Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1990 (Anul 2, nr. 83-148)
1990-04-01 / nr. 83
întru veşnica cinstire şi pomenire a eroilor Revoluţiei Cu prilejul împlinirii a 100 de zile de la Revoluţia din Decembrie 1989, după oficierea slujbelor religioase, s-au depus coroane şi jerbe de flori la mormintele eroilor Revoluţiei Miile- László din Miercurea-Ciuc (foto), Marinei Cotfas din Subcetate şi Lőrincz János din Gălăuţaş. , • StAG I ! Nemulţumiri, nemulţumiri ! Cetăţenii municipiului discută foarte mult despre calitatea prestaţiilor de servicii de care beneficiază sau ar trebui să beneficieze din partea E.G.C.L. I Miercurea-Ciuc. Au apărut pe uşile de la intrarea în blocuri anunţuri cu un astfel de conţinut : „Rugăm locatarii ca începînd din 1 aprilie 1990 , să nu plătească cheltuielile comune pînă cînd E.G. C.L. nu comunică modul de stabilire a consumurilor şi de calculare a cheltuielilor“. Ba mai mult, pe adresa întreprinderii a venit şi o scrisoare amenin-ţînd, în caz de neîmbunătăţire a serviciilor, cu o J manifestaţie . Pornind de la această stare de fapt am purtat dialogul pe care il consemnăm, cu domnul ing. Negru V. Petru, şef sector termoficare. — Consideraţi nemulţumirile locatarilor jus-i tificate ? 1 — într-o anumită mă* * sură da. Dar fără a se generaliza. Pentru că problema cea ma mare , o ridică zona Tudor IIII Centrala de aici desert veste peste 2.500 apartanente plus unităţile din zonă, astfel că acoperă o suprafaţă de 8 ha. Necazurile provin de la modul în care a fost proiectată această centrală gigant. Are o capacitate de 20 Gigacalorii şi prin cele 4 cazane nu se poate asigura o reglare ideală a energiei termice furnizate. (Se poate acţiona prin oprirea sau pornirea unui cazan în plus ceea ce înseamnă 5 Gigacalorii în plus sau în minus, o marjă foarte largă şi efectele sunt uşor de dedus), în al doilea rînd pot fi aduse în discuţie gradul diferit de izolare a locuinţelor, subiectivitatea celor care deservesc centrala. De asemenea, starea tehnică a acesteia nu mai corespunde nici pe departe cerinţelor. Şi, în ceea ce priveşte randamentul ştie oricine că e în raport direct cu distanţa pe care este transportat agentul termic, motiv pentru care am şi spus că s-a pornit de la bun început greşit optînduse pentru o centrală gigant ! In ceea ce ne priveşte, noi ne străduim pentru asigurarea unor prestaţii de calitate, dar aceasta presupune consum ridicat de combustibil fapt ce se repetcutează asupra "volumului cheltuielilor. Ştim, de asemenea că şi starea tehnică, de care aminteam, are influenţe asupra cheltuielilor şi tocmai de aceea avem în vedere unele reparaţii numai că întîmpinăm greutăţi cu baza materială. ------Cum se stabileşte preţul energiei termice continuate ? — Consumul de gaz înregistrat de contoare diferenţiale (efectuat de I.R.G.N., prin formaţia operativă Miercurea- Ciuc) ne este comunicat zilnic; aplicînd bilanţul termic obţinem cantitatea de energie termică produsă din care scădem pierderile — prin scăpări, spargeri şi goliri —, apoi se mai scade 2 la sută pentru pierderi prin transmisie şi rezultă cantitatea de energie livrată al cărei preţ este de 220 lei/Gigacalorie. — Sunt nemulţumiri şi în ceea ce priveşte furnizarea apei reci, a cărei principală cauză o reprezintă seceta îndelungată, nu ? — Da, şi aş arăta că în barajul de la Frumoasa cantitatea de apă e de 2,5 milioane m3, adică nivelul minim de exploatare. De aceea am şi procedat la restricţii în zona de sus a oraşului, cu întreruperi între orele 10—14 şi 23— 04. Restricţii impuse de lipsa de apă şi acest lucru ar trebui să-l înţeleagă oamenii. — Se pot, totuşi, aştepta la îmbunătăţirea prestaţiilor locuitorii J municipiului Miercurea«- * Ciuc ? ț — Aşa cum am spus, avem multe greutăţi, noi încercăm să le rezol- văm, căutăm