Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1981 (Anul 14, nr. 3606-3684)

1981-07-01 / nr. 3606

Anul XIV., nr. 3606 - pag. a 2-a Da, şi hîrtia şi mierea înseamnă bani. Dar nu se poate mînca hîrtie în loc de miere Contribuţia cetăţenilor la fondul centralizat al statului se dovedeşte în acest an substanţial îm­bunătăţită faţă de anii anteriori, aceasta dato­­rîndu-se unei mai depline înţelegeri a îndatoririlor lor către societate, a me­nirii lor de producători, de a da partea de surplus a produselor a­gro-a­ni­ma­liere pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării centreilor urbane, a indus­triei. Pe de altă parte e de recunoscut că şi efor­­turile cooperaţiei de con­sum în achiziţionarea de produse sunt mai mari şi, evident, mai substanţiale. Ca o ilustrare în acest sens, reţinem realizările la achiziţii ale cooperativei de consum Suseni, care, aduse la zi, arată astfel : dacă planul valoric, până în 25 iunie, era de 175.000 lei, la realizat notăm 458.000 lei. Printre produ­sele care au determinat această creştere la total valoare am aminti carnea de pasăre unde faţă de un plan de 410 kg, s-au realizat 1.300 kg, ouăle şi iepurii, la care cifra rea­lizărilor urmează îndea­proape pe cea planificată. De asemenea, la carne de porcine s-a reuşit să se livreze 1.400 kg, cifră care se situează deocam­dată sub plan, dar cu si­gure şanse de creştere. Totuşi, pentru că ne re­ferim la produse indivi­dualizate, trebuie să spu­nem că încă sunt şi al­tele la care obligaţiile au rămas doar în scris. Aşa spre exemplu, la ovine, unde dintr-un plan de 940 kg nu s-a realizat nimic, In schimb, s-au înregistrat achiziţii de produse care fie că n-au fost cuprinse în plan, fie că au fost prevăzute în cantităţi in­fime, ceea ce a uşurat realizarea lor. Astfel, pla­nul de colectare a hîrtiei (30 kg) şi metalului (45 kg) au fost depăşite de 10 şi, respectiv, 166 de ori. Nici vorbă că şi acestea trebuie colectate, dar pro­blema se pune de a nu acoperi cu plusul lor mi­nusurile de la alte pro­duse. O situaţie general bu­nă în ce priveşte achizi­ţiile se constată şi la ni­velul Cooperativei de con­sum din Ulieş, unde pî­­nă în prezent s-au înche­iat cu producătorii 30 con­tracte pentru porcine, din care s-au predat 1.440 kg, s-a depăşit planul la carne de pasăre, s-au predat cu 2.000 ouă mai mult decit era prevăzut şi am mai putea aminti şi alte bune rezultate. Dar la această cooperativă planul valoric n-a fost realizat nici în proporţie de 50 la sută. Explicaţia ar fi că încă nu s-a pu­tut onora contractul pen­tru miere de albine, din motive obiective. Există însă certitudinea că în curînd întîrzierea va fi re­cuperată. Aşa cum spuneam la început, şi exemplul celor două cooperative poate fi ilustrativ, preocuparea pentru achiziţii se mani­festă din plin, dar obser­văm că uneori se urmă­reşte mai mult a fi rea­lizat planul valoric decit cel se­limen­tal, or, nu a­cest lucru interesează in primul rînd, ci livrarea tu­turor produselor şi în can­tităţile prevăzute. Nicolae SANDRU Planul de achiziţii trebuie îndeplinit nu numai valoric, ci şi pe sortimente ! Un cabinet model al activităţii de educaţie materialist-ştiinţifică Primul popas în cadrul itinerarului recentului schimb de experienţă or­ganizat de Secţia de pro­pagandă a Comitetului judeţean de partid pentru secretarii adjuncţi ai co­mitetelor de partid orăşe­neşti şi comunale, precum şi responsabilii cu proble­mele de propagandă ai birourilor organizaţiilor de bază din cadrul secţiilor de mecanizare a agricul­turii din zonele Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secu­iesc, a avut ca obiectiv vizitarea cabinetului me­todic al activităţii