Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1985 (Anul 18, nr. 4924-5002)

1985-10-01 / nr. 4924

Anul XVIII nr. 4924-pag. 12-a Pe pe fiecare palma de pamînt , producţii maxime C.A.P. MIHĂILENI: Se cere o concepţie şi un spirit nou Producţiile mari nu prea i-au răsfăţat pe cei din Mihaileni, cel putin­­ ultimii ani. La orzoai­ca, de pildă, au fost, In acest an, suprafete de pe care s-au recoltat, da­că se poate vorbi de aşa ceva, cam 300 kg boabe la hectar. Adevărul e că la Cooperativa agricolă de producţie din Mihăi­­leni se trag acum conse­cinţele unei lipse, aproape totale de concepţie în privinţa utilizării terenu­rilor agricole. Pentru a trece în sfera concretu­lui, ne vom opr, mai Ti­­tîi, la categora „terenuri arabile" Unitatea dispu­ne de 1573 ha asemenea terenuri, dar din­­acestea doar pe circa 603 ha se cultivă cartofi, ceea ce înseamnă, implicit, că pe acestea se aplică şi în­grăşăminte naturale, ca şi majoritatea îngrăşă­mintelor chimice. Restul de peste 900 ha fac par­te dintr-un fel de „lume a treia", de la care se aşteaptă producţii, dar nu li se dă în schimb a­piroape nimic. Iar recolte­­e pe aceste terenuri sunt aşa cum am văzut, sub orice critică. Sigur, de situaţia creată nu poate fi făcută vinovată actuala conducere - preşedinte Bilibok Carol, inginer șef Vaida Anton­­, pentru că sunt abia de vreun an în aceste posturi, dar nu-i mai puțin adevărat că nici în acest interval sem­nele de reviriment nu sunt firea vizibile. Ne gîndim a faptul că nu s-a apli­cat nici măcar un kilo­gram de amendamente calcaroase - „nu s-au primit", ni se spune deşi o bună parte din a­­ceste terenuri au nevoie de asemenea substanțe. Apoi, avînd în vedere faptul că, pentru readu­cerea suprafeţelor res­pective la condiţia de te­renuri fertile, productive, este neapărată nevoie să se recurgă la „metode naturale" de ameliorare, respctiv la utilizarea pe scară largă a gramine­­elor perene şi a legumi­noaselor. Or, se observă că gramineele perene se întind doar pe ... 40 ha în timp ce la leguminoase situaţia este ceva mai bună, însămînţîndu-se în această primăvară 200 ha cu trifoi. Adăugind şi recuperarea, în patrimo­niul arabilului, a unei su­prafeţe de 80 ha, am cam epuizat acţiunile vi­­zînd punerea în valoare a terenurilor agricole a­­rabile, cu care, eventual, s-ar putea lăuda cei din Mihăileni. Aflîndu-ne la început de an agricol, credem că ar trebui stabi­lit de urgenţă un program de măsuri şi acţionat în consecinţă, pentru că la Mihăileni nişte suprafeţe cu potenţial productiv ri­dicat, suprafeţe mecani­­zabile, au ajuns că a­­proape nu mai dau ni­mic. în domeniul pajiştilor, e de subliniat faptul că suprafaţa amenajată pen­tru recoltarea mecanizată se ridică la 300 ha, dar mai sunt foarte multe de făcut pentru ca unitatea să nu mai cheltuiască su­te de mii de lei, în fieca­re an, pentru cumpărarea de fîn. Oricum, la C.A.P. Mi­hăileni se cere tras un semnal de alarmă, pen­tru a se trece, de la mo­dul de acţiune ,,după u­­reche", la acţiuni conce­pute într-o viziune nouă, modernă, pentru ca aceas­tă unitate cu potenţial deosebit de ridicat să iasă în sfîrşit din medio­critate. Ştefan DANCIU Investiţii *85 Lucrările nu pot avansa, dacă lipsesc oamenii şi materialele fermare din pag. f) 5ei, dar cum maistrul zăse Emerîc, şeful punc­tului de lucru, îşi împar­te timpul la toate obiec­tivele, meseriaşii cînd muncesc, cînd pleacă de pe şantier.