Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 3685-3763)

1981-10-01 / nr. 3685

Anul XIV., nr. 3685 - pag. a 2-a Zootehnia judeţului trebuie sa producă pe măsură adevăratelor posibilităţi Furajele suculente nu constituie o problemă decit cel mult... în perioada de stabulaţie „Ai siloz, ai lapte !“ este o expresie foarte cu­rentă printre zootehnişti, şi adevărul ei a fost de­monstrat an de an în a­­proape fiecare fermă zo­otehnică. Sigur, vacile de lapte sau alte cate­gorii de animale nu pot fi hrănite exclusiv cu si­loz, dar dacă ai aseme­nea furaje şi încă de bu­nă calitate, problema ob­ţinerii unor producţii de lapte sau a unor sporuri in greutate corespunză­toare se simplifică extrem de mult, întrucît resurse­le de furaje suculente în general nu lipsesc, mai ales dacă ne gîndim la masa verde însilozabila, să vedem cum stau lucru­rile, acum în prag de octombrie, cînd resursele de asemenea furaje nu s-au epuizat încă, dar se pot trage concluzii destul de clare privind asigura­rea acestei importante categorii de nutreţuri. C.U.A.S.C. SINMARTIN. La nivelul consiliului este necesară o cantitate de 33.380 tone nutreţuri su­culente, din care s-au a­­sigurat pînă în prezent 12.500 tone. Precizăm că aceste cifre le-am obţinut de la Direcţia agricolă de specialitate întrucît de la C.U.A.S.C. Sânmartin specialiştii care se ocupă cu această problemă, ne-au furnizat o cifră fan­tezistă privind necesarul de asemenea nutreţuri : 57.654 tone . In ce priveşte estimarea Si­tuaţiei din unităţi la intrarea in stabulaţie, ea diferă extrem de mult: la C.A.P. Bancu de pildă nu numai că se va asi­gura integral silozul ne­cesar, dar se are in ve­dere şi un surplus de 600 tone, ca de altfel şi la C.A.P. Tuşnad, în timp ce la Armăşeni ne­cesarul şi asiguratul vor înregistra diferenţe mini­me ; în schimb, la Ciuc­­singeorgiu nu se acoperă mai bine de 1200 tone, iar la Cozmeni aproape 1000 tone. Am lăsat la urmă cea mai importantă, mai va­loroasă plantă pentru a­­ceastă categorie de fura­je : porumbul pentru si­loz. Semănată în condiţii bune, îngrijită aşa cum trebuie, cultura de po­rumb siloz a reuşit foarte bine, asigurind o produc­ţie de peste 50.000 kg Ic hectar. Din păcate, canti­tatea menţionată e acum de domeniul trecutului, întrucît brumele căzute, nu foarte puternice, au făcut ca producţia de pe cele circa 70 ha nerecol­tate să se reducă la ju­mătate. S-au pierdut ast­fel circa 1700 tone siloz de cea mai bună calita­te. Cine e vinovat ? Cei din unităţile componente spun că de vină e slaba dotare a S.M.A. Sînmar­­tin, fiind greu­ să recoltezi peste 100 de hectare de porumb siloz doar cu 2 maşini. C.U.A.S.C. CÎRŢA. Sunt necesare pentru efective­le animale din cele patru unităţi ale C.U.A.S.C.­­Cîrţa aproape 21.000 tone furaje suculente din care, se prelimina a se asigu-.­ra circa 18.000 tone. in­­trucît aceste preliminări, au fost făcute înainte de căderea brumei, fenomen in urma căruia producţia pe ceie 130 ha cultivate cu porumb siloz s-a re­dus simţitor, s-ar putea ca deficitul să fie mai mare. De ce acest defi­cit ? Dintr-o singură şi unică cauză : lipsa de preocupare a factorilor responsabili de la nivelul unităţilor pentru asigura­rea nutreţurilor suculen­te cu deosebire a silozu­lui. Că se poate şi altfel, o dovedeşte o unitate si­tuată nu la zeci de kilo­metri depărtare ci chiar în mijlocul consiliului . E­volua de C.A.P. Dăneşti, unde au fost asigurate integral cele 4100 tone furaje suculente necesare. C.U.A.S.C. CRISTURU