Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 3685-3763)
1981-10-01 / nr. 3685
Anul XIV., nr. 3685 - pag. a 2-a Zootehnia judeţului trebuie sa producă pe măsură adevăratelor posibilităţi Furajele suculente nu constituie o problemă decit cel mult... în perioada de stabulaţie „Ai siloz, ai lapte !“ este o expresie foarte curentă printre zootehnişti, şi adevărul ei a fost demonstrat an de an în aproape fiecare fermă zootehnică. Sigur, vacile de lapte sau alte categorii de animale nu pot fi hrănite exclusiv cu siloz, dar dacă ai asemenea furaje şi încă de bună calitate, problema obţinerii unor producţii de lapte sau a unor sporuri in greutate corespunzătoare se simplifică extrem de mult, întrucît resursele de furaje suculente în general nu lipsesc, mai ales dacă ne gîndim la masa verde însilozabila, să vedem cum stau lucrurile, acum în prag de octombrie, cînd resursele de asemenea furaje nu s-au epuizat încă, dar se pot trage concluzii destul de clare privind asigurarea acestei importante categorii de nutreţuri. C.U.A.S.C. SINMARTIN. La nivelul consiliului este necesară o cantitate de 33.380 tone nutreţuri suculente, din care s-au asigurat pînă în prezent 12.500 tone. Precizăm că aceste cifre le-am obţinut de la Direcţia agricolă de specialitate întrucît de la C.U.A.S.C. Sânmartin specialiştii care se ocupă cu această problemă, ne-au furnizat o cifră fantezistă privind necesarul de asemenea nutreţuri : 57.654 tone . In ce priveşte estimarea Situaţiei din unităţi la intrarea in stabulaţie, ea diferă extrem de mult: la C.A.P. Bancu de pildă nu numai că se va asigura integral silozul necesar, dar se are in vedere şi un surplus de 600 tone, ca de altfel şi la C.A.P. Tuşnad, în timp ce la Armăşeni necesarul şi asiguratul vor înregistra diferenţe minime ; în schimb, la Ciucsingeorgiu nu se acoperă mai bine de 1200 tone, iar la Cozmeni aproape 1000 tone. Am lăsat la urmă cea mai importantă, mai valoroasă plantă pentru această categorie de furaje : porumbul pentru siloz. Semănată în condiţii bune, îngrijită aşa cum trebuie, cultura de porumb siloz a reuşit foarte bine, asigurind o producţie de peste 50.000 kg Ic hectar. Din păcate, cantitatea menţionată e acum de domeniul trecutului, întrucît brumele căzute, nu foarte puternice, au făcut ca producţia de pe cele circa 70 ha nerecoltate să se reducă la jumătate. S-au pierdut astfel circa 1700 tone siloz de cea mai bună calitate. Cine e vinovat ? Cei din unităţile componente spun că de vină e slaba dotare a S.M.A. Sînmartin, fiind greu să recoltezi peste 100 de hectare de porumb siloz doar cu 2 maşini. C.U.A.S.C. CÎRŢA. Sunt necesare pentru efectivele animale din cele patru unităţi ale C.U.A.S.C.Cîrţa aproape 21.000 tone furaje suculente din care, se prelimina a se asigu-.ra circa 18.000 tone. intrucît aceste preliminări, au fost făcute înainte de căderea brumei, fenomen in urma căruia producţia pe ceie 130 ha cultivate cu porumb siloz s-a redus simţitor, s-ar putea ca deficitul să fie mai mare. De ce acest deficit ? Dintr-o singură şi unică cauză : lipsa de preocupare a factorilor responsabili de la nivelul unităţilor pentru asigurarea nutreţurilor suculente cu deosebire a silozului. Că se poate şi altfel, o dovedeşte o unitate situată nu la zeci de kilometri depărtare ci chiar în mijlocul consiliului . Evolua de C.A.P. Dăneşti, unde au fost asigurate integral cele 4100 tone furaje suculente necesare. C.U.A.S.C. CRISTURU