Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1983 (Anul 16, nr. 4304-4382)

1983-10-01 / nr. 4304

La Ţesătoria de Stofe de Mobilă Gheorgheni Crearea noilor modele — premisă a realizării producţiei fizice Preocuparea continuă pentru înnoirea producţi­ei, pentru modernizarea acesteia în sensul de a corespunde atît cerinţelor pielii, cît şi ridicării pa­rametrilor calitativi, este una dintre cerințele ce stau în faţa celor care lucrează în atelierele de creație şi proiectare. A­­ceastă preocupare­­ este cotidiană şi la Ţesătoria de Stofe de Mobilă din Gheorgheni, unde am stat de vorbă cu tînăra ingi­neră Magyaros Margare­ta, şefa atelierului de creaţie, care ne-a vorbit despre strădaniile micu­lui colectiv de aici de a se achita de sarcinile pri­vitoare la înnoirea şi ca­ sortimentale dernizarea producţiei, ca o cerinţă sau ca o pre­misă obligatorie pentru realizarea producţiei fizi­ce sortimentale. Ne-am convins încă o dată că tot ceea ce se produce la scară indus­trială, într-o întreprindere, se naşte mai întîi în a­­cest atelier de proiectare sub formă de prototip, fiind opera cîtorva oa­meni ce au ca preocupa­re cotidiană crearea nou­lui. Sigur, există nişte cifre de plan şi­ în acest compartiment al creaţiei. De exemplu, procentul de înnoire anuală a pro­ducţiei este cam de 50 la sută. Dar nu acesta este lucrul cel­­mai importam, deoarece, după cum su­blinia şi interlocutoarea noastră, n-are nici un sens de a scoate din fa­bricaţie un produs ce se caută şi se vinde foarte bine. Important este ca tot ceea ce se crează nou să fie mai superior din punct de vedere calitativ, mai frumos decît ceea ce s-a creat şi să aibă o eficienţă maximă. Ţinînd seama de acest lucru, colectivul de crea­ţie de la Ţesătoria din Gheorgheni „merge", de exemplu, în continuare pe linia modelului „goblenu­rilor", precum și a „piu­(Continuare in pag . 4­ a) Ilie ŞANDRU • Azi, de la ora 19, la Casa de Cultură din Băile Tuşnad, colectivul de reci­tatori va prezenta, in ca­drul serii de poezie „Pa­­tria-vatra", versuri din ce­le mai izbutite creaţii con­temporane. • La Casa de Cultura din Miercurea-Ciuc, azi de la orele 10 şi 12 şi miine, la Sindominic, de la ora 16, un colectiv ar­tistic de la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş, prezintă pentru cei mici piesa „Elefantul curios" de Nina Casian. Actualitatea • Miine, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Gheorgheni, are loc un spectacol de la ora ÎS, cu participarea formaţiei de muzică uşoară de la întreprinderea mecanică din localitate. • La Topliţa au­­ înce­put lucrările de moderni­zare a bazei sportive în aer liber de la Şcoala Generală Nr. 8 Toate lu­crările vor fi executate de către elevii şcolii, cu sprijinul direcţiuni şi al comitetului cetăţenesc de părinţi. • Ieri, la Ferma de Ovine Secu a I.A.S. Mier­curea-Ciuc a avut loc un util schimb de experien­ţă pe probleme privind creşterea oilor. Au parti­cipat cadre din conduce­rea întreprinderii şi şefii fermelor zootehnice ale I.A.S. Cu această ocazie s-au schimbat păreri și s-au făcut Propuneri cu privire la organizarea muncii, asigurarea bazei furajere și modernizarea sectorului de ovine. • Mîine, au dreptul să circule autoturismele pro­prietate personală cu nu­măr de înmatriculare cu­­ soț. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­ VAl Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cariera de dolomită de la Voşlobeni, ca şi instala­ţiile de prelucrare din apropiere, asigură dolomită măcinată necesară siderurgiei La cap. Topliţa. Timpul favorabil de lucru trebuie mai bine folosit! Sunt mai multe priori­tăţi în campania agrico­lă de toamnă la C.A.P. Topliţa. Cîteva dintre lu­crări se află în faza fi­nală, cum este, de exem­plu, recoltatul inului pen­tru fuior, lucrare care se va termina într-o zi­­două, deoarece au mai rămas doar 15 hectare, din cele 200. In această activitate un aport deo­sebit şi l-au adus elevii toplițeni, care în zilele ce s-au scurs de la înce­putul anului şcolar s-au aflat zi de zi pe ogoare­le C.A.P. Recolta este evaluată la aproximativ 500 tone, trebuind de ur­genţă transportată la cen­trul de colectare. Lucra­rea a debutat însă destul de anemic şi se impune a se intensifica, pentru a se evita degradarea inu­lui odată cu o eventuală schimbare a timpului. O