Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1982 (Anul 15, nr. 3994-4072)
1982-10-01 / nr. 3994
Anul XV., nr. 3994 - pag. a 2-a întărirea autoconducerii şi aprovizionării Pere şi... bostani pe aceeaşi suprafaţă Imaginea din dreapta este de fapt un primplan al unuia din perii ce se văd şi în prima fotografie. Frumuseţea deosebită a fructelor precum şi dimensiunile bostanilor vin să confirme faptul că cele două culturi pot coexista paşnic şi... fructuos împreună, aşa cum s-a şi întîmplat in acest an pe o parte din suprafeţele de livadă ale Cooperativei agricole de producţie din Lupeni. Este încă un exemplu din multele posibile de utilizare judicioasă a terenului, de realizare, de fapt, a două recolte de pe aceeaşi suprafaţă intr-un singur an. Dealtfel, în livezile din Lupeni se mai cultivă, printre rindurile de pomi, şi alte plante, îndeosebi din categoria legumelor şi a furajelor. Ştefan DANCIU Foto : AI. V. SZAKACS Acţiuni — Iniţialive — Acţiuni . In cursul acestui an, la Cooperativa agricolă de producţie din Cozmeni, a fost amenajat un adăpost care oferă toate condiţiile pentru creşterea porcilor. Din oine ne informa tovarăşul Máthé Francisc, preşedintele unităţii, efectivul de porcine rulat anual este de 60 capele, asgurîndu-se in acest fel o parte din carnea necesară la cantina unităţii, mai ales în perioadele de vîrf ale campani- ilor agricole. In prezent gospodăria are 40 de porci, din care 3 scroafe de pră- * silă. (D. Sultana) 0 In grădina de legume a cooperativei agricole de producţie din Banca S-au obţinut în acest an recolte frumoase la varza timpurie, castraveţi şi ceapă, in curînd urmează a se începe recoltatul rădăcinoaselor. Cu toate că suprafaţa cultivată nu a fost prea mare, grădina a adus unităţii venituri frumoase. Pe 15 ori a fost cultivat arpagic, cantitatea obţinută asigurind necesarul atît pentru unitate, cit şi pentru loturile individuale ale cooperatorilor. (Şt. Draghici) Activitatea caselor pionierilor şi şoimilor patriei sub semnul noii calităţi Duminică debutează activitatea in casele pionierilor şi şoimilor patriei, in judeţul nostru sint 7 asemenea unităţi, acestea urmînd a oferi condiţiile necesare petrecerii in mod plăcut şi util a timpului liber unui număr de circa 7.000 de pionieri, îndrumaţi in activităţile lor din cadrul acestor instituţii de peste 50 de cadre didactice. — Scopul fundamental al activităţii din acest an, — ne spunea tovarăşul Barabás Attila, instructor la Consiliul judeţean al Organizaţiei Pionierilor este continuarea pe o treaptă mai înaltă a activităţii de educare patriotică, revoluţionară şi materialist-ştiinţifică a pionierilor, în spiritul Ideile de o excepţională însemnătate reieşite din cuvintarea secretarului general al partidului Ia Plenara lărgită a C.C. cl P.C.R. din 12 iunie 1902. Şi, în acest sens, se va da o mai mare amploare “‘titităţii de dezbatere Oreoideologică. Mai etiCOtW, "măta le du semnată di **■■*-. vor cercuri care vizeaza activităţi agricole. Mutaţii calitative vor surveni şi în cadrul cercurilor cu profil cultural ,artistic. Stimularea creaţiei literare proprii, avînd ca sursă de inspiraţie copilăria fericită, viaţa noastră nouă, respectul faţă de străbuni şi stima faţă de eroii neamului românesc, este doar una dintre laturile activităţii ce se va desfăşura in cercurile litereire. Spectacolele pregătite de membrii ansamblurilor pioniereşti" vor fi axate spre promovarea moştenirii spirituale a oamenilor acestor locuri unde vieţuiesc în frăţie şi unitate deplină românii şi maghiarii. Si tot sub semnul promovării autenticului in actul artistic vor funcţiona cercurile artizanale. O iniţiativă a acestui an, ce urmează a debuta la Miercurea-Ciuc luni, 4 octombrie, este „Săptămina porţilor deschise", in cadrul căreia pionierii pot viziona cercurile existente şi astfel să opteze pentru, frecventarea