Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 3685-3763)
1981-10-01 / nr. 3685
Terminarea la timp a detsaminţărlor impune: Fiecare mecanic agricol pe tractor, fiecare tractor în brazdă! • C.A.P. Voşlobeni - prima unitate din judeţ care a terminat însămînţarea culturilor de toamnă ; C.A.P. Gheorgheni îi va urma azi exemplul 9 Cînd 69 de mecanici agricoli nu pot pune în brazdă 16 tractoare . Cu ritmul actual în C.U.A.S.C. Ditrău se va semăna şi în decembrie In cursul zilei de ieri au fost arate 718 ha, s-aupregâtit pentru semănat 1060 ha, a fost pusă săminţa sub brazdă pe 1280 ha. Totuşi, ritmul principalelor lucrări ce concură la efectuarea semănatului rămîne încă mult sub posibilităţi, doar unităţile dintr-un singur consiliu — este vorba de Cristuru Secuiesc - cu realizat planul zilnic la arături şi în nici un consiliu nu s-a reuşit îndeplinirea ritmului zilnic stabilit la pregătirea patului germinativ şi la însăminţări. Cauza principală rezidă în neutilizarea corespunzătoare a tuturor tractoarelor din dotare, în staţionarea nejustificată a acestora. Un exemplu concret : în unităţile din cadrul Consiliului unic agroindustrial Odorheiu Secuiesc n-au lucrat, în ultimele zile, pe motiv de lipsă de mecanizatori, un număr de 16 tractoare, în timp ce în atelierele şi secţiile de mecanizare ale S.M.A. lucrează la întreţineri şi reparaţii nu mai puţin de 69 de oameni cu calificare de mecanici agricoli . Printre consiliile care în cursul zilei de ieri au avat cele mai mici suprafeţe — 16 ha faţă de un plan zilnic de 109 hase numără şi cele din C.U.A.S.C. Ditrău, consiliul cu cea mai nesatisfăcătoare situaţie la lucrările de însămînţare. In condiţiile în care în unităţile consiliului mai sunt, de arat aproape 600 ha s-ar putea ca tovarăşii din Ditrău să execute alături de însămînţare şi în luna ... decembrie. Poate că ar fi cazul ca cei din Ditrău să arunce, în sfîrşit, o privire în vecini, la Lăzarea, pentru a vedea cum trebuie organizată munca, întrucît cei din Lăzarea, avînd aceleaşi condiţii, sînt primii la lucrările de semănat. Operativ se desfăşoară aceste lucrări şi în C.U.A.S.C. Gheorgheni, unde consemnăm prima unitate care a încheiat însămînţarea culturilor de toamnă : C.A.P. Voşlobeni. In stadiul final se află însămînţările şi la CA P. Gheorgheni, unde din cele 280 ha programate a fi însămînţate în această toamnă fuseseră realizate pînă aseară 245 ha existînd condiţii ca pînă în această seară să se încheie şi aici această importantă lucrare. Luarea din timp a tuturor măsurilor ce se impuneau pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole aferente acestei campanii de toamnă face ca, aici, la Sînsimion, să se lucreze în toate sectoarele de activitate, forţa de muncă, ca şi mijloacele mecanice, să fie raţional distribuite, folosite la maximă capacitate. Aşa se face că în prezent atenţia a fost îndreptată spre recoltarea cartofilor fără a se neglija, sub nici o formă, celelalte lucrări. Ieri, cu 7 maşini de recoltat cartofi s-au strîns tuberculii de pe 20 ha, în ajutorul celor 100 de cetăţeni ai comunei fiind prezenţi, de la prima oră a dimineţii, şi 150 elevi din cadrul şcolilor din Sînsimion şi 30 din Miercurea-Ciuc. Cu ce s-a recoltat ieri şi cu ce se va mai stringe şi astăzi, suprafaţa recoltată va ajunge la 425 ha, ceea ce înseamnă că au mai rămas de recoltat cartofii de pe circa 50 ha, fiind astfel create condiţii pentru încheierea acestei lucrări, la sfîrşitul actualei săptămîni. S au (Continuare in pag. a 4-a) Anton BORŞ Situaţia însămînţării culturilor de toamnă, în seara zilei de 30 septembrie a.c. (pe consilii unice agroindustriale) La C.V.P. SÎNSIMION: Toate lucrările agricole abordate cu acelaşi spirit de buni gospodari Nr. Crt. C.U A.S.C. Semănat total Plan Realit % ha ha Arături de însămînţ. ho Teren pregătit Ritm zilnic Plan Realit. 