Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1988 (Anul 21, nr. 5699-5776)
1988-04-01 / nr. 5699
Anul XXI., nr- 5699 — pag. a 2-a INFORMAŢIA HARGHITEI »* în mijlocul colectivului de muncă de la întreprinderea de oteluri speciale forjate Cristuru Secuiesc în scopul cunoaşterii mai bine şi mai profunde a vieţii şi activităţii oamenilor muncii din judeţul nostru, s-a statornicit ca periodic redacţia ziarului nostru sa organizeze intilniri cu colectivele de muncă din unităţi economice, cu cetăţenii din localităţi, cititori ai ziarului „Informaţia Harghitei“, în cursul zilei de miercuri, un colectiv, format din NICOLAE BUCUR, RADU VECSBER, GHEORGHE CHIPER, HOREA MOLDOVAN. SZAKÁCS V. ALEXANDRU a poposit la I.O.S.F. Cristuru Secuiesc pentru a dialoga cu ciţiva din marea familie a harnicului şi tînărului colectiv de aici. Aducem mulţumiri şi pe această cale Comitetului orăşenesc de partid, conducerii întreprinderii, celorlalţi factori pentru sprijinul acordat în realizarea acestei reuşite şi utile acţiuni. Maturitatea profesională a unui Cei din marea familie a I.O.S.F. tînăr colectiv de muncă întreprinderea de oţeluri speciale forjate din Cristuru Secuiesc a păşit, nu de mult, în al doilea deceniu de existenţă, cu hotărîrea de a obţine cele mai bune rezultate în activitatea productivă. Iar cel de-al doilea trimestru al acestui an hotărîtor al cincinalului, metalurgiştii cristureni îl încep cu o realizare deosebită : depăşirea, în luna martie, a producţiei fizice de bare şi blocuri forjate cu 22 t, implicit şi a producţiei marfă cu 4,3 milioane lei. Angajamentul oamenilor muncii de a atinge parametrii proiectaţi la numai şase luni de la punerea completă in funcţiune va fi materializat din această lună. Dar, pînă a se ajunge la realizările amintite, ca şi la asimilarea a numeroase mărci de oţeluri rapide şi oţeluri aliate pentru scule, oţelarii, forjorii, ceilalţi muncitori, ingineri şi tehnicieni au parcurs o perioadă lungă de căutări şi încercări, nereuşite şi realizări deosebite ; astfel, în anii ce au trecut, s-a sudat colectivul de muncitori şi specialişti, oamenii s-au maturizat profesional, învăţînd să mânuiască utilajele şi instalaţiile complexe pe care tot ei le puseseră în funcţiune, însuşindu-şi tehnologiile moderne de elaborare şi prelucrare a metalului. Acum, în întreprindere muncesc peste 900 de muncitori, ingineri, economişti, tehnicieni, cu toţii participînd, într-o formă sau alta, la realizarea barelor şi blocurilor forjate din oţel rapid şi a oţelurilor aliate pentru scule. Acestea sunt elaborate şi prelucrate de utilaje de înaltă tehnicitate, produse de întreprinderi din ţară, calitatea lor fiind permanent verificată, prin probe, în laboratorul condus de tînărul fizician Máté Albert: „Efectuăm, în primul rând, analize rapide pentru elaborarea şarjelor, veghind la respectarea compoziţiei chimice ce asigură calitatea oţelurilor forjate sau a celor pentru scule“. Este singurul laborator de acest fel din judeţ ce utilizează spectometre perfecţionate, unde s-au elaborat programe similare celor din import pentru a fi utilizate pe calculatoarele româneşti, unde s-au conceput şi aplicat metode speciale pentru calculul concentraţiilor, unde se fac analize pentru obţinerea unui set de etaloane rapide. „Treptat — remarcă ing- Iuliu Florişcă, directorul întreprinderii — activitatea laboratorului se perfecţionează, transformîndu-se dintr-un simplu laborator destinat producţiei într-unul în care se face cercetare ştiinţifică, vizîndu-se obţinerea unor noi mărci de oţeluri“. Oţelurile elaborate în moderne cuptoare electrice cu are , sunt turnate în lingouri, forjate şi aduse la dimensiunile solicitate de beneficiari. De puţin timp a avut loc o premieră naţională : forjarea unui lingou de format A-20, cintărind 2650 kg, lucru ce nu se mai făcuse în ţară. „Utilizarea unor lingouri de format mare permite atît creşterea productivităţii muncii, cît şi îmbunătăţirea indicelui de scoatere a metalului“, ne explică ing. Cicerone Zaharia. Unul dintre specialiştii ce promovează noile tehnologii. în curs de finalizare este şi tehnologia de turnare a frezelor în modele uşor fuzibile, eliminîndu-se prelucrarea prin aşchiere, mare consumatoare de manoperă şi de metal, conţinînd preţioase elemente de aliere din import; în acest fel, coeficientul de scoatere al metalului se va dubla. Sînt realizări deosebite, dovedind maturitatea profesională a acestui tînăr colectiv — în care media de vîrstă nu depăşeşte 25 de ani ! — ilustrînd capacitatea de asimilare a unor produse de înalt nivel tehnic şi calitativ. De la oţeluri nealiate la cele aliate, de la acestea la cele rapide şi la cele mai dificile, cu diferite feroaliaje, a fost parcurs un drum lung, presărat deseori de