Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)

1984-04-02 / nr. 4460

Anul XVII Nr. 4460 4 pagini 50 bani s In lumina orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara din 21—22 martie La I­P­E-G- Harghita: minerale utile vor Noi substanţe­­ puse în valoare Desfăşurîndu-şi activi­tatea pe raza a patru ju­deţe, colectivul întreprin­derii de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Har­ghita este în permanenţă preocupat în a găsi noi bogății în măruntaiele pă­­mîntului şi de a le intro­duce în circuitul econo­mic, cu alte cuvinne, de a descoperi şi pune în valoare noi re­­rezerve de minerale utile ţării. în cursul anului trecut, colectivul întreprinderii şi-a realizat sarcinile de plan la toți indicatorii, in­­clusiv la planul de rezer­ve şi de predare de o­­biective la beneficiari , zăcămintele de cărbuni de la Borsec şi Arcuş- Valea Crişului şi de mi­nereuri polimetalice de la Bîrsa-Nimaia. Rerulate mai deosebite în cerce­tarea geologică s-au înre­gistrat în p­eri­met­rele Ar­cuş-Valea C­­lui, Fagu Cetăţii-Bălan, Jolofca, Borsec şi I­lceni- Ze­­brac. In aveste peri­metre au fost puse în evidenţă noi rezerve de cărbune, de minereuri fieroase şi neferoase. O preocupare deosebită a constituit-o sporirea gra­dului de asigurare cu re­zerve a exploatărilor mi­niere din raza de activi­tate a întreprinderii. In acest sens, împreună cu întreprinderea Minieră Bălan a fost elaborat un program de intensificare a cercetărilor geologice în zona acestui zăcămînt. De asemenea, este în curs de definitivare ex­plorarea cîmpului minier Baraolt-Sud, în vederea valorificării resurselor e­­nergetice de aici. Avînd în vedere hotă­­rîrile Congresului al Xil­­lea şi Conferinţei Naţio­nale ale partidului, ca şi orientările date de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 21-22 mar­tie a.c. cu privire la rea­lizarea programului ener­getic și de materii prime pe acest an ca și pe (Continuare in pag. o 4-a) C. RAHLIŢCHI 40 ♦ 23 AUGUST (f ~ - 1944-1984 . Consumul de energie electrică trebuie diminuat nu numai în industrie... Cum aşteptările multo­­ra dintre noi nu au co­respuns realităţii meteo­­rologice din această lună, producerea şi furnizarea energiei electrice continuă să se desfăşoare în con­diţii dificile, oamenii muncii din exploatările miniere, din hidro și ter­mocentrale depunînd e­forturi sporite pentru asi­tarea repartizată, 1.184 MWh energie electrică, în februarie se economisi­seră 3.388 MWh, iar în luna trecută aproape 4.000 MWh. Cifrele ilus­trează efectul salutar al materializării pla­nurilor de măsuri din fiecare unitate econo­mică, pentru diminu­area puterii electrice in­ r : — s-o economisim! L­eiUa_s,o folosim judicios i­ gurarea materiilor prime energetice, a energiei ne­cesare tuturor unităţilor industriale. Iată de ce fiecare dintre noi trebuie să dovedească maximă chibzuinţă în gospodări­rea energiei electrice, atît la locul de muncă, cît şi acasă, fiecare kilowatt fiind utilizat judicios, în primul rînd pentru produ­cerea bunurilor materiale destinate societăţii. În perioada ce a tre­cut din acest an, consu­mul de energie electrică destinat judeţului a fost redus în măsură însemna­tă, economisindu-se mari cantităţi de energie elec­trică în fiecare săptă­­mînă, în fiecare lună Ast­fel, dacă în ianuarie s-au economisit, faţă de caafi­stalare, a consumurilor ne­­tehnologice, introducerea noilor tehnologii, gospo­dărirea judicioasă a e­­nergiei electrice. Pentru că toate economiile men­ţionate au fost obţinute în unităţile industriale, în primul rînd în cele mari consumatoare de energie electrică, cu excepţia Tracţiunii C.F.R. fiecare întreprindere reuşind să se încadreze în repartiţiile date sau să consume can­tităţi mult mai mici decît cele aprobate în acest an. Ceea ce au reuşit să facă oamenii la locurile lor de muncă, nu au reu­şit acasă, înainte sau dj­(Continuare în pag. a 4-a) Radu VECSLER SAI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ! Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului Sesiunea Consiliului Popular Judeţean­­ Sîmbătă, 31 martie, s-au desfăşurat, la Miercurea- Ciuc, lucrările celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Consiliului Popular Judeţean. La lucrările sesiunii au par­ticipat deputaţii Consiliului Popular Judeţean, activişti de partid şi de stat, pre­şedinţi ai consiliilor popu­lare orăşeneşti şi comuna­le, conducători ai unor în­treprinderi şi instituţii. Sesiunea, ale cărei lucrări s-au desfăşurat atît în comi­siile permanente cît şi în plen, a aprobat şi dezbătut următoarea ordine de zi: - Raport privind activita­tea desfăşurată de organele de specialitate, de comitete­­le şi birourile executive ale consiliilor populare munici­pale, orăşeneşti şi comuna­le, de organele locale de specialitate, în scopul apă­rării, ameliorării, recuperării şi folosirii complete şi inten­sive a potenţialului produc­tiv al fondului