de edu­caţie materialist-ştiinţifică din comuna Lupeni. Rezultat al eforturilor comitetului comunal­ de partid, îndreptate în di­recţia înfăptuirii sarcinilor Stabilite prin hotărîrea plenarei din martie a.c. a Comitetului judeţean de partid cu privire la îmbu­nătăţirea conţinutului şi creşterea eficienţei edu­caţiei materialist-ştiinţifice, cabinetul, atît sub aspec­tul funcţionalităţii cit şi al conţinutului activităţilor ce se desfăşoară în ca­drul său, se constituie în­­tr-o reuşită experienţă, răspunzînd cerinţei de a deveni un mic centru me­todic, de pregătire a fac­torilor educaţionali antre­naţi în munca de educa­re ştiinţifică, materialistă a sătenilor Pivind funcţionalitatea, dincolo de aspectul amin­tit, al pregătirii celor che­maţi să realizeze zi cu zi obiectivele muncii educa­tive, de notat este pro­gramul de lucru care de­păşeşte limitele preocu­părilor cu un cerc relativ restrîns de activişti cultu­rali, el ţintind mai depar­te, spre o activitate di­rectă cu subiecţii muncii de educaţie ştiinţifică. Programul unei săptăm­îni ni se pare edificator în acest sens, prevăzîndu-se, cu stabilirea de sarcini concretizate pe oameni, acţiuni cum ar fi expune­rea pe tema „Omul şi na­tura" în cadrul orei fe­meii, începerea unui stu­diu privind adepţii unor secte religioase, deplasa­rea brigăzii ştiinţifice în satele Păuleni şi Bulgă­­reni, discuţii în cadrul dispensarului medical pe tema „Concepţiile popu­lare şi superstiţiile privind îngrijirea sugarului", du­minică cultural-educativă şi sportivă la sate etc. Cu referire la înzestra­rea cabinetului se cuvine să menţionăm volumul mare de muncă ce l-a comportat confecţionarea bogatului material intuitiv care, prin conţinutul său, prin concepţia de reali­zare grafică şi aspect es­tetic va fi de un real fo­los atît în pregătirea fac­torilor educaţionali, cit şi — unele dintre ele, desi­gur­­ în activitatea edu­cativă propriu-zisă. Am aminti doar panourile cu extrase din cuvîntări ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pri­vind sarcinile educaţiei materialist ştiinţifice, for­mele şi metodele de acti­vitate, cele reflectind com­ponentele noţiunilor de ateism, situaţia fenome­nului­­ mistro-religios în comună, caracteristicile specifice ale unor secte, socialismul şi religia, în­­tregite prin cartea ştiinţi­fică ce-i drept, încă de­parte de numărul necesar activităţii de aici. Spre a asigura o mobilitate co­respunzătoare materialu­lui intuitiv - avind in ve­­dere existenţa a nouă sate , prin forţe locale s-au realizat un număr de 20 diapozitive în culori care, însoţite de texte imprima­te pe bandă magnetică, să poată fi proiectate în cadrul unor activităţi, tin­­zîndu-se spre folosirea mai eficientă a mijloace­lor audio-vizuale. Realizată cu sprijinul direct al Secţiei de pro­pagandă a Comitetului judeţean de partid, expe­rienţa se dovedeşte a fi deosebit de utilă, ce­rin­­du-se a fi generalizată, schimbul de experienţă organizat în acest scop, discuţiile purtate cu acest prilej fiind de un real fălos.­ ­ SZILVESZTER La brigada din Secu a I.A.S., rezultate bune, pe măsura muncii In drumul nostru spre Bilbor, am făcut un scurt popas la ferma de oi Gheorgheni — Secu, a I.A.S. Miercurea-Ciuc. A­­ici am întîlnit pe tovară­şul László Dezideriu, care răspunde de brigada Se­cu. L-am însoţit pe două din păşunile apropiate de sediu, la Oroszbükk, unde se aflau în jur de 1.000 oi cu lapte. Am constatat că pășunatul este bine or­ganizat, iarbă există din abundență, iar problema adăpatului este rezolvată. Necazuri mai mari sînt însă cu animalele sălba­tice, mai ales cu lupii, care săptămînal provoa­că pierderi prin răpiri, a­­tît ziua cît şi