greutăţi, înlăturate prin tenacitatea muncii oamenilor. Printr-o riguroasă disciplină tehnologică, de-a lungul întregului flux, în perspectivă apropiată se află asimilarea unor mărci de oţeluri slab aliate destinate sculelor necesare industriei pielăriei şi blănăriei, eliminîndu-se importarea lor. Şi specialiştii cristureni gîndesc la noi mărci de oţeluri speciale, la noi tehnologii, pînă acum nerealizate în ţară, în scopul asigurării tuturor sculelor necesare în cele mai diferite ramuri ale economiei naţionaleîn prealabil, înaintea intănirii noastre, am făcut ocolul întreprinderii. Ne-a lăsat o impresie plăcută semnificativa şi prompta propagandă vizuală, ordinea, curăţenia, simţul gospodăresc al oamenilor de la I.O.S.F. Alei frumos îngrijite, zone verzi la fel, ronduri de flori care-şi aşteaptă florile în curijul. Cineva, chiar în cadrul întâlnirii, ne-a rostit un „de la inimă bun venit in cadrul marii noastre familii“. Frumos spus... Dincolo de viaţa trepidantă a... oţelului, care se „naşte“ din mîinile acestor minunaţi oameni, tovarăşa Csömör Ghizela, preşedinta comisiei de femei din cadrul întreprinderii, ne-a deschis „o fereastră" spre viaţa femeilor de aici. Aproape 200 de femei, harnice şi inimoase care, dincolo de şarjele de oţel, au o activitate extraprofesională bogată. Interlocutoarea noastră, tineră şi cu spirit de iniţiativă, ne-a vorbit despre excursiile organizate la diferite monumente istorice din ţară, excursii in exclusivitate pentru femei, despre serile cultural-educative organizate periodic, despre instructivele întîlirri cu medici, jurişti, despre isprava merituoasei sudoriţe Maria Matei, care, anul trecut, la faza judeţeană a concursului profesional al sudorilor s-a dovedit a fi cea mai bună din judeţ. Deci profesionalism nu glumă !... Tînărul ötvös Gábor, secretarul comitetului V.T.C. ne-a completat documentarea cu secvenţe din activitatea celor peste 700 de tineri. In primul rînd punctul de atracţie îl constituie clubul I.O.S.F., care, seară de seară devine neîncăpător. Concursurile de şah, întrecerile de tenis, cele de minifotbal se adaugă la paleta largă de activităţi în care sunt implicaţi tinerii în timpul lor liber. Dacă celor consemnate le mai adăugăm faptul că organizaţia de tineret de aici a ocupat in anul trecut locul I pe judeţ în întrecerea patriotică, avem imaginea completă a hărniciei şi iscusinţei tinerilor şi dacă ne gindim că majoritatea oamenilor muncii de la I.O.S.F. sînt tineri, şi ca vîrstă şi ca profesie, avem imaginea nădejdii care se pune în ei in ceea ce priveşte „creşterea" profesională, implicit a calităţii oţelurilor, a calităţii vieţii lor. Iinia de ciocaneforţă de 1250 kg (sus) Momentul elaborării unei noi şarje de oţel (stînga) Analiza spectrală în laborator Din problemele ridicate de participanţii la întilnire Dialog deschis, firesc, fără... înscrieri la cuvînt, în această atmosferă s-a desfăşurat întîlnirea noastră cu oamenii muncii de la I.O.S.F din Cristuru Secuiesc. Dornici de nou, de autodepăşire, cei prezenţi au ridicat numeroase probleme menite a contribui la perfecţionarea activităţii de zi cu zi. Ne-am făcut ecoul doleanţelor lor şi am consemnat cîteva din problemele ridicate cu această ocazie. • I.O.S.F. Cristuru Secuiesc est© o unitate economică cu foc continuu. Deci prezenţa oamenilor la locul de muncă trebuie să fie la ora... exactă Numai, că, deseori, cei care fac navetă vin cu intîrziere datorită „scurtcircuitelor“ ivite în mersul autobuzelor. Sint cazuri, mai ales duminica, cind navetiștii sosesc la locul de muncă... pe jos cale de 18—20 km, tot datorită autobuzelor, care-i... uită pe navetişti în localităţile mărginaşe. Ce ne poate spune I.T.A. Harghita ? • Difuzarea presei este greoaie şi se face cu multă întîrziere, deşi, mai ales la ziarele judeţene, n-ar fi motive. E adevărat că numărul abonaţilor la diferite cotidiene nu-i ... exagerat de mare, dar cîţi sînt, să fie serviţi prompt şi chiar în ziua cind apar ziarele. • Solicitarea locuinţelor pentru familişti s-a ridicat ca o problemă distinctă. Cererile de apartamente depăşesc cu mult posibilităţile existente. S-a făcut şi o propunere, o posibilă soluţie pentru accelerarea lucrărilor pe şantierele de construcţii de locuinţe : participarea oamenilor muncii din întreprindere, alături de constructori, la mai bunul mers al treburilor pe şantier. Şi numărul apartamentelor repartizate celor de la T.O.S.F. e o problemă, care merită a fi analizată de factorii de răspundere. • în perspectivă se impune analiza posibilităţilor existente pe plan local în vederea sporirii numărului de locuri de muncă pentru soţiile oamenilor muncii din cadrul întreprinderii, cunoscîndu-se că, prin specificul muncii, meseriile de la I.O.S.F. sunt mai ales pentru bărbați.