să ajun- gem la un acord comun , cu reprezentanţii aso- ciaţiilor de locatari pri- ţ vind orele de furnizare a apei calde şi reci, mai ales că acum vine pe- rioada de vară. Deocam- i dată însă nu putem pro- e mite schimbări radicale pentru că posibilităţile de care dispunem în prezent nu ne permit a- ! şa ceva. Dar în perspec- tivă, chiar pentru _vara ț aceasta sunt prevăzute unele lucrări de moder- nizare la centrala Tu- ț dor III prin care se va îmbunătăţi substanţial 7 calitatea prestărilor pa- ralel cu scăderea chel- tuielilor. ț r—______I. NETE \ ■■■ Meditaţie Tresalt ori de cite ori dangătul clopotelor de aramă de la catedrală vibrează. Clasul metalic îmi redeşteaptă sentimentul faţă de cei plecaţi pentru totdeauna dintre noi. Parastasul lor ne-a adus închiderea definitivă a porţilor grele şi ruginite ale unor lungi epoci de nedreptate. Libertatea pe care am dobindit-o ne invita la preţuire şi afecţiune, la înţelegere, frăţie şi unitate. A fost! Aşa am simţit-o mulţi, foarte mulţi... Dar n-a durat! Ceva s-a dereglat... Nu, nu putem fi duri, violenţi, nu putem fi betoane, pentru că «inten»... carne, suflet... suflet, singe, carne... Suntem OAMENI! Cum am uitat oare ? Să uităm păcat şi vrajbă. Să ne spunem frate ! Sper în frumos şi bine, în adevăr şi dreptate Să ne ajutăm şi să credem în NOI, OAMENI! Nicole BUCUR JIU.V) JURNAL INDEPENDENT AL JUDEȚULUI HARGHITA Anul II Nr. 83 Duminică, 1 aprilie 1990 4 pagini — 50 bani Constructorii încă mai ... Trecut-au anii de cînd constructorii din Gheorgheni — din cadrul întreprinderii Antrepriză de Construcţii Montaj Harghita — au început să ridice noul microhotel din staţiunea Lacu Roşu, reunind fostele vile 4, 5, 6 (foto 1). De fapt, vilele fuseseră făcute una cu pămîntul, nemaifiind bune de nimic, sub titulatura „reparaţii capitale" — altfel nu se putea — începînd noua construcţie. Mă rog, anii au trecut, cu încetul — aşa cum se învaţă alfabetul — noua clădire a ajuns in situaţia de a fi terminată şi predată beneficiarului, întreprinderea Climaterică Lacu Roşu. Numai că Victoria Revoluţiei a coincis cu sărbătorile Crăciunului, iar dacă constructorii au abandonat munca atunci, nu au reluat-o nici acum... Impresia de pe şantier este penibilă. Peste tot materiale aruncate, degradate, utilaje de tot felul... (foto 2). Clădirea nu este nicăieri închisă, oricine şi oricînd poate intra, se poate servi — dacă are nevoie — cu cărămizi ornamentale de sticlă, cu alte materiale scumpe şi de negăsit în alte părţi... — Mai sunt de efectuat lucrări în valoare de aproximativ 1,5 milioane lei, ne informează domnul Ioan Micloş, directorul I.C. Lacu Roşu. Constructorii din Gheorgheni promiseseră că vor reveni pe şantier la jumătatea lui martie, dar nu s-au ţinut de cuvînt... Iar sezonul de vară se apropie, vom avea nevoie de cele 78 locuri de confort superior de aici... Ce mai este de făcut? În afara unor finisaje exterioare, precum placări cu plăci şi lemn ornamental, volumul mare de lucrări este în interior : turnări de sape, finisări de instalaţii, zugrăveli, vopsitorii, parchetări şi destule altele. „O echipă de vreo 20 de oameni, calificaţi cu toţii, lucrînd cum trebuie, nu în dorul legii, ar putea termina pînî la vară...“, este de părere domnul Victor Bocancea, tehnician cu probleme de investiţii la I.C. Lacu Roşu. Posibil. Dar dacă „constructorii“ vor „munci“ ca pînă acum ? Pentru că — făcînd un raid şi pe alte şantiere , am constatat că nimic nu s-a schimbat, mai ales în privinţa irosirii timpului. Aşa că, nu ştiu de ce nu ar apela întreprinderea la echipe de zidari, dulgheri şi instalatori, organizate conform Decretului-Lege nr. 54 privind libera iniţiativă sau la mai mulţi meseriaşi ? Mai mult ca sigur că aceştia şi-ar face treaba, şi mai repede, şi mai bine! Radu WECSLER Foto ! Foto !