noaptea. Aşa cum ne spuneau cio­banii, oile sînt bine păzi­te, cîinii ciobăneşti îşi fac datoria, dar ar mai trebui să aibă în vedere proble­ma animalelor răpitoare şi tovarăşii de la ocolul silvic. Două din cele­ trei tur­me de oi cu lapte, res­pectiv cele ale lui Paşcu Aurel şi Chindea Simion, sunt oi cuprinse în con­trolul de selecţie. Aceste oi de rasă ţurcană sibia­­nă, cumpărate din zona Sibiului, s-au adaptat foarte bine la condiţiile de climă ale judeţului nostru. Aşa cum ne spu­nea tovarăşul László, de la ele s-a predat cea mai mare cantitate de lînă şi caş. Referitor la organiza­rea mulsului şi păşunatu­­lui, aflăm că mulsul se face de trei ori pe zi, astfel că dimineaţa, la ora 7, oile sunt scoase pe păşune, iar seara du­pă ora 19,30, cind se ter­mină mulsul, sunt duse din nou la păşunat pină la orele 23. Imediat după termina­rea mulsului, sus la stînă, în vase curate şi condiţii de igienă corespunzătoa­re, se trece la prelucra­rea laptelui in caş. în funcţie de structura efec­tivului, la fiecare turmă s-a stabilit un plan care, raportat la o oaie mulsă, se cifrează la 32 litri. Pină la data prezenţei noastre, de la turma lui Paşcu Aurel s-au predat peste 1.500 kg caş, iar de la turma lui Chindea Si­­mion peste 2.000 kg. Pre­darea se face de două ori pe săptămînă, la se­diul brigăzii, unde, în prealabil, se colectează întreaga cantitate. Concluzionînd, putem spune că cele 2.000 de oi sunt pe mîini bune, ceea ce reprezintă garanţia u­­nor rezultate bune şi în viitor. Ştefana DRAGHICI încă 40 hectare de păşune la dispoziţia crescătorilor de animale din Tulgheş In aceste zile, alte 40 de hectare de păşune din perimetrul comunei Tul­gheş au fost puse la dis­poziţia cetăţenilor care cresc animale in gospo- dariile proprii. Pe această suprafaţă s-au efectuat pină nu de mult acţiuni de defrişare şi lucrări de igienizare. I m I ■■■ a mmaam a aaaaam a w . Miercuri, 1 iulie Miercurea-Ciuc Cine­matograful ..Transilvania*! Tinereţea tatălui meu Cinematograful „Har­ghita": Contrabandiştii din Bajgrad. Odorheiu Secuiesc Ci­nematograful ..Olimpia" ! Martorul ştie mai mult. Gheorgheni Cinemato­graful „Mioriţa" | Viaţă dublă Cinematograful „Fores­tierul" : Camionul de cursă­ lungă, Topliţa. Cinematograful „23 August" : In spatele uşii de sticlă Bălan. Cinematograful „Minerul" : Columbo la Londra Cristuru Secuiesc. Cine­matograful „Arta" : Ulti­mul revelion Vlăhiţa. Cinematograful „Fierarul" : In căutarea lui Jupiter. Bâne fuşnad. Cinemato­graful „Oltul" : Toate fe­tele mele. Borsec. Cinematograful Imi sare­tan­„Izvorul" dâra. Lacu Roşu. Cinemato­graful „Lacu Roşu" : Fe­bra aurului. Gălăuţaş. Cinematogra­ful „Bradul" : Cînd dra­gostea se întoarce. RADIO CO*•••*•• TIRGU MUREŞ Miercuri, 1 iulie 18,00-20,00 Agenda ac­tualităţii. Jocuri populare româneşti. 18,25 Coordo­nate economice — munca, eficienţă calitate . Ritmu­rile dezvoltării industriale ritmurile progresului. Par­ticiparea la beneficii , un drept al celor care le-au realizat. Microrecital Frank Sinatra. 19:00 Re­vista radio de cultură şi artă Joi, 2 iulie 6:00-7:00 Radioîntîlnire matinală. Actualităţi so­nore. Muzică populară De la ascultători pentru ascultători. Muzică uşoa­ră Cu ochi de reporter Pentru gospodarii de toa­te vîrstele INFORMAŢIA HARGHITEI Actualitatea ALBA IUDA Scena Casei de cultură a sindicatelor din Alba lulia a găzduit, sîmbătă şi duminică, evoluţia formaţiilor artistice muzicale din nouă judeţe transilvănene, intre care s-a numărat şi judeţul Harghita, cu solişti vocali şi instrumen­tişti de muzică populară, gru­puri vocale, formaţii vocal­­instrumentale şi fanfare. A­­cestea au fost reprezentate de formaţiile din Miercurea- Ciuc, Odorheiu