celui ce-i interesează cel mai mult. De asemenea, profesorii ■♦ori din cadrul ca-selor pionierilor şi şoimi- i lor patriei se vor deplasa în şcoli, spre a le vorbi J elevilor despre cercurile ce fiinţează în cadrul ca- selor de pionieri. Consemnare de Radu POP I Vineri, 1 octombrie Miercurea-Ciuc Cinematograful „Transilvania" ■ Un saltimbanc la violul Nord. Odorheiu Secuiesc. Cinematograful „Olimpia" : Dragostea mea călătoare. Gheorgheni. Cinematograful „Mioriţa" : Atenţie la Pono de Vultur. Topliţa. Cinematograful „Călimani" : Oglinda spartă. Bălan. Cinematograful „Minerul" : învingătorul. Cristuru Secuiesc. Cinematograful „Arta" : Tess. Vlăhiţa. Cinematograful „Fierarul" : Incident la graniţă. Borsec. Cinematograful „Izvorul" : Caseta Măriei De Medics. Organele de miliţie din toate localităţile judeţului au acţionat pe parcursul acestui an, în colaborare cu factorii de răspundere din cadrul Inspectoratului şcolar judeţean şi consiliului judeţean al pionierilor pentru ca educaţia rutieră a eţevilor să se desfăşoare in bune condiţiuni. Cu ocara începerii noului an şcolar şi a tacticii agricole a elev Io, avînd în vedere faptul că prezenţa acestora in trafic este mai frecventă decit pină acum, mai ales sub formă de covoare ce se deplasează la locul de muncă, sau elevii sint puşi in situaţia să călătorească cu autovehicule special amenajate, s-au făcut, atît în rîndul elevilor, cit şi al cadrelor didactice mai multe instruiri in acest sens. Majoritatea educatorilor au înţeles importanţa muncii de educare sub aspectul circulaţiei rutiere, ii supraveghează pe elevi in timpul deplasărilor aşa cum se cuvine. Există, insă, destule cazuri, în care asupra educaţiei rutiere şi-a pus pecetea birocraţia, formalismul, întocmindu-se procese verbale şi statistici fără acoperire în fapte. Urmările nu intirzie să se arate, avînd loc în ultimele zile cîteva accidente cărora ie au căzut victimă copii de vîrstă şcolară. In ziua de 21 septembrie, Bicsay András în vîrstă de 11 ani, elev la Şcoala generală din Borzont, se angajează in traversarea şoselei prin spatele unei remorci staţionate, fără să se asigure şi este accidentat mortal de un autoturism ce douia cu viteză nepermis de mare, în condiţii de vizibilitate redusă, datorită ceţei. Unor cadre didactice li se pare, probabil, că a-i supraveghea pe elevi în timpul deplasării la, şi de la locurile unde aceştia fac practică ar fi un lucru inutil, mai ales dacă elevii sunt mai mari. Faptele infirmă o asemenea concepţie: în ziua de 27 septembrie un tractor al I.A.S. Miercurea-Ciuc transporta de la Miercureacuc, în Ciucul de Sus, elevii ce se întorceau de la practică. Două eleve, Balázs Ildikó şi Karde Iva, eleve in clasa a X-a la Liceul industrial din Căneşti, ajungînd in dreptul locuinţei Io din Cirţu şi nevoind să facă ciţiva paşi pe jos de la locul de oprire, au sărit din mers, pe uşa din spate, ambele accidentîndu se deosebit de grav. Putem afirma că aceste ultime accidente nu sint rodul intîmplării, ci ele se datorează atît educaţie rutiere superficiale desfăşurătă cu elevii mai sus menţionaţi cit şi faptului că aceştia au fost lăsaţi nesupravegheaţi pe un mijloc de transport. Nestor COLBAN Cronica rutiera INFORMAŢIA HARGHITEI Acţiuni variate, ancorate in problematica muncii politico-educative Create la rodaţia conducerii superioare de partid, comisiile de propagandiştii şi agitator, ca organisme active de lucru ale comitetelor de partid îşi dovedesc utilitatea. Fiind conştient de rolul deosebit ce-l are in etapa actuală ridicarea calităţii activităţii politicoideologice şi educative de masă, integrarea ei tot mai adîncâ în problematica concretă cu care se confruntă colectivul nostru de muncă, îmbunătăţirea continuă a formelor şi mijloacelor folosite de organizaţiile de partid în direcţia mobilizării comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii la realizarea sarcinilor, la înfăptuirea hotărîrilor organelor superioare şi a celor proprii, comisia de propagandişti şi agitatori de la întreprinderea de tractoare din Miercu readuc, sub directa îndrumare a comitetului de partid, îşi programează acţiuni variate, menite a înfăptui acest deziderat major al activităţii de partid. Printre acţiunil s întreprins© pot fi menţionate schimburile de experienţă şi dezbaterile privind rolul comuniştilor in asigurarea unei producţii ritmice şi de calitate, folosirea eficientă a timpului de lucru, buna gospodărire a materialelor şi pieselor, instruirile pentru propagandişti şi agitatori, dezbaterea stadiului de realizare a planului ; propaganda vizuală etc. DIN ACTIVITATEA :----ORGANIZAŢIIIORxgSnw ■zr' DE PARTID Preocuparea centrală a coisie în această perioadă a reprezentat-o studierea şi dezbaterea, în cadrul invăţămîntului, politico-ideologic, a tezelor si ideilor cuprinse in Expunerea secretarului general al partidului, la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie, cum ar fi cele referitoare la concepţia materialist-dialectică a partidului despre lume ; aplicarea fermă a legalităţii socialiste şi respectarea normelor de convieţuire socială ; întărirea democraţiei socialiste, muncitoreşti şi perfecţionarea cadrului organizatoric de participare a maselor la conducerea societăţii etc. Comisia şi-a adus contribuţia , totodată, la pregătirea materialelor pentru dezbaterea, în adunările generale şi plenara comitetului de partid, a sarcinilor ce ne revin în lumina acestei expuneri, punind accent deosebi pe conştientizarea necesităţii îmbunătăţirii şi ridicării calităţii tractoarelor noastre destinate agriculturii ţării şi pieţei externe, reducerii cheltuielilor de producţie, creşterii productivităţii muncii, îmbunătăţirii formelor şi metodelor de conducere colectivă ş.a. Despur, mai avem lucruri de îndreptat, in sensul unei munci sistematice, ca și al antrenării, cu sarcini concrete, a fiecărui membru al comisiei, dar din ceea ce am reușit pînă acum, rezultă justețea măsurii luate pentru crearea acestor comisii de pe lingă cametele de partid. SZILÁGYI János, preşedintele comisiei de propagandişti şi agitatori de la întreprindere© de tractoare Miercurea-Ciuc NOTE Şefa de sală de la Izvoru Mureş De la înălţimea acestei funcţii, Tamás Irina de la restaurantul hanului turistic „Izvoru Mureş" se simte in măsură a pune la punct nu doar activitatea ospătarilor, dar chiar şi cele mai domestice intenţii ale celor ce trec pragul unităţii. Trecînd pe la pitorescul han în ziua de 22 septembrie, ne-am hotărit să adăstăm aici pentru prinz. Era cu vreo cinci minute trecute de ora 13 (ora de deschidere), cînd văzind-o pe numita Tamás Irina în încăperea recepţiei, am întrebat-o ce putem minca. Răspunsul a venit promt, aspru şi concis : Nu ştiu ! Ei, cum să nu ştiţi ? — am încercat noi să repunem dialogul pe un ton normal. Ni s-a răspuns ceva ca o mormăială, apa a ridicat din umeri şi şefa de sală (am înţeles că aceasta ii e funcţia — dealtfel nu purta nici ecuson) a intrat în sala restaurantului şi apoi în bucătărie, de unde n-a mai ieşit. Cu toată interdicţia de pe uşă, am intrat şi noi în holul bucătăriei pentru a o întreba ce putem totuşi mînca şi de ce acest tratament faţă de oaspeţi. Pe ton înalt şi strident am fost „invitaţi" afară (în sală), ceea ce am şi făcut, ca pe urmă cu o prea sesizabilă ratare în glas să ni se spună meniul. Pentru că la ora aceea, şefa de sală era cea mai... mare in tot hanul, n-am avut cui aduce la cunoştinţă respectiva întîmplare. Am redat-o acum cu gindul că fie responsabilul hanului, fie conducerea cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor din Gheorgheni, de care aparţine această unitate, ne va comunica cu ce am greşit tovarăşei Tamás, in fireasca noastră dorinţă de drumeţi. Nicolae ŞANDIHI