SECUIESC. Extremele consiliului, în privinţa asigurării furajelor suculente sunt pe de o parte, cooperativele agricole de producţie din Cobăteşti şi Eliseni, împreună cu Asociaţia economică intercooperatistă Avrămeşti, care îşi realizează integral, chiar cu unele plusuri, necesarul de suculente, şi cooperativele agricole de producţie din Atd şi Secuieni cu un deficit de 1800 şi respectiv 1000 tone. Cu toate că A.E.I. Avrămeşti stă bine cu furajele suculente, urmare şi a stocurilor formate înainte de popularea îngrăşătoriei, aici se înregistrează cele mai mari probleme in privinţa recoltării porumbului siloz, cele 300 ha cultivate cu această plantă asigurind o lungă toamnă de recoltare, cum s-a intîmplat dealtfel și anul trecut. Că recoltatul acestui porumb se va prelungi mult în luna octombrie n-ar fi o nenorocire chiar atît de mare numai că bruma va dijmui în mod sigur o bună parte din recoltă, astfel că în loc de porumb siloz animalele îngrăşătoriei vor gusta din . . . coceni siloz ! C.A.P. TOPLIŢA. Tovarăşul Gheorghe Gorea, cel ce ţine locul inginerului-şef aflat în concediu, ne-a îndrumat pentru aflarea situaţiei privind furajările, la inginerul Rákosi Ladislau. Pe acesta l-am găsit, telefonic, la ferma zootehnică din cartierul Vale. ..Eu cunosc situaţia precisă, numai la nivelul acestei ferme şi nu la cel al cooperativei. Cel ce o cunoaşte este inginerul Gorea, pentru că el raportează şi „operativa". Pornim din nou în căutarea inginerului Gorea, dar mai ia-l dacă ai de unde ! Oricum, tot căutîndu-l pe inginer, am dat peste preşedintele cooperativei, tovarăşul Ioan Truţa. Am fost convins că am găsit, în sfîrşit, omul care mă va scoate din impas. N-a fost aşa, pentru că în afara faptului că C.A.P. Topliţa are un plan de 2200 tone siloz, din care, cu vreo săptămînă în urmă, se realizaseră vreo 1600 tone, altceva n-am putut afla, pentru că în ultimele zile dumnealui lipsise din cooperativă. Am rămas, aşadar, cu speranţa căvom afla situaţia silozului cu ocazia unei alte vizite. (N.R. Necesarul real este de fapt 3000 tone !) Ce trebuie să reţinem Aşadar, deşi la începutul verii 9 din 10 responsabili de unităţi ar fi spus că nu vor fi probleme cu furajele suculente, iată că sunt destule, dovadă şi faptul că la nivelul judeţului a fost depozitat, în cooperativele agricole de producţie, doar 36 la sută din necesarul de nutreţuri suculente. Desigur, în cînd mai sînt încă importante resurse de furaje suculente prin însilozarea pletelor de sfeclă şi a cocenilor de porumb, existînd condiţii reale pentru acoperirea unei bune părţi din deficit. Din păcate experienţa anului trecut a dovedit că în puţine unităţi respectivele resurse furajere sunt folosite aşa cum trebuie, mulţi preferind să scape oricum de coletele de sfeclă, dînd drumul la ciurdele de vite sau la turmele de oi peste respectivele terenuri, nemaiavînd grija transportului şi a însilozării, iar cocenii de porumb sunt prinşi în multe locuri de zăpadă, varianta fericită fiind acordarea lor, în proporţie de 100 la sută celor care-i taie. După cum se ştie, eroul acesta am reuşit să însămînţăm suprafeţe destul de importante cu porumb pentru siloz. Din păcate, aşa cum se constată şi din cele consemnate mai sus, o bună parte din el a fost prins sau va fi prins de brume diminuîndu-se substanţial atit cantitatea cit şi calitatea. Cauza rezidă în numărul insuficient de maşini dar mai ales in defectuoasa