­­. Aşa se ex­plică faptul că nici grafi­cul zilnic de lucru nu es­te­ respectat întocmai, că cele 10 ore de lucru nu sunt folosite la maxim. Desigur, se mai întîmplă să nu fie trimise, de la baza de producţie secun­dară din Gheorgheni, ar­măturile metalice pentru diafragme şi zone monoli­te, se mai întîmplă ca sta­ţia de betoane să ducă lip­să de nisip, aşa că nu se fabrică destul beton. nu­ se poate turna peste tot unde trebuie - mai sunt de executat cîteva zec de metri pătraţi de pava­­­e ! - şi nu se pot mon­ta la bloc celelalte ele­mente prefabricate ; ast­fel, ceea ce s-ar fi pu­tut cîştîga prin creşterea gradului de industrializa­re a lucrării, se pierde datorită neasigurării ma­terialelor de construcție şi irosirii timpuluî de lu­cru, neajungîndu-se la rezultatul dorit, adică la reducerea duratei de e­­execuție. Cum timpul nu stă pe loc, constructorii trebuie să execute cît mai repede structura blocu­lui, creîndu-şi front de lucru în interior, pentru lunile de iarnă, putînd să predea blocul în acest an. Tot la apartamente ar fi trebuit să lucreze şi o echipă din cadrul I­.G. C.L. Harghita, aparţinînd lotului de construcţii, ca şi meseriaşii S.G.C.L. Bălan. Este vorba de ri­­dicarea gradului de con­fort al apartamentelor din blocul nr. 50, aici fiind planificată realiza­rea a 711 apartamente de confort I. Numai că pînă acum abia s-au pre­dat 37 apartamente afla­­te la scările 1 şi 2, lu­crările fiind executate de meseriaşii de la E.G.C.L. Topliţa, munca lor fiind apreciată atît de locatari, cît şi de tovarăşul Pop Andrei, vicepreşedintele Consiliului popular oră­şenesc Bălan. In schimb, ceilalţi meseriaşi nu lu­crau la scara 5, unde trebuie terminate în acest an alte 16 apartamente, nici In ziua de 25 sep­tembrie, cînd am fost a­­colo, dar nici în zilele trecute, cum ne-au confir­mat tovarăşii Nicolae Roman, şef sector locativ, şi Antal Ştefan, şef cen­tru, ambii de la S.G.C.L. Bălan. Cu un asemenea „ritm" de lucru, cine ştie cînd vor fi terminate lu­crările de ridicare a gra­dului de confort la toate cele 259 apartamente planificate ! Faptul trebuie să atra­gă măsuri adecvate din partea conducerii I.J.G. C.L. Harghita, mai ales că problema reparării a­­cestor apartamente tre­nează de cîţiva ani, iar absenţa lor o resimt ce­tăţenii Bălanului. După scripte au lucrat 69! (Urmare din pag. 1i­maţii amintite aici. Şi mi s-a părut obiectivă păre­rea sa că, în mod deose­bit, trebuie avut în vede­re nivelul de pregătire profesională, pentru că, exemplifica el, mai sunt muncitoare ca Antal Ma­ria sau Kicsi Margit, ca­re, deşi au vechime des­tul de mare, nu au ajuns la acel grad de siguran­ţă necesar în operaţiile pe care le execută, repe­tările pe care­ ie fac dimi­­nuînd în cele din urmă producţia întregii formaţii şi,­ bineînţeles, a între­prinderii. _ (Urmare din pag. 1) multe programe menite a asigura continua dezvol­tare economico-socială a patriei, o mai bună sa­tisfacere a cerinţelor populaţiei. Importante momente a­­le dialogului nemijlocit pe care secretarul gene­ral al partidului îl poartă cu făuritorii bunurilor ma­teriale au fost marcate de vizitele de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu , în judeţele Iaşi - prilej cu care a avut loc şi deschiderea anului de învăţămînt 1985-86, în desfăşurarea căruia ideile cuprinse în cuvîntarea rostită de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la marea a­­dunare populară se do­­vedesc deosebit de im­portante Braşov şi la Institutul de cercetare şti­inţifică şi inginerie teh­nologică pentru maşini şi­­ utilaje agricole de la Băneasa, în cadrul dialogului pri­vind relaţiile internaţio­nale şi problemele lumii contemporane, consem­năm întrevederea pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut-o cu preşedintele Burkinei Fa­so, precum şi convorbiri­le prilejuite de vizita ofi­cială de prietenie in ţara noastră a preşedintelui Republicii Indonezia, ge­neralul Suharto, înscrise ca un moment de o deo­sebită însemnătate în cro­nica relaţiilor de priete­nie şi colaborare dintre România şi cele două ţări. Dintre evenimentele vie­ţii cultural-aristice notăm desfăşurarea, între 19-27 s­ptembrie, la Bucureşti, a celei de a X-a ediţii a Festivalului internaţional „George Enescu", care, prin cele 46 de manifes­tări, s-a constituit într-o adevărată sărbătoare a spiritului, într-un moment de prestigiu şi referinţă în acest domeniu. Faptele de muncă deo­sebită dau conţinut şi activităţii pe care au des­făşurat-o în cursul aces­tei linii şi colectivele de muncă din judeţul nostru, prin ele exprimîndu-se voinţa şi hotărîrea oame­nilor de pe aceste melea­guri de a-şi aduce o con­tribuţie tot mai mare la creşterea avuţiei naţio­nale. In acest sens, se cuvine subliniată situa­rea pe o poziţie frunta­şă la nivel de ţară a co­lectivelor de muncă din cadrul I.P.I.C.C.F. Harghi­ta şi I.F. Vlăhiţa, precum şi anunţarea din partea cîtorva unităţi economice a îndeplinirii sarcinilor la producţia marfă industria­lă pe acest cincinal. Este de notat, de ase­menea, strguinţa lucrători­lor de pe ogoare, care depun eforturi susţinute pentru a asigura punerea la adăpost a recoltei a­­cestei toamne, trecînd în acelaşi timp la lucrări ce vizează pregătirea recol­tei viitoare, întregim imaginea acti­vităţii cu începerea unui nou an şcolar, care, des­­făşurîndu-se la cota ce­rinţelor şî exigenţelor subliniate de tovarăşul Nicolae Cea­urescu în cu­vîntarea rostită cu prile­jul deschiderii anului de învăţă­mint 1985—86, va contribui din plin la pre­gătirea constructorilor de mîine aî societăţii socia­liste din patria noastră. Cronica lunii septembrie —­­ Actualitatea - Act Cursuri tehnico-aplicative de larg interes la Gheorgheni Începînd de mîine, la Casa de cultură din Gheor­gheni îşi încep activitatea o seamă de cursuri tehni­co-aplicative, cursuri care vor fiinţa în cadrul universi­tăţii cultural-ştiinţifice. Am solicitat mai multe amă­nunte, privind profilul acestor cursuri, tovară­ului Da­­nalizi Iosif de la Casa de cultură a sînd catelor din Gheorgheni .