Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1986 (Anul 19, nr. 5234-5312)

1986-10-01 / nr. 5234

Anul XIX­, * Nr. 5234 4 pagini 50 bani ntOiETMI om TOATE fAttUl UNW-VA * Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Unanima angajara pentru transpunerea In viaţă a hotărîrilor Congresului al _ ______lii-lea al oamenilor muncii _____ Sarcini prioritare în aplicarea nou­lui mecanism economico-financiar In concepţia partidu­lui şi statului nostru, mecanismul economi­co-financiar are un ca­racter dinamic, fiind necesară perfecţionarea continuă a acestuia, corespunzător cerinţelor obiective ale fiecărei e­­tape de dezvoltare a e­­conomiei naţionale. Se­cretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la cel de-al III-lea Con­gres al oamenilor mun­cii, sublinia că trebuie să­ facem si in continua­re totul pentru a înfăp­tui neabătut programe­le si măsurile stabilite, astfel încît autocondu­­cerea muncitorească, autogestiunea economi­­­co-financiară să se poa­tă manifesta din plin în toate sectoarele și să stimuleze puternic ener­giile creatoare ale oa­menilor muncii. In ace­laşi timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ară­ta că trebuie să recu­noaştem că nu în toate sectoarele s-au aplicat cu toată fermitatea a­­ceste forme, îndeosebi principiile noului meca­nism economico-finan­ciar. Fiind vorba de un ansamblu de măsuri ca­re se subsumează aces­tui mecanism, consider că nu este lipsită de interes o enumerare a măsurilor și actelor normative adoptate de partidul și statul nostru în acest sens. Este vor­ba de Hotărîrea Plena­rei C.C. al P.C.R. din martie 1978, complexul de măsuri adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1980, pro­gramele adoptate de Conferinţa naţională a partidului din decem­brie 1982, privind re­ducerea costurilor, şi Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1983, Hotărî­rea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R .din 26 octombrie 1984, măsurile adoptate de plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, din iunie 1985, acestora adăugîn­du-li-se programul cu privire la perfecţiona­rea sistemului de finan­ţare şi creditare a acti­vităţii economice şi a normativelor economi­­co-financiare, adoptat în acest an. Acest mecanism este conceput în întregul său în aşa fel încât, pus în aplicare, prin asu­marea răspunderii de către fiecare colectiv de oameni ai muncii, de către conducerea fie­cărei unităţi, să asigure realizarea producţiei fi­zice necesare economiei naţionale în volumul, structura şi calitatea stabilite prin plan şi contracte, respectîndu­­se întocmai normativele de costuri şi eficienţă economică. Subliniam însă că funcţionarea a­­cestui complex de mă­suri depinde de răspun­derea cu care se mili­tează pentru respectarea prevederilor fiecărui act normativ­ compo­nent. Spunînd aceasta, am în vedere că numai în cursul acestui an, pe linia perfecţionării con­tinue, au fost elaborate acte normative vizînd un spectru larg de pro­bleme, de la îmbunătă­ţirea sistemului de re­tribuire, a celui de pla­nificare economico-fi­­nanciară, la cele de perfecţionare a activi­tăţii de control finan­­ciar-bancar, au fost sta­bilite o serie de măsuri prin care se reglemen­tează clar modalitatea de folosire a resurselor în vederea creşterii răs­punderii conducerilor, a organismelor colective de conducere şi a între­gului colectiv pentru respectarea disciplinei de plan şi a înţelege prioritatea pe care o a­­re producţia pentru ex­port. Am să mă refer nu­mai la faptul că încă sunt unităţi care nu au înţeles şi nu aplică prevederile legii retri­buirii în acord global şi direct. Se deduce a­­cest lucru din faptul că contractele care se în­cheie între unitatea pro­ductivă şi forul tutelar nu conţin toate elemen­tele prevăzute de lege : nominalizarea produc­ţiei fizice, stabilirea cu exactitate a obligaţiilor ce revin organului cen­tral ;4legat de stabilirea cotelor la mia de lei producţie marfă şi la suta de lei manoperă directă , schimbările de plan trebuie să se re-CContinuara In pag. a 5­0) ec. Eugen POI, directorul Filialei Har­ghita a Băncii Naţionale Şi în această lună, viaţa politică, economi­că şi socială a ţării noastre a fost marcată de evenimente majore, menite a contribui e­­senţial la impulsionarea activităţii în toate do­meniile, pentru tradu­cerea neabătută în fap­te a istoricelor hotărâri ale Congresului al XIII- lea al partidului, ga­ranţie sigură a înflori­rii continue a României socialiste, în zilele de 4, 5 şi 6 septembrie, s-au desfă­şurat, în Capitală, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului, preş­e­ntele