SECUIESC. Extremele con­siliului, în privinţa asigu­rării furajelor suculente sunt pe de o parte, co­operativele agricole de producţie din Cobăteşti şi Eliseni, împreună cu Aso­ciaţia economică interco­­operatistă Avrămeşti, care îşi realizează integral, chiar cu unele plusuri, necesarul de suculente, şi cooperativele agricole de producţie din At­d şi Se­­cuieni cu un deficit de 1800 şi respectiv 1000 tone. Cu toate că A.E.I. A­­vrămeşti stă bine cu fu­rajele suculente, urmare şi a stocurilor formate înainte de popularea în­­grăşătoriei, aici se înre­gistrează cele mai mari probleme in privinţa re­coltării porumbului siloz, cele 300 ha cultivate cu această plantă asigurind o lungă toamnă de recol­tare, cum s-a intîmplat dealtfel și anul trecut. Că recoltatul acestui po­rumb se va prelungi mult în luna octombrie n-ar fi o nenorocire chiar atît de mare numai că bru­ma va dijmui în mod si­gur o bună parte din recoltă, astfel că în loc de porumb siloz anima­lele îngrăşătoriei vor gus­ta din . . . coceni siloz ! C.A.P. TOPLIŢA. Tova­răşul Gheorghe Gorea, cel ce ţine locul ingine­­rului-şef aflat în conce­diu, ne-a îndrumat pen­tru aflarea situaţiei pri­­vind furajările, la ingine­rul Rákosi Ladislau. Pe acesta l-am găsit, telefo­nic, la ferma zootehnică din cartierul Vale. ..Eu cunosc situaţia precisă, numai la nivelul acestei ferme şi nu la cel al co­operativei. Cel ce o cu­noaşte este inginerul Go­­rea, pentru că el rapor­tează şi „operativa". Pornim din nou în căuta­rea inginerului Gorea, dar mai ia-l dacă ai de unde ! Oricum, tot căutîn­­du-l pe inginer, am dat peste preşedintele coope­rativei, tovarăşul Ioan Truţa. Am fost convins că am găsit, în sfîrşit, omul care mă va scoate din impas. N-a fost aşa, pen­tru că în afara faptului că C.A.P. Topliţa are un plan de 2200 tone siloz, din care, cu vreo săptă­­mînă în urmă, se realiza­seră vreo 1600 tone, alt­ceva n-am putut afla, pentru că în ultimele zile dumnealui lipsise din cooperativă. Am rămas, aşadar, cu speranţa că­­vom afla situaţia silozu­lui cu ocazia unei alte vizite. (N.R. Necesarul real este de fapt 3000 tone !) Ce trebuie să reţinem Aşadar, deşi la începu­tul verii 9 din 10 res­ponsabili de unităţi ar fi spus că nu vor fi pro­bleme cu furajele sucu­lente, iată că sunt destu­le, dovadă şi faptul că la nivelul judeţului a fost depozitat, în cooperative­le agricole de producţie, doar 36 la sută din ne­cesarul de nutreţuri sucu­lente. Desigur, în cî­nd mai sînt încă importante resurse de furaje sucu­lente prin însilozarea p­letelor de sfeclă şi a co­cenilor de porumb, exis­­tînd condiţii reale pentru acoperirea unei bune părţi din deficit. Din pă­cate experienţa anului trecut a dovedit că în pu­ţine unităţi respectivele resurse furajere sunt fo­losite aşa cum trebuie, mulţi preferind să scape oricum de coletele de sfeclă, dînd drumul la ciurdele de vite sau la turmele de oi peste res­pectivele terenuri, nemai­­avînd grija transportului şi a însilozării, iar coce­nii de porumb sunt prinşi în multe locuri de zăpadă, varianta fericită fiind a­­cordarea lor, în proporţie de 100 la sută celor ca­­re-i taie. După cum se ştie, er­oul acesta am reuşit să însămînţăm­­ suprafeţe destul de importante cu porumb pentru siloz. Din păcate, aşa cum se con­stată şi din cele con­semnate mai sus, o bună parte din el a fost prins sau va fi prins de brume diminuîndu-se substanţial atit cantitatea cit şi cali­tatea. Cauza rezidă în numărul insuficient de maşini dar mai ales in defectuoasa