Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1985 (Anul 18, nr. 4924-5002)

1985-10-01 / nr. 4924

Anul XVIII Nr. 4924 4 pagini 50 bani / C­­1AI Maximă potenţare a energiilor pentru încheierea la timp a lucrărilor agricole de sezon Conform ultimelor date privind situaţia lucrărilor agricole de sezon, pînă ieri dimineaţă, recolta de cartofi a fost adunată de pe aproape 90 la su­tă din suprafeţe. In cursul zilei de ieri, în unităţile agricole cooperatiste din cadrul consiliilor unice a­­groindustriale Sîncrăieni, Cazarea şi Sînmartin au fost recoltate ultimele parcele cultivate cu car­tofi. Se apropie de momen­tul final şi recoltarea inu­lui pentru fibră, suprafa­ţa rămasă încă nerecolta­tă fiind doar de circa 250 ha, adică 4 la sută. Este tot mai mare, cu fiecare zi ce trece, nu­mărul unităţilor care, în zonele Cristurului şi O­­dorheiului, au abordat şi recoltatul porumbului pentru boabe, cultura cu cea mai mare pondere în zonele respective. De a­­semenea, tot în vestul lu­­ U ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ deţului, au fost recoltate primele suprafeţe culti­vate cu sfeclă de zahăr, ceea ce înseamnă, de fapt, că am intrat în ul­tima fază a campaniei agricole de toam­nă. în ultimele zile ale săptămînii trecute, ca de altfel şi în cursul zilei de ieri, s-a acţionat cu deosebită hotărîre cu un mare număr de tractoa­re - pînă seara tîrziu sau chiar şi pe parcursul nopţilor - la efectuarea arăturilor de însămînţare, ca şi la pregătirea patului germinativ. Consecinţă di­rectă a modului responsa­bil în care au acţionat me­canizatorii, suprafeţele pe care au fost efectuate a­­lături de însămînţare au ajuns la peste 90 la sută, iar cele pregătite pentru semănat­­ la 84 la sută. S-au creat, astfel, condi­ţii pentru în­sămînţarea la timp a tuturor suprafeţe­lor programate, ceea ce înseamnă deja o serioasă opţiune pentru producţii ridicate în anul viitor. Grijă pentru operativitatea lucrărilor, grijă pentru oameni In cursul zilei de ieri au fost scoşi la lumină, la Cooperativa agricolă de producţie din Coz­­meni, ultimi­i cartofi din recolta anului 1985. De remarcat că din cele 260 ha cultivate cu cartofi, nu mai puţin de 160 ha au fost recoltate complet mecanizat, prin instalaţia de sortare trecînd peste 3500 tone cartofi. Numai aici, la cele două benzi, au lucrat zilnic 40-44 de oameni. Atît pentru aceş­tia, cit şi pentru mecani­zatori s-a asigurat, prin cantina unităţii, hrană caladă. Acum, odată cu elibe­rarea unui număr impor­tant de tractoare de la „sectorul cartofi", sunt in­­tensificate la maximum lucrările ce concură la punerea sub brazdă a se­­­minţelor de cereale de toamnă. Preşedintele u­­nităţii, tovarăşul ing. Vitos Ladislau, ne spunea că anul trecut unitatea din Cozmeni a obţinut o bu­nă producţie de grîu - 3100 kg ha pe o supra­faţă de 380 ha - şi am­ C.A.P. Cozmeni biţia celor de aici, desi­gur în primul rînd a me­canizatorilor, care au un cuvînt greu de spus în aplicarea strictă a tehnologiilor, este de a depăşi respectiva producţie, considerată record pînă în pre­zent. Ca atare, se lucrea­ză zi şi noapte pentru ca şi cele 100 ha neînsă­mînţate încă să-şi pri­mească sămînţa în 2-3 zile. Dar, grija pentru operativitate nu o dimi­nuează pe cea pentru calitate, toate terenurile ce au primit pînă acum sămînţa fiind pregătite în mod optim pentru însă­­mînțare. Iar o primă do­vadă a acestei griji es­te deja evidentă : suprafeţe­le însămînţate primele au răsărit foarte frumos, cu plante uniforme şi viguroase, cu o densitate corespunzătoare. Pe fondul finalizării acţiunii de livrare a car­tofilor la fondul de stat, al punerii la adăpost a ultimelor cantităţi de nu­treţuri existente în cîmp, se fac pregătiri intense pentru abordarea ultimei mari lucrări a acestei toamne : recoltarea sfe­clei de zahăr. Ştefan DANCIU Luna septembrie a fă­cut şi mai evidentă hotă­­rîrea