Republicii Social­ste România, preşedintele Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, lu­crările celui de-al III- lea Congres al Oameni­lor Muncii din industrie şi ar­e sectoare econo­mice ale României so­cialiste. Cuvîntarea ros­tită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în deschiderea lucrărilor marelui forum al demo­craţiei muncitoreşti — adoptată prin Hotărîrea Congresului al III-lea al Oamenilor Muncii Cronica lunii sep­tembrie ca program de muncă şi acţiune al tuturor oamenilor muncii, al Întregului p­por —. Ho­tărîrea specială a Con­gresului al III-lea al Oamenilor Muncii cu privire la realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii — moment ce a încununat voinţa firească a între­gului nostru popor, vo­inţă a cărei expresie a fost şi impresionantul număr de telegrame, trimise pe adresa Con­gresului, a Comitetului Central, mărturii eloc­vente ale preţuirii, res­pectului şi dragostei nemărginite de care se bucură tovarăşul Nicola­e Ceauşescu —, celelalte documente a­­doptate — Hotărîrea- Chemare a congresului, adresată tuturor oame­nilor muncii din ţara noastră , Hotărîrea ce­lui de al III-lea Con­gres al Oamenilor Mun­cii d­e Republica So­cialism România cu privire la reducerea cu 5 la sută a armamente­lor, efectivelor și chel­tuielilor militare și or­ganizarea unui referen­dum ; Apelul Congresu­l Continuam in pag a !•»( Vedere din municipiul Miercurea-Ciuc -------.—■ ■ ■ ■ —. MIERCURI, 1 octombrie 1986 Soarele răsare : 6,13 Soarele apune : 17,57 Zile trecute : 274 Zile ramase : 91 C.A.P. MUGENI La însămînţări,­­ ritmul zilnic trebuie accelerat! De cîteva zile, la Co­operativa agricolă de producţie din Mugeni s-a declanşat una din­tre cele mai importan­te lucrări agricole de sezon. Este vorba de recoltarea porumbului pentru boabe, cultură care deţine în arabilul unităţii o pondere în­semnată. Din totalul celor 125 hectare, 20 vor fi recoltate pentru a se depozita sub formă de pastă, iar restul su­prafeţei — pentru boa­be. Aşa cum era şi fi­resc, primele suprafeţe recoltate au fost cele care vor fi însămînţate în această toamnă. In paralel, s-a trecut şi la efectuarea arătu­rilor pentru însămînţări. Pînă ieri, faţă de 270 hectare cîte vor primi sămînţa în această toamnă, au fost arate 160 hectare şi însămîn­­ţate cu ora, 60. După cum ţinea să sublinieze tovarăşa Peter Rozalia, preşedinta unităţii, a­­ceastă din urmă lucrare a fost încredinţată ce­lor mai buni rr­ecaniza-­ tori : Péter László, Ve­ress Ferenc şi Pető Ká­roly. Cu toate că lucrarea a început cu bine, rit­mul realizat ulterior a fost cu totul necores­punzător. O parte din tractoarele iniţial repar­tizate aici au fost scoa­se şi dirijate către alte­­ lucrări. Aşa se face că, în prezent, faţă de 15 hectare cît este planifi­cat ca ritm zilnic, se realizează doar 7 ! De asemenea, din motive mai mult sau mai puţin întemeiate, şi numărul semănătorilor aflate la început în lucru a fost redus de la trei la unu. Avîndu-se în vedere necesitatea respectării perioadei optime de In-IA ORDINEA ?ll£l VN -AGRICULTURĂ 'm­mmmmmmsammmmmmmmmmmmmmmm sămînţări, ca şi timpul deosebit din această pe­rioadă, credem că tre­buie făcut totul ca res­tanţele de pînă acum să fie grabnic recupera­te, fără, bineînţeles, a se face rabat la calitate. Un număr însemnat de cooperatori am întîl­­nit şi la brigăzile legu­micole, Beta şi Aluniş situîndu-se printre pri­mele în ceea ce priveşte suprafaţa recoltată şi producţia realizată la zi. Un ritm mai accele­rat se impune şi la re­coltarea porumbului pentru boabe, concomi­tent cu stringerea şi în­­silozarea în cele mai bune condiţii şi a coce­nilor rezultaţi de pe a­­ceste suprafeţe. Ştefana DRAGHICI SITUAŢIA ASIGURĂRII NECESARULUI DE SUCULENTE, PINA LA DATA DE 29 SEPTEMBRIE A.C., IN PROCENTE, ÎN CELE 12 C.U.A.S.C. DE PE RAZA JUDEŢULUI. ÎN NUMĂRUL DE AZI AI, ZIARULUI NOSTRU ! • Actualitatea • Retrospectiva lui Marx József • Cronica rutieră • La depozitul I.J.L.F.; Se însilozează legumele și fructele pentru iarnă •» I% I I I% I% I* IA I I% I% I% I I% I* I i ! OAMENI. LOCURI. III ====== FAPTE Maistrul Băbulan şi oamenii săi ! Scriu din nou despre­­ oamenii Hodoşei. Des- * pre acei oameni harnici­­ şi meşteri pricepuţi, ea- • re de ani şi ani se si- I tuează în fruntea intre- \ cerii soc a iste din­­a-­­ drul C.E.P.L. Topliţa. 3 De da a aceasta scriu­­ despre maistrul Mirian­­ Băbuţan şi cei 14 oa- - meni ai săi din cadrul I schimbului B de la ie- . pozitul de buşteni. Cei • mai m­uţi dintre aceş­­­tia, ca şi maistrul lor, I [Continuam in pag a S­al­­­li­e ŞANDRU \ f mmm» ff mmm » mmm » mmm » mmmm »

Next