utilizare a celor existente. In unele unităţi prisosesc, în alte­le nu ajung, de multe ori unu sunt puse toate în lucru pentru a nu lua tractoare de la alte lu­crări, în timp ce, în fie­care zi staţionează in­secţiile de mecanizare, din diverse motive, zeci, uneori peste o sută de tractoare. Şi pentru a sublinia că nu e vorba de orice fel de furaj, sa dăm în încheiere cuvintul tovarăşului dr. Aurel Csí­ki, director general ad­junct al D.G.A.I.A., şeful sectorului creşterii anima­lelor : „Silozul din po­rumb are calităţi nutriti­ve net superioare cele­lalte tipuri de siloz. Ad­ministrat în hrana anima­lelor gestante nu numai că nu s-au produs avor­turi ca în cazul si­lozului provenit din alte culturi, dar s-au obţinut urmaşi viguroşi, sănătoşi, viabili". Ştefan DANCIU Anton BORS Stefano DRAGHICI Ilie SANDRU INFORMAŢIA HARGHITEI Educaţia prin conferinţe poate căpăta o trai sporită eficientă Au existat şi există în­că păreri minimalizatoare despre importanţa şi efi­cienţa educaţiei prin con­ferinţe. In organizaţiile U.T.C. din oraşul Bălan există, însă, o experienţă destul de fructuoasă în acest sens. Cu toate că la început s-au manifestat şi nea­junsuri în ceea ce priveşte organizarea con­ferinţelor, alegerea tema­ticii, a stabilirii locului şi datei acţiunii,­­m mobili­zarea tinerilor­­ atunci cînd s-a pornit de la ce­rinţele reale ale utecişti­­lor, de la circumscrierea corectă a sferelor de in­teres și a identificării ca­tegoriilor de tineri pentru care un anume subiect poate provoca un mărit interes (fie datorită preo­cupărilor lor, fie pentru că tratarea în detaliu a temei­­i ajută în profesie, fie pentru că ea cores­punde unei anumite arii de pasiuni extra profesio­nlUMCTIVITATEA _ZZ ORGANIZAŢIILOR mSSS, — U. I c nale etc.) — educarea prin conferinţe a fost pri­mită cu mai mult interes, a cîştigat in­eficienţă. Cele mai reuşite mani­festări de acest gen (ca­re s-au transformat pînă la urmă, prin numărul mare de întrebări şi in­tervenţii, în adevărate dezbateri) au avut loc la întreprinderea minieră, clubul tineretului şi liceul industrial din oraş. Avînd posibilităţi materiale co­respunzătoare, conferinţele ţinute la clubul tineretului au fost mai întotdeauna însoţite de proiecţii de diafilme şi de filme do­cumentare, adecvate te­mei. Trebuie precizat că acţiunile de această na­tură ţinute la întreprinde­rea minieră au fost orga­nizate conform unei te­matici propuse în adună­rile generale ale organi­­zaţiilor U.T.C., deci con­form opţiunilor tinerilor, şi din această tematică n-au lipsit subiecte axa­te strict pe problematica producţiei şi a muncii, pe sistemul de relaţii între unităţile socialiste, princi­piile noului mecanism e­­conomico-financiar, acor­dul global, retribuirea muncii, dezvoltarea între­prinderii etc. Dealtfel, comitetul oră­şenesc al organizaţiei de tineret ţine o evidenţă a temelor propuse de ute­­cişti, încercînd să satisfa­că în mod corespunzător dorinţa lor de cunoaştere, sens în care a şi fost în­fiinţată, recent, o cutie pentru propuneri şi su­gestii. Constantin BUSUIOC, secretar adjunct al Comi­tetului orășenesc Bălan al U.T.C. Imagine din Praid. Foto : AI­ V. SZAKÁCS Nu lipseşte nici tenta educativă, dar accentul stăruie, deocamdată, pe altceva ... Pornind de la premisa că posibilităţile educative pe care le oferă internatele şcolare nu trebuie neglijate, ne-am propus să evidenţiem, de această dată, cum a demarat activitatea în cadrul a două internate din mu­nicipiul Odorheiu Secuiesc , cele de