti de muzică populară, grupuri vocale, formaţii vocalinstrumentale şi fanfare. Acestea au fost reprezentate de formaţiile din Miercurea- Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Topliţa, Praid, Ciumani şi Bilbor. Efortul depus de artiştii amatori privind valorificarea tradiţiilor local© şi-a destăinuit şi cu această ocazie roadele. Atît publicul din sală cît şi juriul au fost satisfăcuţi de evoluţia formaţiilor harghitene Ele s-au remarcat prin nivelul artistic interpretativ, mesajul repertorial ce a fost prezentat, şi — mai presus de toate — sub aspectul specific al tradiţiilor culturale ale oamenilor muncii români şi maghiari din judeţul nostru, care, şi de această dată, şi-au bazat repertoriul — ca un buchet de flori — pe valorile folclorice comune. (Kardalus János) BISTRIŢA Etapa republicană a Festivalului naţional „Cîntarea României" desfăşurată în zilele de 27 şi 28 iunie a constituit pentru solii artei harghitene un adevărat „examen" artistic în prima zi — juriul ca şi publicul din Bistriţa au avut prilejul să urmărească, la casa de cultură din localitate, colectivele artistice şi interpreţii de muzică cultă din judeţul nostru. Find programaţi după judeţele Bihor şi Cluj, emoţiile dinaintea concursului şi-au pus amprenta asupra artiştilor harghiteni , la aceasta adăugindu-se şi oboseala unui drum de peste 5 ore. Cu toate acestea, artiştii amatori s-au mobilizat în aşa fel, incit pe scena festivalului au evoluat cu dezinvoltură, lăsînd o bună impresie celor prezenţi în sală. în ordine, au evoluat : orchestra de cameră şi grupul vocal cameral ale sindicatului lucrătorilor din învăţămînt din Miercurea- Ciuc, formaţia de blokflete a Şcolii populare de artă, formaţia de muzică veche a Casei de cultură din Odorheiu Secuiesc şi Ferencz András (xilofon). Artiştii harghiteni au evoluat într-o notă definitorie aparte, distingîndu-se faţă de ceilalţi concurenţi prin calitatea interpretativă şi componistică, cît şi prin tehnica instrumentală. La acestea se adaugă şi repertoriul bine ales, cu o subliniere la grupul cameral, care de la etapa interjudeţeană a reuşit să şi-l reînnoiască în întregime. Şi, pentru că am amintit de etapa interjudeţeană, dintre formaţiile şi interpreţii distinşi aici nu s-au prezentat la etapa republicană orchestra de cameră semisimfonică a Casei de cultură din Odorheiu Secuiesc şi soliştii insismentişti Nemes István (vioară) şi Töltés Emese (pian), cu toate că cea din urmă a fost prezentă pină în ultimul moment în centrul de concurs (MI). (Stellen BUSUIOC) culturală Festivalul naţional „Cîntarea României“ —• etapa republicană Expoziţie : Portik Sándor, pictură Casa de cultură a sindicatelor din Gheorgheni găzduieşte expoziţia tinărului artist plastic amator Portik Sándor, originar din localitate. Lucrările executate in mai multe tehnici de lucru (tempera, ulei, guaşe, ceracolor) au atras atenţia asupra disponibilităţilor creatorului, relevind mai cu seama necesitatea de concret, abordată modern in cele mai multe dintre compoziţii. Peisajele lui Portik Sándor nu sunt decupări artistice după natură, ci se opresc la construcţiile umane, care, ele insele, respectă planuri, structuri, modulări. Pentru artist, modernitatea teoretizată de Kandinsky, realizată pictural de un Modrian, devine o formulă de lucru in care vertebra creaţiei este geometria. Portik Sándor practică cu ostentaţie, pentru unele din lucrări, linia geometrică şi modulaţiile ei, obţinind unele lucrări de valoare. O bună impresie fac in acest sens tablourile intitulate Clepsidra, Vas cu flori şi Autoportret, compoziţii in care străduinţele tinărului Portik Sándor se îndreaptă inspirat spre descifrarea în linii sigure a bogatei, amalgamări exterioare. (Lucian Chişu). Rubrică alcătuită de M. GROZA