Secuiesc, To­­pliţa, Praid, Ciumani şi Bil­bor. Efortul depus de artiştii a­­matori privind valorificarea tradiţiilor local© şi-a destăi­nuit şi cu această ocazie roa­dele. Atît publicul din sală cît şi juriul au fost satisfăcuţi de evoluţia formaţiilor har­­ghitene Ele s-au remarcat prin nivelul artistic interpre­tativ, mesajul repertorial ce a fost prezentat, şi — mai presus de toate — sub as­pectul specific al tradiţiilor culturale ale oamenilor mun­cii români şi maghiari din judeţul nostru, care, şi de a­­ceastă dată, şi-au bazat re­pertoriul — ca un buchet de flori — pe valorile folclorice comune. (Kardalus János) BISTRIŢA Etapa republicană a Festi­valului naţional „Cîntarea României" desfăşurată în zi­lele de 27 şi 28 iunie a cons­tituit pentru solii artei harghi­­tene un adevărat „examen" artistic în prima zi — ju­riul ca şi publicul din Bis­triţa au avut prilejul să ur­­mărească, la casa de cultură din localitate, colectivele ar­tistice şi interpreţii de muzică cultă din judeţul nostru. F­­ind programaţi după judeţe­le Bihor şi Cluj, emoţiile di­naintea concursului şi-au pus amprenta asupra artiştilor harghiteni , la aceasta a­­dăugindu-se şi oboseala u­­nui drum de peste 5 ore. Cu toate acestea, artiştii amatori s-au mobilizat în aşa fel, in­cit pe scena festivalului au evoluat cu dezinvoltură, lă­­sînd o bună impresie celor prezenţi în sală. în ordine, au evoluat : orchestra de ca­meră şi grupul vocal cameral ale sindicatului lucrătorilor din învăţămînt din Miercurea- Ciuc, formaţia de blokflete a Şcolii populare de artă, for­maţia de muzică veche a Casei de cultură din Odor­heiu Secuiesc şi Ferencz An­drás (xilofon). Artiştii harghi­teni au evoluat într-o notă definitorie aparte, distingîn­­du-se faţă de ceilalţi concu­renţi prin calitatea interpre­tativă şi componistică, cît şi prin tehnica instrumentală. La acestea se adaugă şi re­pertoriul bine ales, cu o su­bliniere la grupul cameral, care de la etapa interjude­ţeană a reuşit să şi-l reînno­iască în întregime. Şi, pen­tru că am amintit de etapa interjudeţeană, dintre forma­ţiile şi interpreţii distinşi aici nu s-au prezentat la etapa republicană orchestra de ca­meră semisimfonică a Casei de cultură din Odorheiu Se­cuiesc şi soliştii insismentişti Nemes István (vioară) şi Tö­ltés Emese (pian), cu toate că cea din urmă a fost pre­zentă pină în ultimul moment în centrul de concurs (MI). (Stellen BUSUIOC) culturală Festivalul naţional „Cîntarea României“ —• etapa republicană Expoziţie : Portik Sándor, pictură Casa de cul­tură a sindicate­lor din Gheor­gheni găzduieş­te expoziţia ti­­nărului artist plastic amator Portik Sándor, originar din lo­calitate. Lucră­rile­ executate in mai multe tehnici de lucru (tempera, ulei, guaşe, ceraco­­lor) au atras a­­tenţia asupra disponibilităţilor creatorului, relevind mai cu seama n­ecesita­­tea de concret, abordată modern in cele mai multe dintre compoziţii. Peisajele lui Portik Sándor nu sunt decupări artis­tice după natură, ci se opresc la construcţiile umane, care, ele insele, respectă planuri, structuri, modulări. Pentru artist, modernitatea teoretizată de Kandinsky, realizată pictural de un Modrian, devine o formulă de lucru in care vertebra crea­ţiei este geometria. Portik Sándor practică cu ostentaţie, pen­tru unele din lucrări, linia geometrică şi modulaţiile ei, obţi­­nind unele lucrări de valoare. O bună impresie fac in acest sens tablourile intitulate Clepsidra, Vas cu flori şi Autoportret, compoziţii in care străduinţele tinărului Portik Sándor se în­dreaptă inspirat spre descifrarea în linii sigure a bogatei, amalgamări exterioare. (Lucian Chişu). Rubrică alcătuită de M. GROZA

Next