utilizare a celor existente. In unele unităţi prisosesc, în altele nu ajung, de multe ori unu sunt puse toate în lucru pentru a nu lua tractoare de la alte lucrări, în timp ce, în fiecare zi staţionează insecţiile de mecanizare, din diverse motive, zeci, uneori peste o sută de tractoare. Şi pentru a sublinia că nu e vorba de orice fel de furaj, sa dăm în încheiere cuvintul tovarăşului dr. Aurel Csíki, director general adjunct al D.G.A.I.A., şeful sectorului creşterii animalelor : „Silozul din porumb are calităţi nutritive net superioare celelalte tipuri de siloz. Administrat în hrana animalelor gestante nu numai că nu s-au produs avorturi ca în cazul silozului provenit din alte culturi, dar s-au obţinut urmaşi viguroşi, sănătoşi, viabili". Ştefan DANCIU Anton BORS Stefano DRAGHICI Ilie SANDRU INFORMAŢIA HARGHITEI Educaţia prin conferinţe poate căpăta o trai sporită eficientă Au existat şi există încă păreri minimalizatoare despre importanţa şi eficienţa educaţiei prin conferinţe. In organizaţiile U.T.C. din oraşul Bălan există, însă, o experienţă destul de fructuoasă în acest sens. Cu toate că la început s-au manifestat şi neajunsuri în ceea ce priveşte organizarea conferinţelor, alegerea tematicii, a stabilirii locului şi datei acţiunii,m mobilizarea tinerilor atunci cînd s-a pornit de la cerinţele reale ale uteciştilor, de la circumscrierea corectă a sferelor de interes și a identificării categoriilor de tineri pentru care un anume subiect poate provoca un mărit interes (fie datorită preocupărilor lor, fie pentru că tratarea în detaliu a temeii ajută în profesie, fie pentru că ea corespunde unei anumite arii de pasiuni extra profesionlUMCTIVITATEA _ZZ ORGANIZAŢIILOR mSSS, — U. I c nale etc.) — educarea prin conferinţe a fost primită cu mai mult interes, a cîştigat ineficienţă. Cele mai reuşite manifestări de acest gen (care s-au transformat pînă la urmă, prin numărul mare de întrebări şi intervenţii, în adevărate dezbateri) au avut loc la întreprinderea minieră, clubul tineretului şi liceul industrial din oraş. Avînd posibilităţi materiale corespunzătoare, conferinţele ţinute la clubul tineretului au fost mai întotdeauna însoţite de proiecţii de diafilme şi de filme documentare, adecvate temei. Trebuie precizat că acţiunile de această natură ţinute la întreprinderea minieră au fost organizate conform unei tematici propuse în adunările generale ale organizaţiilor U.T.C., deci conform opţiunilor tinerilor, şi din această tematică n-au lipsit subiecte axate strict pe problematica producţiei şi a muncii, pe sistemul de relaţii între unităţile socialiste, principiile noului mecanism economico-financiar, acordul global, retribuirea muncii, dezvoltarea întreprinderii etc. Dealtfel, comitetul orăşenesc al organizaţiei de tineret ţine o evidenţă a temelor propuse de utecişti, încercînd să satisfacă în mod corespunzător dorinţa lor de cunoaştere, sens în care a şi fost înfiinţată, recent, o cutie pentru propuneri şi sugestii. Constantin BUSUIOC, secretar adjunct al Comitetului orășenesc Bălan al U.T.C. Imagine din Praid. Foto : AI V. SZAKÁCS Nu lipseşte nici tenta educativă, dar accentul stăruie, deocamdată, pe altceva ... Pornind de la premisa că posibilităţile educative pe care le oferă internatele şcolare nu trebuie neglijate, ne-am propus să evidenţiem, de această dată, cum a demarat activitatea în cadrul a două internate din municipiul Odorheiu Secuiesc , cele de la liceele de matematică-fizică şi pedagogie. Din discuţia purtată cu profesoara Elena Iordăchescu, director adjunct al Liceului de matematică-fizică, am desprins faptul că şedinţa de alegeri a noilor comitete de internat şi cantină a avut loc pe 16 septembrie ; a fost prelucrat regulamentul de ordine interioară, precum şi programul zilnic şi săptămînal ; au fost desemnaţi pe zile cei doi profesori de serviciu la internat ; s-a reactualizat propaganda vizuală ; s-au făcut abonamente colective ; au fost reorganizate anume laturi ale acţiunii de autogospodărire, pentru a limita numărul elevilor absenţi de la instruirea practică. La cele enumerate se mai adaugă intenţia organizării intr-un viitor apropiat a unui cerc pentru fete, fără a uita să menţionăm şi faptul — nu lipsit, de asemenea, de valenţe educative , că elevii internişti participă la acţiunea de conservare a unor legume şi fructe pentru perioada de iarnă, în cadrul cantinei. Ce am aflat de la profesoara Zoia Munteanu, director adjunct al liceului pedagogic ? Şedinţa de alegere a noilor comitete de internat şi cantină, s-a desfăşurat în ultima zi a lui septembrie, in perioada de referinţă, accentul a fost pus pe activităţile de autogospodărire , curăţenie în internat, depozitarea lemnelor de foc, recoltarea cartofilor de pe un lot ce se găseşte în exploatarea şcolii, intr-adevăr, internatul liceului pedagogic e un model de ordine şi curăţenie. S-ar cuveni, aici, o observaţie. Unitatea în cauză este centru de perfecţionare, iar acţiunile de asemenea natură ţintiuă în primele zile ale lui septembrie. Nu credem ca şi în acest caz echitabil este ca ordinea şi curăţenia să fie asigurate tot de elevii internişti, întrucît nu e vorba, intr-un asemenea caz, de . . . autogospodărire. Poate va găsi Inspectoratul şcolar judeţean o rezolvare mai bună acestei dileme ... Totuşi, în urma discuţiilor purtate, convingerea noastră e că în ce priveşte latura educativă nu s-a făcut chiar atît cit trebuia. Ne gîndim, bunăoară, la nişte acţiuni cultural-educative — nu, nu e prea devreme ! — organizate în cadrul internatelor, iniţiate de elevi, organizate tot de ei, în postura de gazde, cu inerentele obligaţii pe care le implică acest statut. Nu mi-au vorbit interlocutoarele mele nici despre eventualitatea fiinţării unor cluburi de internet, nici despre aceea de a invita anumiţi specialişti etc., pentru organizarea unor dezbateri utile, interesante N-ar fi de prisos să se reflecteze asupra unor asemenea laturi. Nu sînt, fireşte, singurele posibilităţi. Aici intervine, spiritul de iniţiativă, ceea ce înseamnă, implicit, şi depăşirea rutinei. Deocamdată, doar în parte justificat, accentul rămîne însă pe latura de organizare... Nicolae KOVÁCS i Cinema Joi, 1 octombrie Miercurea-Cluj. Cinematograful „Transilvania": Căpitanul răzbunării. Cinematograful „Harghita" : Burebista (seriile I şi II). Odorheiu Secuiesc. Cinematograful „Olimpia" : Iancu Jianu, Capciul, Gheorgheni. Cinematograful „Mioriţa" : Campionul (seriile I şi II). Cinematograful „Forestierul" : Al treilea salt mortal. Topliţa. Cinematograful „Căliman" : Par şi impar. Bălan. Cinematograful „Minerul" : Capcana mercenarilor. Cristuru Secuiesc. Cinematograful „Arta" : Cintec pentru fiul meu. Vlăhiţa. Cinematograful „Fierarul“ : Martorul ştie mai mult. Băile Tuşnad. Cinematograful,Oftul" : Idilă cu Miss Brazilia. Borsec. Cinematograful „Izvorul" : Nicki.