la liceele de ma­­tematică-fizică şi pedagogie. Din discuţia purtată cu profesoara Elena Iordă­­chescu, director adjunct al Liceului de matemati­­că-fizică, am desprins faptul că şedinţa de ale­geri a noilor comitete de internat şi cantină a avut loc pe 16 septembrie ; a fost prelucrat regulamen­tul de ordine interioară, precum şi programul zil­nic şi săptămînal ; au fost desemnaţi pe zile cei doi profesori de serviciu la internat ; s-a reactuali­zat propaganda vizuală ; s-au făcut abonamente colective ; au fost reorga­nizate anume laturi ale acţiunii de autogospodă­­rire, pentru a limita nu­mărul elevilor absenţi de la instruirea practică. La cele enumerate se mai adaugă intenţia organiză­rii intr-un viitor apropiat a unui cerc pentru fete, fără a uita să menţionăm şi faptul — nu lipsit, de asemenea, de valenţe e­­ducative , că elevii in­ternişti participă la acţiu­nea de conservare a unor legume şi fructe pentru perioada de iarnă, în ca­drul cantinei. Ce am aflat de la pro­fesoara Zoia Munteanu, director adjunct al liceu­lui pedagogic ? Şedinţa de alegere a noilor comi­tete­­ de internat şi can­tină­­, s-a desfăşurat în ultima zi a lui septembrie, in perioada de referinţă, accentul a fost pus pe activităţile de autogospo­­dărire , curăţenie în in­ternat, depozitarea lem­nelor de foc, recoltarea cartofilor de pe un lot ce se găseşte în exploatarea şcolii, intr-adevăr, inter­natul liceului pedagogic e un model de ordine şi curăţenie. S-ar cuveni, a­­ici, o observaţie. Unitatea în cauză este centru de perfecţionare, iar acţiuni­le de asemenea natură ţin­tiuă în primele zile a­­le lui septembrie. Nu cre­dem ca şi în acest caz echitabil este ca ordinea şi curăţenia să fie asigu­rate tot de elevii inter­nişti, întrucît nu e vorba, intr-un asemenea caz, de . . . autogospodărire. Poa­te va găsi Inspectoratul şcolar judeţean o rezol­vare mai bună acestei di­leme ... Totuşi, în urma discuţi­ilor purtate, convingerea noastră e că în ce priveş­te latura educativă nu s-a făcut chiar atît cit tre­buia. Ne gîndim, bunăoa­ră, la nişte acţiuni cultu­ral-educative — nu, nu e prea devreme ! — organi­zate în cadrul internate­lor, iniţiate de elevi, or­ganizate tot de ei, în pos­tura de gazde, cu ineren­tele obligaţii pe care le implică acest statut. Nu mi-au vorbit interlocutoa­rele mele nici despre e­­ventualitatea fiinţării unor cluburi de internet, nici despre aceea de a invita anumiţi specialişti etc., pentru organizarea unor dezbateri utile, interesan­te N-ar fi de prisos să se reflecteze asupra unor asemenea laturi. Nu sînt, fireşte, singurele posibili­tăţi. Aici intervine, spiritul de iniţiativă, ceea ce în­seamnă, implicit, şi depă­şirea rutinei. Deocamda­tă, doar în parte justifi­cat, accentul rămîne însă pe latura de organizare... Nicolae KOVÁCS i Cinema Joi, 1 octombrie Miercurea-Cluj. Cine­matograful „Transilvania": Căpitanul răzbunării. Cinematograful „Har­ghita" : Burebista (seriile I şi II). Odorheiu Secuiesc. Ci­nematograful „Olimpia" : Iancu Jianu, Capciul, Gheorgheni. Cinemato­graful „Mioriţa" : Cam­pionul (seriile I şi II). Cinematograful „Fores­tierul" : Al treilea salt mortal. Topliţa. Cinematograful „Căliman" : Par şi impar. Bălan. Cinematograful „Minerul" : Capcana mer­cenarilor. Cristuru Secuiesc. Cine­matograful „Arta" : Cin­­tec pentru fiul meu. Vlăhiţa. Cinematograful „Fierarul“ : Martorul ştie mai mult. Băile Tuşnad. Cinema­tograful­­,Oftul" : Idilă cu Miss Brazilia. Borsec. Cinematograful „Izvorul" : Nicki.

Next