Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1988 (Anul 21, nr. 5699-5776)

1988-04-01 / nr. 5699

Anul XXI., nr- 5699 — pag. a 2-a INFORMAŢIA HARGHITEI »* în mijlocul colectivului de muncă de la întreprinderea de oteluri speciale forjate Cristuru Secuiesc în scopul cunoaşterii mai bine şi mai profunde a vieţii şi activităţii oamenilor muncii din judeţul nostru, s-a statornicit ca periodic redacţia ziarului nostru sa organizeze intilniri cu colectivele de muncă din unităţi economice, cu cetăţenii din localităţi, cititori ai ziarului „Informaţia Harghi­tei“, în cursul zilei de miercuri, un colectiv, for­mat din NICOLAE BUCUR, RADU VECSBER, GHEORGHE CHIPER, HOREA MOLDOVAN. SZAKÁCS V. ALEXANDRU a poposit la I.O.S.F. Cristuru Secuiesc pentru a dialoga cu ciţiva din marea familie a harnicului şi tînărului colectiv de aici. Aducem mulţumiri şi pe această cale Comi­tetului orăşenesc de partid, conducerii întreprin­derii, celorlalţi factori pentru sprijinul acordat în realizarea acestei reuşite şi utile acţiuni. Maturitatea profesională a unui Cei din marea familie a I.O.S.F. tînăr colectiv de muncă întreprinderea de oţe­luri speciale forjate din Cristuru Secu­iesc a păşit, nu de mult, în al doilea de­ceniu de existenţă, cu hotărîrea de a obţine cele mai bune rezulta­te în activitatea pro­ductivă. Iar cel de-al doilea trimestru al a­­cestui an hotărîtor al cincinalului, metalur­­giştii cristureni îl în­cep cu o realizare deo­sebită : depăşirea, în luna martie, a produc­ţiei fizice de bare şi blocuri forjate cu 22 t, implicit şi a producţi­ei marfă cu 4,3 mili­oane lei. Angajamen­tul oamenilor muncii de a atinge parametrii proiectaţi la numai şase luni de la pune­rea completă in func­ţiune va fi materiali­zat din această lună. Dar, pînă a se ajun­ge la realizările aminti­te, ca şi la asimilarea a numeroase mărci de oţeluri rapide şi o­­ţeluri aliate pentru scule, oţelarii, forjorii, ceilalţi muncitori, in­gineri şi tehnicieni au parcurs o perioadă lungă de căutări şi în­cercări, nereuşite şi realizări deosebite ; astfel, în anii ce au trecut, s-a sudat colec­tivul de muncitori şi specialişti, oamenii s-au maturizat profesional, învăţînd să mânuiască utilajele şi instalaţiile complexe pe care tot ei le puseseră în func­ţiune, însuşindu-şi­­ teh­nologiile moderne de elaborare şi prelucrare a metalului. Acum, în întreprin­dere muncesc peste 900 de muncitori, in­gineri, economişti, teh­nicieni, cu toţii parti­­cipînd, într-o formă sau alta, la realizarea barelor şi blocurilor forjate din oţel rapid şi a oţelurilor aliate pentru scule. Acestea sunt elaborate şi prelu­crate de utilaje de înaltă tehnicitate, pro­duse de întreprinderi din ţară, calitatea lor fiind permanent verifi­cată, prin probe, în la­boratorul condus de tînărul fizician Máté Albert: „Efectuăm, în primul rând, analize rapide pentru elabora­rea şarjelor, veghind la respectarea compo­ziţiei chimice ce asigu­ră calitatea oţelurilor forjate sau a celor pentru scule“. Este sin­gurul laborator de a­­cest fel din judeţ ce utilizează spectometre perfecţionate, unde s-au elaborat programe si­milare celor din im­port pentru a fi utiliza­te pe calculatoarele ro­mâneşti, unde s-au con­ceput şi aplicat metode speciale pentru calculul concentraţiilor, unde se fac analize pentru obţi­nerea unui set de eta­loane rapide. „Treptat — remarcă ing- Iuliu Flori­şcă, directorul în­treprinderii — activita­tea laboratorului se perfecţionează, trans­­formîndu-se dintr-un simplu laborator desti­nat producţiei într-unul în care se face cerce­tare ştiinţifică, vizîn­­du-se obţinerea unor­ noi mărci de oţeluri“. Oţelurile elaborate în moderne cuptoare e­­lectrice cu are , sunt turnate în lingouri, for­jate şi aduse la dimen­siunile solicitate de be­neficiari. De puţin timp a avut loc o premieră naţională : forjarea unui lingou de format A-20, cintărind 2650 kg, lucru ce nu se mai făcuse în ţară. „Utilizarea unor lin­gouri de format mare permite atît creşterea productivităţii muncii, cît şi îmbunătăţirea in­dicelui de scoatere a metalului“, ne explică ing. Cicerone Zaharia. Unul dintre specialiştii ce promovează noile tehnologii. în curs de finalizare este şi teh­nologia de turnare a frezelor în modele u­­şor fuzibile, eliminîn­­du-se prelucrarea prin aşchiere, mare consu­matoare de manoperă şi de metal, conţinînd preţioase elemente de aliere din import; în acest fel, coeficientul de scoatere al metalu­lui se va dubla. Sînt realizări deosebite, do­vedind maturitatea pro­fesională a acestui tî­năr colectiv — în care media de vîrstă nu de­păşeşte 25 de ani ! — ilustrînd capacitatea de asimilare a unor pro­duse de înalt nivel tehnic şi calitativ. De la oţeluri nealiate la cele aliate, de la aces­tea la cele rapide şi la cele mai dificile, cu diferite feroaliaje, a fost parcurs un drum lung, presărat deseori de