1. Lăzarea 2. Miercurea-Guc 3 .Lupeni 4. Gheorgheni 5. Sîncrăieni 6. Cirţa 7. Sínmartra 8. Mugeni 9. Cristuru Secuiesc 10. Odorheiu Secuiesc 11. Mărtiniş 12. Ditrău 1400 1125 80 1228 1175112 105 1070 760 71 952 825 85 64 2170 1511 70 1620 1586 120 109 1000 689 69 765 765 77 80 1250 831 66 915 875 110 80 1300 826 63 976 831 110 81 2130 1248 59 1523 1352 198 193 2815 1589 56 2058 1695 170 102 5455 2949 54 3393 3095 261 181 2680 1407 52 2019 1558 160 60 2820 1198 42 1780 1350 160 158 1045 232 22 498 302 95 67 C.A.P. Cristuru Secuiesc. Se execută arături de însămînțare pentru griul de toamnă Printre momentele remarcabile ale vieţii politice, economice şi sociale a ţării, în luna septembrie se înscriu, fără îdoială, în primul rînd, vizitele de lucru efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, în judeţele Prahova, Dolj şi Teleorman. Dialogul viu, apropiat, purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii din unităţile industriale, agricole, de cercetare şi învăţămînt vizitate, cu specialişti, cu reprezentanţii ministerelor de resort a circumscris o largă problematică legată de aspectele fundamentale ale dezvoltării economico-sociale nu numai a judeţelor vizitate, ci şi ale întregii ţări, de obţinerea unei noi calităţi în toate domeniile de activitate, în spiritul hotăririlor celui de-al Xll-lea Congres al patidului. Momentele culminante ale vizitelor le-au constituit marile adunări populare de la Ploieşti, Craiova şi Alexandria, în cadrul cărora secretarul general al partidului nostru a rostit importante cuvîntări. Indicaţiile şi orientările date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu aceste prilejuri reprezintă un îndemn la muncă avîntată pentru înfăptuirea nealtă Cronica lunii septembrie tută a hotăririlor Congresului al Xll-Iea al partidului, pentru dezvoltarea şi mai rapidă, economică şi socială a judeţelor vizitate, a întregii ţări, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor oamenilor muncii din patria noastră. In zilele de 9 şi 10 septembrie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a avut loc la C.C. al P.C.R., o consfătuire de lucru cu cadrele de cercetare şi învăţămînt din agricultură, industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor. Inscriindu-se în suita de întîlniri de lucru ale secretarului general al partidului cu cadrele de conducere din economii, cu specialiștii, cu oamenii muncii, consfătuirea reflectă grija pe care conducerea de partid şi de stat, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o acordă traducerii în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului privind înfăptuirea unei profunde revoluţii agrare, perfecţionării continue a activităţii de cercetare, extinderii şi generalizării în producţie a rezultatelor obţinute, dezvoltării şi modernizării agriculturii, sporirii contribuţiei sale la progresul economiei naţionale, înfăptuirii programului de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. (Continuare in pag a 4-a) PROLETARI DIN TOATE OARBE, UNITI VA! Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean EDIJIE DE PRÎNZ JOI, 1 OCTOMBRIE 1981 Anul XIV., nr. 3685 Soarele a răsărit : 6,13 • Soarele apune : 17,56 Zile trecute : 274 • Zile rămase : 91 IN ZIARUL DE AZI : 9 Zootehnia judeţului trebuie să producă pe măsura adevăratelor posibilităţi ! 9 Din activitatea organizaţiilor U.T.C. (în pag. a 2-a) 9 Trei zile cetăţean al comunei Lunca de Jos 6 Pentru agenda dumneavoastră 9 Cronica rutieră (in pag. a 3-a) IEI?!I,jfl121 ii.'i Hlirf iii 1 if ■ Incepînd de IERI, de » la raionul de produse e- lectronice din cadrul ma- J gazinului Central din I Miercurea-Ciuc se pot « procura magnetofoane de | tipul ZK-140 și 147, cu | patru piste de înregistra- g re-redare. | g AZI, la Biblioteca * din Topliţa se deschide o I expoziţie de carte, intitu- * lată „Literatura anilor |j Republicii", manifestare | organizată in cadrul De- | cadei cărţii româneşti, '! ■ AZI, de la ora 20, în ? cadrul Casei de cultură I din Lacu Roşu are loc o expunere diri ciclul „Ma- | leagurile harghitene în B- * teratură“, expuneri în catedrul cărora sint prezenta- I fe celor veniţi Ia odihnă J pasaje aie scriitorilor din | patria noastră in care * consemnează impresii I despre aşezările harghita- J ne şi locurile de agrement | vizitate pe aceste melea- I guri. în „Intilnirea cenacluri- I lor" este acţiunea sub a cărui generic, AZI, la ora 18, la Casa de cultură I din Gheorgheni va avea J loc şedinţa comună a ce- nodurilor „Excelsior" (lim- I ba română) şi „Salamon 3 Ernő“ (limba maghiară din localitate). Sunt invi- J taţi sâ participe şi mem- I bri ai cenaclului „Lu- " ceafărul" din Miercurea- | Ciuc. ® a Ml VNE, de la ora 19, S la Casa orăşenească de | cultură din Topliţa se va * desfăşura o masă rotun- I dă, avind ca temă : „Pre- * zenţe topliţene pe scena | marelui festival al muncii | şi creaţiei - Cintarea » României". Participă fac- | torii educaţionali din p- J Iaş. ij ■ MÎINE, de la ora 18, 3 în cadrul Clubului tinere- | tului din Miercurea-Ciuc I are loc şedinţa de con- | stituire a cercului de ini- I ţiere în limba esperanto. Totodată, se vor relua | activităţile unui nou an * de studii pentru cursanţii I avansaţi. * ^Materialele refolosibile* reintegrate în circuitul economic! Recuperarea cojii arborilor şi obţinerea compostului Coaja arborilor reprezintă, ca şi rumeguşul, aproximativ 15 la sută din volumul de masă lemnoasă, motiv pentru care lăsarea ei în pădure venea în contradicţie cu necesitatea valorificări integrale a lemnului. Specialiştii au găsit cojii răşinoaselor o întrebuinţare excelentă, anume drept îngrăşămînt pentru soiurile sărace în acizi ; evident, nu e vorba de coaja ca atare, aceasta constituind doar materia primă, în rest adăugîndu-se substanţe chimice care să favorizeze fermentarea, lucru ce se face doar într-o singură unitate specializată, la Piatra Neamţ. Ca şi celelalte întreprinderi forestiere, şi I.F.E.T. Miercurea-Ciuc are sarcina de a coji arborii, de a măcina coaja şi de a obţine compostul, apoi de a-l expedia beneficiarilor, două întreprinderi de sere. De la începutul anului pînă acum, I.F.E.T. Miercurea-Ciuc - avînd un plan de 2200 tone -a realizat şi livrat aproape 2900 tone compost; din păcate, nu toate unităţile întreprinderii au contribuit în egală măsură la realizarea şi depăşirea planului, F.P.L. Lunca de Jos nereuşind să obţină 600 tone, în vreme ce S.E.I.L. Sîndominic a realizat peste plan 500 tone ! In toate unităţile există mijloace mecanice adec (Continuare in pag. o 4-a) Radu VECSLER