oamenilor muncii din patria noastră de a-şi pune in valoare întreaga energie şi capacitate creatoare pentru a în­cheia cu succes acest an şi întregul cincinal, pu­­nînd astfel bazele unei activităţi tot mai rodnice pentru cincinalul 1986- 1993, pentru ridicarea pa­triei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Munca efervescentă, dă­ruirea şi abnegaţia revo­luţionară s-au constituit astfel în răspunsurile u­­nanime ale colectivelor de muncă la îndemnurile şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că­rora li s-a dat o puter­­nică forţă mobilizatoare prin cuvîntarea pe care secretarul general a! par­tidului a rostit-o de la tribuna Congresului al lll-lea al consiliilor popu­lare, cuvîntare ce s-a constituit într-un amplu program de muncă şi ac­ţiune, deschizînd în faţa întregului nostru popor noi şi luminoase perspec­tive în activitatea de în­făptuire a hotărîrilor Congresului al Xlll-lea al P.C.R. De altfel, forumul democraţiei noastre mun­citoreşti, revoluţionare, care şi-a desfăşurat lu­crările în perioada 10-12 septembrie­­ a adoptat o Hotărîre în acest sens, precum şi programele şi proiectele de legi înscri­se la ordinea de zi. A fost adoptată de aseme­nea, în unanimitate, Ho­­tărîrea-Chemare adresată tuturor oamenilor mun­cii pentru realizarea în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan pe 1985 şi pe cincinalul ac­tual şi pentru asigurarea tuturor condiţiilor­­ reali­zării obiectivelor cincina­lului 1986-1990. Astfel că, prin problematica de o deosebită însemnătate a documentelor dezbătute, prin întreaga desfăşurare a lucrărilor, cel de-al lll-lea Congres al consi­liilor populare judeţene şi al preşedinţilor consi­liilor populare municipa­le, orăşeneşti şi comuna­le ,­a constituit într-o pu­ternică manifestare a u­­nităţii de voinţă a între­gului nostru popor în ju­rul partidului, al secreta­rului său general, expri­mînd hotărîrea tuturor cetăţenilor ţării de a ac­ţiona neabătut pentru a asigura dezvoltarea mul­tilaterală a tuturor loca­lităţilor ţării. Din cronica lunii mai consemnăm şedinţa Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 4 septembrie, în cadrul că­reia s-au dezbătut şi a­­probat raportul privind îndeplinirea planului, De­cretul cu privire la noi măsuri pentru aplicarea mecanismului economico­­financiar şi creşterea răs­punderii personalului de­­conducere şi a personalu­lui tehnic, economic şi de altă specialitate în reali­zarea planului de pro­ducţie pentru export şi a planului de producţie in industria extractivă. Au fost dezbătute şi adopta­te, de asemenea, mai (Continuare In pag. a 2-a) Cronica lunii septembrie PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIfl-VA I ^ ^^RIDETUL HARGHITA^^ Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean IMB MARȚI, 1 octombrie 1985 Soarele răsare : 6,13 Soarele apune : 17,57 Zile trecute : 274 Zile rămase : 91 întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă — condiţie a îndeplinirii sarcinilor de plan După scripte au lucrat 69, după producţia realizată — doar 63! Multe dintre întrebările pe care le implică situa­ţia îndeplinirii sarcinilor de plan îşi au răspunsul în analiza modului în ca­re s-a desfăşurat activi­tatea productivă de zi cu zi. Cu condiţia ca aceas­tă analiză să se facă sub semnul unei exigenţe cît mai ridicate şi, mai ales, să aibă în vedere partea de contribuţie a fiecăruia dintre membrii colectivului respectiv. Pentru că tocmai din a­­cest grad de participare se pot „descifra" resurse latente - ca să le spunem aşa - care, valorificate, pot influenţa în pozitiv îndeplinirea sarcinilor. Dar, pentru a nu se considera că facem teo­ria „chibritului", să tre­cem la concret. Analizînd modul în care au lucrat două dintre formaţiile de lucru de la ÎNTREPRIN­DEREA DE TRICOTAJ­E DIN MIERCUREA-CIUC. Cea condusă de Bogdan György, de la secţia tri­cotaj, şi acea de la sec­ţia