funciar şi u­­tilizării cu maximă eficien­ţă a mijloacelor tehnice din dotare din sectorul de stat, cooperatist şi gospodăriile populaţiei. - Coraportul Comisi­ei per­manente pentru agricultură, silvicultură şi industrie ali­mentară. - Program de măsuri pri­vind realizarea în întregime a prevederilor planului de creștere a efectivelor de a­­nimale în sectorul socialist și în gospodăriile populaţiei. - Informare privind reali­zarea prevederilor Hotărîrii nr. 20/1983 privind unele mă­suri pentru îmbunătăţirea ac­tivității în domeniul sistema­tizării localităţilor. - Ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul Exe­cutiv al Consiliului Popular Judeţean de la ultima se­siune. La lucrările din plenul se­siunii au luat cuvîntul urmă­torii tovarăşi: Ajtony La­­dislau, Ion Micu, Molnár E­­meric, Maria Ciubotă, Csi­­szer Andor, Balázs Dioni­­sie, Florin Holiică, Dane La­­dislau, Vécsei Ladislau, Pál Iosif, Szabó Dionisie, Pataki Emeric. Sesiunea a analizat cu maximă exigenţă rezultatele obţinute pînă în prezent în domeniul gospodăririi judi­cioase a fondului funciar, subliniindu-se necesitatea pu­nerii cît mai operative în valoare a rezervelor exis­tente, a respectării cu stric­teţe a legislaţiei în vigoare. În legătură cu problemele supuse dezbaterii, sesiunea a adoptat hotărîri corespun­­zătoare. Cuvîntul de închidere al sesiunii a fost rostit de to­varăşul Iosif Szász, prim-se­­cretar al Comitetului Jude­ţean Harghita al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Popu­lar Judeţean. ­pomeni, locuri fapte In pustietatea muntelui — o Insulă de viaţă: gospo­dăria soţilor Olteanu Să stai vara in Dealul Alb-Cătimani este o ade­vârâtă plăcere !... Mun­ţii sint încărcaţi de ver­deaţă, de flori şi de tur­me, iar pădurile de molizi sint pline de cîntăreţi. Peste tot, spre Bradul Ciont şi spre Iezer pul­­sează viaţa, iar muntele pare el însuşi o fiinţă mi­raculoasă, gata să pri­mească şi să ocrotească pe toţi oaspeţii săi... Să stai iarna in Dealul Alb este un act de curaj şi de temeritate ! Aici, in anotimpul hibernal, ca­re-i­ întinde hotarele pină dincolo de luna lui april, întinderea albă a zăpe­zii te infioară, liniştea es­te dureroasă, iar furtuni­le şi viscolele sunt inspăi­­mintătoare !... Acum co­hortele de neguri şi de nori grei vin cu repeziciu­ne de pe Răchitiş, Cerbuc şi Bradul Ciont, incit ai impresia că toate bleste­mele cerului se coboară pe pămînt. Dar, fantastic ! peste un ceas, nu știu prin ce miracole, soarele îşi­­Conh­nuu­a in pag. a 4­ al li­e ŞANDRU LUNI 2 aprilie 1984 Soarele răsare : 6,54 Soarele apune : 19,44 Zile trecute : 93 Zile râmase : 273 Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti LA BĂLAN: Muncă spornică în mină, dar şi la gospodărirea oraşului Pentru personalul mun­citor al întreprinderii Mi­niere Bălan, sfîrşitul de săptămînă a coincis cu ziua bilanţului activităţii de producţie minieră pe luna martie şi, implicit, pe primul trimestru al a­­nului. Cu această ocazie, s-a consemnat un succes fără precedent în viata ortacilor din Bălan : cu ceea ce au realizat, su­plimentar, în cele trei luni din 1984, lucrătorii I. M. Bălan au dat patriei, in plus, peste 7.000 tone mi­nereu cuprifer extras. S-a ajuns, astfel, după cîte ne spunea tovarăşul inginer Romeo Titirigă, director adjunct al întreprinderii, ca faţă de un angajament anual, ce prevede o pro­ducţie suplimentară de cupru, de 100 tone, nu­mai în primul trimestru al anului, acest plus să ajungă la 92 tone cupru, ceea ce reprezintă ga­ranţia depăşirii substan­ţiale a angajamentelor a­­sumate în întrecerea so­cialistă. Şi, dacă avem in vedere că la Bălan, mi­nerii au lucrat din plin şi ieri, zi în care ei au scos la lumină nu mai puţin de 2.000 tone minereu ce a luat drumul flotafiilor (Continuare în pag. a 4-a) Anton BORȘ ÎN CIUCUL DE JOS . Şi drumarii ar trebui să fie buni gospodari... încălzirea relativă a vremii, coincizînd cu în­ceputul primăverii, şi tim­pul liber de la sfîrşitul săptămînii au determinat organizarea unor acţiuni gospodăreşti la Băile Tuş­­nad şi Sînmartin. In pri­mul rînd, cetăţenii­­ în­drumaţi de deputaţi ai consiliilor populare - au avut în vedere înlătura­rea, fie chiar şi parţială, a urmelor iernii. Căci ză­padă îngheţată şi gheaţă groasă se mai găseşte pe acolo unde nu ajung ra­zele soarelui, trebuind târ­­năcoape şi sape pentru a o disloca, ca şi lopeţi pentru a o încărca în că­ruţe sau remorcile trac­toarelor. Ceea ce la Băi­le Tuşnad a început să se facă de sîmbătă după­­amiază, participînd majo­ritatea personalului O. J. T. Harghita, pre­cum şi alţi cetăţeni ai oraşului, cu toţii dorind să contribuie la înfrumu­seţarea oraşului-staţiune. S-a curăţat, mai întîi zo­na din preajma comple­xului hotelier „Tuşnad", redîndu-se acesteia as­pectul plăcut, curăţindu­­se şi transportîndu-se nu numai gheaţa şi noroiul, reziduuri adu­numai ghi­di şi alte (Contin­uare in pag. a 4-a) V. RADU

Next