­ ­ Orientîndu-ne în funcţie de solicitările ce­tăţenilor din localitate, într-o primă etapă vom deschide, începînd de mîine, de la ora 16, o seamă de cursuri tehnico­­aplicative de larg inte­res. Printre acestea le amintim pe cele de ali­mentaţie raţională, pre­­cum şi pe cele de însu­şire a cunoştinţelor de dactilografie, croitorie, reparaţii aparate de ra­dio şi televizoare, cursuri de întreţinere a esteticii feminine, precum şi pe cele de gimnastică ritmi­că pentru copii. Am avut în vedere ca aceste cursuri să fie conduse de oameni pricepuţi, cu ex­perienţă practică înde­lungată în domeniu. De asemenea, tot pe baza opţiunilor cetăţenilor din localitate şi nu numai a­­le lor, avem în vedere ca pe lîngă cursurile tehni­­co-aplicative amintite, în viitorul apropiat să mai deschidem cursuri de de­sen tehnic, precum și de mecanică auto. Folosesc acest prilej pentru a a­­minti că și în aceste zile se mai pot face înscrieri la diferite cursuri tehnico­­aplicative, zilnic între o­­rele 8-13, la așezămîntul de cultură din localitate. Consemnare de Gheorghe CHIPER ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRT • ..LUNA EDUCAŢIEI IURDICE CETĂŢENEŞTI" La întreprinderea jude­­teană de morărit şi pani­ficaţie din municipiul Miercurea-Ciuc are loc, azi, de la ora 14, deschi­derea festivă a manifes­tării „Luna educaţiei ju­ridice cetăţeneşti''. In ca­drul acestei acţiuni de larg interes cetăţenesc, azi are loc simpozionul „Rolul educaţiei cetăţe­­neşti-juridice: întărirea ordinii şi disciplinei la locul de muncă şi în so­cietate", acţiune care va fi susţinută de către membrii brigăzii de ştiin­ţe juridice a Casei de cultură municipale Mier­curea-Ciuc. • Azi, de la ora 18, în sala „Harghita" a Clu­bului tineretului din mu­nicipiul Miercurea-Ciuc are loc o acţiune cu fil­mul intitulată „Tineretul şi pasiunea sa pentru sport". Manifestarea se desfăşoară in cadrul A­­nului Internaţional al Tineretului, sub genericul ,,Tineretul in acţiune *­­Participare — Devoltare - Pace". CONFERINŢA MEDICALA „Prevenirea Îmbolnăvi­­rilor de ateroscleroză, tratamentul acestei afec­ţiuni la Băile Tuşnad" este titlul conferinţei me­dicale care va avea loc azi, de la ora 18, la Ca­sa de cultură din Băile Tuşnad. SPECTACOLE PE­NTRU COPII ŞI ADULŢI Azi, de la orele 10 şi 12, la Casa de cultură municipală din Miercu­rea-Ciuc, un grup de ar­tişti de la Teatrul de păpuşi din Oradea va prezenta două spectacole pentru copii. Tot azi, de la orele 17 şi 20, artiştii de la Teatrul de stat din Oradea vor prezenta două spectacole de varietăţi pentru adulţi. • Azi, de la orele 16 şi 19, la Casa de cultu­ră municipală din Odor­­heiu Secuesc, teatrul Naţional din Tg. Mureş (secţia maghiară) va pre­zenta două spectacole cu piesa „Fi cuminte Cristo­­for" de Aurel Baranga. UN NOU SPECTACOL PENTRU ELEVI Reamintim celor intere­saţi, că Circul de stat din Bucureşti, prezent in aceste zile cu spectacole in municipiul Miercurea- Ciuc, va da azi, de la ora 10, o reprezentaţie suplimentară, rezervată elevilor. O NOUA GRĂDINIŢĂ CU PROGRAM NORMAL Prin grij­a Consiliului popular municipal Mier­curea-Ciuc, începînd de ieri, în fostul local al A.C.R., de pe strada Gri­­viţa Roşie nr. 3, s-a des­chis o nouă grădiniţă cu program normal. In prea­labil, au fost efectuate lucrări de reparaţii capi­tale, la clădirea respec­tivă (recom­partimentari etc.), igienizare şi dota­rea cu mobilier corespun­zător. Instantaneu surprins du­minică de fotoreporterul nostru la hotelul „Bradul“ din Miercurea-Ciuc. Nu, să nu credeţi că este vorba de vreun antrena­ment de alpinism ! Ci, pur şi simplu, se efec­tuează lucrări de repara­ţii. Admirăm curajul, dar publicăm poza pentru a arăta că nu agreăm mo­dalitatea, la al cărei risc nici nu îndrăznim să ne gîndim ! INFORMAŢIA harghitei

Next