confecţii, condusă de Máthé Erzsébet. Prima este formată din 17 mun­citoare, care lucrează pe maşini JAR şi R-56. De­numirea utilajelor deser­vite nu am dat-o ca pe un simplu amănunt, ci tocmai pentru a sublinia de la bun început că a­­cest colectiv are la înde­­mînâ unele dintre cele mai moderne mașini din industria de resort, ceea ce ar trebui să reprezin­te un atuu puternic în realizarea planului. Prac­tic, însă, lucrurile nu prea stau aşa. De ce ? Pentru că din cele 17 muncitoa­re, numai 10 au reuşit, pe luna august a.c., să-şi rea­lizeze şi să-şi depăşeas­că normele, una dintre ele - este vorba de Do­­daa Ecaterina - ajungînd chiar la 200 la sută ! Restul de 7 au realizări sub procentul de 100, şa­se fiind chiar sub 80 la sută ! Ce înseamnă a­­ceasta ne-o dovedeşte un calcul simplu. Şi anume că totalul de bucăţi trico­turi realizate pe luna au­gust - 16.356 - reprezintă de fapt rodul activităţii productive a numai 15 muncitoare. Pentru că a­­dunînd procentele pier­dute, ele dau o sumă e­­gală cu exact numărul de ore pe care ar fi trebuit să-l lucreze într-o lună două muncitoare şi care în mod normal ar fi e­­xecutat 2180 bucăţi trico­turi ! Aşadar, lucrează, scriptic, 17 muncitoare, dar practic, realizarea lor în producţie nu mai este în concordanţă cu acest număr ! Dimpotrivă, ei di­minuează cu doi, iar da­că avem în vedere par­tea de contribuţie a lui Dodan Ecaterina, consta­tăm că s-a pierdut pro­ducţia a trei oameni! Nici cu cea de a doua formaţie lucrurile nu stau mai bine. Pentru că efec­tivul total al formaţiei de 52 de muncitoare, după felul în care şi-au realizat normele, poate fi grupat astfel : 28 au îndeplinit şi depăşit, deci într-o proporţie de peste 100 la sută, iar 24 sub acest pro­cent, dintre acestea , sub 80 la sută, 6 între 80-90 la sută, iar 9 între 90 şi 100 la sută. Procedăm şi aici la adunarea procen­telor pierdute şi în final se rotunjeşte un total e­­gal cu numărul de ore co­respunzător a 4 munci­tori ! Pierdute, evident. Practic, celor 27.167 bu­căţi confecţii realizate de formaţie ar fi trebuit să li se mai adauge încă 2260, dacă, fiecare din­tre cei 52 componenţi, şi-ar fi făcut datoria ! Sigur, am încercat să vedem și care nu fost cauzele ce au­ determinat aceste sinuozități în rea­lizarea normelor. Din ce­le constatate rezultă că acestea ar putea fi gru­pate pe trei categorii : cele determinat de schim­barea modelelor, cînd se pierde mai mult timp de­cit cel­­ prevăzut în nor­mă ; apoi, ar veni apro­vizionarea ritmică a fie­cărui loc de muncă, şi nivelul pregătirii profe­sionale. Fiecare dintre a­­cestea putîndu-şi găsi so­luţionarea, aşa cum con­­dludea şi Bogdán György, conducătorul primei foi­(Continuare in pag. a 2-a) I. NETE In pag. a 2-a Actualitatea In pag. a 4-a­­ SPORT INVESTIŢII ‘85 Lucrările nu pot avansa, dacă lipsesc oamenii şi materialele Un bloc cu 36 aparta­mente, cu spaţii comer­ciale la parter, plus două centrale termice cu caza­ne pentru combustibili so­lizi şi depozitele aferen­te, ca şi conductele şi cana­­le termice - iată cam ce au de executat constructorii de la punc­tul de lucru din Bălan al Brigăzii complexe Gheor­­gheni din cadrul I.A.C. M J. Harghita. Ceea ce este destul de puţin, de fapt întreaga brigadă nu are un plan anual prea mare, nimic neîmpiedi­­cînd realizarea şi preda­rea tuturor obiectivelor cuprinse în planul anual. Cu toate acestea, dacă la cele două centrale ter­mice stadiile fizice sunt corespunzătoare, mun­­cindu-se la montajul ca­zanelor, la bloc nici vor­bă de aşa ceva ! Zilele trecute, cîţiva fierari-be­­tonişti şi dulgheri lucrau la montarea armăturilor metalice pentru stîlpii de la al doilea nivel, la un tronson, în vreme ce la celălalt făceau aceleaşi lucrări pentru primul ni­vel. Nu s-ar putea spu­ne că nu este suficientă forţă de muncă, pentru acest stadiu al construc­(Continuare in pag. a 2-a) Radu VECSLER

Next