greutăţi, înlăturate prin tenacitatea mun­cii oamenilor. Printr-o riguroasă disciplină teh­nologică, de-a lungul întregului flux, în per­spectivă apropiată se află asimilarea unor mărci de oţeluri slab aliate destinate scule­lor necesare industriei pielăriei şi blănăriei, e­­liminîndu-se importarea lor. Şi specialiştii cris­tureni gîndesc la noi mărci de oţeluri spe­ciale, la n­oi tehnologii, pînă acum nerealizate în ţară, în scopul asigu­rării tuturor sculelor necesare în cele mai diferite ramuri ale eco­nomiei naţionale­în prealabil, înaintea int­ănirii noastre, am făcut ocolul întreprin­derii. Ne-a lăsat o im­presie plăcută semnifi­cativa şi prompta pro­pagandă vizuală, ordi­nea, curăţenia, simţul gospodăresc al oameni­lor de la I.O.S.F. Alei frumos îngrijite, zone­­ verzi la fel, ronduri de flori care-şi aşteaptă florile în curijul. Cine­va, chiar în cadrul în­tâlnirii, ne-a rostit un „de la inimă bun ve­nit in cadrul marii noastre familii“. Fru­mos spus... Dincolo de viaţa tre­pidantă a... oţelului, care se „naşte“ din mîi­­nile acestor minunaţi oameni, tovarăşa Csö­mör Ghizela, preşedin­ta comisiei de femei din cadrul întreprinde­rii, ne-a deschis „o fe­reastră" spre viaţa fe­meilor de aici. Aproape 200 de femei, harnice şi inimoase care, dincolo de şarjele de oţel, au o activitate extraprofesio­­nală bogată. Interlocu­toarea noastră, tineră şi cu spirit de iniţiativă, ne-a vorbit despre ex­cursiile organizate la diferite monumente is­­­­torice din ţară, excursii in exclusivitate pentru femei, despre serile cultural-educative or­ganizate periodic, despre instructivele întîl­irri cu medici, jurişti, despre isprava merituoasei sudoriţe Maria­­ Ma­tei, care, anul trecut, la faza judeţeană a con­cursului profesional al sudorilor s-a dovedit a fi cea mai bună din ju­deţ. Deci profesiona­lism nu glumă !... Tî­nărul ötvös Gábor, se­cretarul comitetului V.T.C. ne-a completat documentarea cu sec­venţe din activitatea celor peste 700 de ti­neri. In primul rînd punctul de atracţie îl constituie clubul I.O.­S.F., care, seară de seară devine neîncăpă­­tor. Concursurile de şah, întrecerile de te­nis, cele de minifotbal se adaugă la paleta lar­gă de activităţi în ca­re sunt implicaţi tinerii în timpul lor liber. Dacă celor consem­nate le mai adăugăm faptul că organizaţia de tineret de aici a ocupat in anul trecut locul I pe judeţ în întrecerea patriotică, avem imagi­nea completă a hărnici­ei şi iscusinţei tinerilor şi dacă ne gindim că majoritatea oamenilor muncii de la I.O.S.F. sînt tineri, şi ca vîrstă şi ca profesie, avem imaginea nădejdii care se pune în ei in ceea ce priveşte „creşterea" profesională, implicit a calităţii oţelurilor, a calităţii vieţii lor. I­inia de ciocane­­forţă de 1250 kg (sus) Momentul elaborării unei noi şarje de oţel (stînga) Analiza spectrală în laborator Din problemele ridicate de participanţii la întilnire Dialog deschis, firesc, fără... înscrieri la cu­­vînt, în această atmosferă s-a desfăşurat întîlnirea noastră cu oamenii muncii de la I.O.S.F­ din Cristuru Secuiesc. Dornici de nou, de autodepă­­şire, cei prezenţi au ridicat numeroase probleme menite a contribui la perfecţionarea activităţii de zi cu zi. Ne-am făcut ecoul doleanţelor lor şi am consemnat cîteva din problemele ridicate cu această ocazie. • I.O.S.F. Cristuru Secuiesc est© o unitate economică cu foc continuu. Deci prezen­ţa oamenilor la locul de muncă trebuie să fie la ora... exactă­ Numai, că, deseori, cei care fac navetă vin cu intîrziere datorită „scurtcircuitelor“ ivite în mersul autobuzelor. Sint cazuri, mai ales duminica, cind navetiștii sosesc la locul de mun­că... pe jos cale de 18—20 km, tot datorită auto­­buzelor, care-i... uită pe navetişti în localităţile mărginaşe. Ce ne poate spune I.T.A. Harghita ? • Difuzarea presei este greoaie şi se face cu mul­tă întîrziere, deşi, mai ales la ziarele judeţene, n-ar fi motive. E adevărat că numărul abonaţilor la diferite cotidiene nu-i ... exagerat de mare, dar cîţi sînt, să fie serviţi prompt şi chiar în ziua cind apar ziarele. • Solicitarea locuinţelor pen­tru familişti s-a ridicat ca o problemă distinctă. Cererile de apartamente depăşesc cu mult posi­bilităţile existente. S-a făcut şi o propunere, o posibilă soluţie pentru accelerarea lucrărilor pe şantierele de construcţii de locuinţe : participarea oamenilor muncii din întreprindere, alături de constructori, la mai bunul mers al treburilor pe şantier. Şi numărul apartamentelor repartizate celor de la T.O.S.F. e o problemă, care merită a fi analizată de factorii de răspundere. • în per­spectivă se impune analiza posibilităţilor existen­te pe plan local în vederea sporirii numărului de locuri de muncă pentru soţiile oamenilor muncii din­ cadrul întreprinderii, cunoscîndu-se că, prin specificul muncii, meseriile de la I.O.S.F. sunt mai ales pentru bărbați.

Next