notă bună pentru terminarea însămînţării secarei de toamnă pe toate cele 150 hectare planificate, precum şi pentru recoltarea cartofi­lor de pe alte 150 ha. Dar, din păcate, încă ma­re parte din recoltă se găseşte în cîmp, deoarece ritmul de transport la centrala de prelucrare pentru fondul de stat es­te foarte lent. Din cele 700 tone abia s-au trans­­­portat şi predat către stat doar 200 ! Chiar dacă această activitate se face doar cu atelajele cu tracţiune animală r­o­­mul trebuie neapărat mă­rit, astfel ca în cel mult 3-4 zile întreaga cantita­te contractată să fie pre­dată ! Chestiunea este valabilă şi pentru vază, deoarece abia s-au pre­dat 2000 kg, cu toate că aceasta ar fi trebuit de­mult recoltată şi predată, deoarece este varză de vară, pentru consum cu­rent. Acum marea majo­ritate a recoltei este de­preciată, astfel că în loc să fie valorificată la un preţ superior, se vinde doar cu 50 la sută din valoare ! Dar mai sunt şi alte activităţi care ar trebui realizate acum, cînd tim­pul este frumos şi bun de lucru. Avem în vedere balotatul şi transportatul paielor de pe aproape 00 ha, desfăşurarea ară­turilor de toamnă, planifi­cate a se executa pe 400 ha, dar de abia s-au a­­rat vreo 20 !, precum şi transportul furajelor din cîmp la bazele de ierna­­re a animalelor, respec­tiv la saivanele din Mog­­lăneşti, Măgheruş, Căli­­mănel şi Ciobotani, In­(Continuare in pag. a 4-a)­­ SACALEANU iar lucrările pregătitoare, astfel că de mîine munca în livezile de meri va de­mara din plin. Probleme deosebite nu sunt, fiind şi ambalate suficiente şi forţă de muncă, mi­­lte cam 200 de persoane fiind antrenate în aceas­tă activitate. Principalul este ca beneficiarul, C.L.F. Odorheiu Secuiesc să transporte ritmic canti­tatea culeasă în fiecare zi, deoarece, deocamda­tă ferma pomicolă nu dis­pune de spaţii de depo­zitare, iar orice scădere a temperaturii ce se poate produce pe timp de noapte, pune în pe­ricol recolta. Previziunile sînt optimiste, adică pînă la sfîrşitul săptămînii vi­itoare, dacă lucrurile merg conform planifică­rii, recoltarea fructelor se va încheia. In schimb, cooperatorii au mare bătaie de cap cu porumbul pentru siloz, sub mai multe aspecte. In primul rînd balanţa furajeră, acum, în pragul stabulaţiei nu este prea favorabilă, lipsind o im­portantă cantitate de fîn. Deci, toată speranţa stă (Continuare in pag a 4-a) Iuliu CONDRAT Recoltările — o lucrare căreia trebuie să i se dea maximum de atenţie ... Pînă acum la C.A.P. Lupeni, încheîndu-se cule­sul prunelor pe 50 de hectare, s-au cules şi 60 tone de pere de vară şi toamnă, acţiunea con­­tinuîndu-se. A început și recoltatul merelor, sau mai bine zis s-au înche­­ iA ORDINEA ZILEI Soarele a răsărit : 6,12 • Soarele apune : 17,53 Zile trecute : 274 • Zile rămase : 91­4 pagini - 50 bani EDIJIE DE PRÎNZ SÎMBÂTA, 1 OCTOMBRIE 1983 Anul XVI., nr. 4304 Un apel la raţiune, la înaltă răspundere faţă de prezentul şi viitorul omenirii O dorinţă unanimă: pace pe planeta noastră! Numeroşi oameni ai muncii de la întreprinde­rea Minieră Harghita au participat ieri după amia­ză la adunarea consa­crată luptei pentru opri­rea cursei înarmărilor nu­cleare în Europa, pentru dezarmare şi pace în lu­me. Într-o atmosferă de intensă vibraţie patrioti­că, acest detaşament al minerilor harghiteni, şi­­au exprimat profunda lor recunoştinţă şi mîndrie patriotică faţă de strălu­citele iniţiative de pace ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personalitate proeminentă a lumii con­temporane, ferma hotărîre de a răspunde vibrante­lor sale îndemnuri, che­mărilor Apelului Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii Socialiste, acţîonînd nea­bătut pentru triumful pă­cii, pentru dreptul suprem al naţiunilor la viaţă, la dezvoltare liberă şi in­dependentă. Numeroşii participanţi la această vibrantă manifestare pur­tau portrete ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, drapele şi pancarte pe care se puteau citi che­mările „Vrem pace pe Pămînt" !, „Un NU datâ­rit armelor nucleare“ !, „România - Ceaușescu - Pace" !, „Nu rachete în Europa" !. In deschiderea adunării populare a luat cuvîntul tovarășul Aurel Blaga, secretar al Comitetului Municipal de Partid Mier­curea-Ciuc care a subli­niat că, alături de oame (Continuare in pag. o 4-a) Gheorghe CHIPER

Next