Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1990 (Anul 2, nr. 149-213)

1990-07-03 / nr. 149

• După ce a parcurs perioada unor contro­verse — dacă e oportu­nă sau nu amînarea — cel de-al 28-lea Congres al P.C.U­. a început, aşa cum era programat iniţial , în ziua de 2 iu­lie. Hotărîrea a fost luată în cadrul unei ple­nare a C.C. al P.C-U.S., care a aprobat raportul prezentat de Mihail Gorbaciov Congresului, raport însuşit însă de Comitetul Central. în cadrul Congresului ur­mează să fie aleasă noua conducere şi, e­­ventual, să se dea răs­puns şi problemei mult discutate în ultima vre­me în U.R.S.S. privind separarea funcţiilor de lider al P.C.U.S­ şi şef al statului, în legătură cu Congresul, a reţinut atenţia propaganda re­ţinută, spre deosebire de alte dăţi, delegaţii fiind întîmpinaţi de un panou uriaş cu chipul lui Lenin. • începind cu 1 iulie a intrat în vi­goare Uniunea econo­mică monetară şi socia­lă dintre R.D.G. şi R.F.G.. Aşadar a dispă­rut o frontieră, realizîn­­du-se o fuziune unică în istorie între două ţări aparţinînd a două sis­teme total diferite. Mar­ca vest-germană a de­venit singurul mijloc de plată, astfel intrîn­­du-se în prima etapă a procesului de reunifica­­re a Germaniei. De alt­fel, noaptea de 30 iunie spre 1 iulie a.c. a fost considerată, prin eveni­mentele care au avut loc, ca o adevărată noapte de Anul Nou în plină vară ! • După un maraton diplomatic ce a durat mai bine de şase luni, proiectul în­fiinţării Băncii Europe­ne de Reconstrucţie şi dezvoltare — B.E.R.D­­— a intrat în linie dreaptă. Preşedintele băncii, francezul Ja­cques Attall s-a af­s săptămina trecută la Londra pentru a conferi cu autorităţile brita­nice asupra instalării a­­ici a noului organism financiar menit să de­vină un util instrument de finanţare a Europei de Est. • Roland Du­mas, ministru francez al afacerilor externe, în cadrul unui dejun-dez­­bater­e organizat la Pa­ris de „Asociaţia priete­nilor Republicii“ —a a­­rătat că România nu trebuie boicotată deoa­rece nu pr­intr-o boico­tare, pur şi simplu, a unui ajutor de care va beneficia în primul rînd poporul român, poate fi ajutată instaurarea de­mocraţiei în această ţa­ră. • Premierul polonez urmează să aibă săptă­­mîna aceasta o întîlni­­re cu liderul Solidarită­ţii, Leah Walesa. Prilej pentru a clarifica şi modul de înţelegere a sensului pe care îl are cuvîntul DEMOCRA­ŢIA, greşit interpretat zice Mazowiecki — de Walesa şi susţinătorii săi. • A început un nou recensămînt naţional in China. Rezultatele însă nu vor putea fi cunos­cute înainte de sfîrşitul anului 1992, timp în ca­re se vor mai naşte al­te 22 milioane de chi­nezi. MAPAMOND e 2 iulie 1504, la patru ceasuri din zori... 2 iulie 1504. La patru ceasuri din zori a închis ochii marele şi iscusitul Ştefan cel Mare. Întrea­ga suflare românească a fost îndurerată. Cronica­rul Grigore Ureche ne-a lăsat un excelent portret al marelui conducător de oşti: „Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare la statu, mînios şi de grabă vărsătoriu de singe nevinovat, de multe ori la ospeţe omorîea fără judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu, şi lucrul său ştia a-l aco­peri^ şi unde nu gîndeai acolo îl aflai., La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vîrîia, ca văzîndu-l ai săi să nu îndărăpteze. Şi pentru aceia rara război de nu biruia..­.“. lată că ieri întreaga suflare românească a come­morat 486 de ani, aproape o jumătate de mileniu, de la trecerea Domnului Ştefan cel Mare în eter­nitate. Părinte neînfricat al patriei, om al Renaş­terii europene, principele român, prin faptele sale ieşite din comun ne conferă măsura duratei noastre pe acest pămînt atît de frămîntat. „Ştefan, Ştefan Domn cel Mare/ Seamăn pe lume nu are/ Decît numai mîndrul soare !“, sînt cuvinte rostite cu e­­valvie de POPORUL din care s-a tras şi care i-a perpetuat faima pină azi. Patria vremii prin pana cronicarului polonez Dlugosz ne dezvăluie faima marelui Ştefan: „O, bărbat minunat, întru nimic mai prejos decît eroii vechi pe care îi slăvim !... După a mea socotinţă, ai fi vrednic să stai, prin sfatul şi hotărîrea tuturor creştinilor, la­ stăpînirea lumii într­egi, şi mai ales la conducerea oştilor îm­potriva otomanilor, în vreme ce alţi crai şi domni catolici putrezesc în trîndăvie şi desfătări, ori se pierd în războaie civile“. Acum la comemorarea a aproape o jumătate de mileniu de la trecerea domnului Ştefan cel Mare în eternitate, acest Recviem este un moment de înaltă slavă românească. Pentru dulcea, buna şi obidita noastră Patrie, Ştefan cel Mare înseamnă mai mult decît Napoleon, semnifică fulgerarea de-o clipă a lui Dumnezeu pogorît la gurile Dunării... Şi azi puterea şi faptele de neasemuită vitejie ale lui Ştefan stăruie în inimile şi sufletele noas­tre. Oameni ca Ştefan nu pier nici dincolo de moarte. Mănăstirea Putna, situată în comuna cu acelaşi nume (construită la porunca lui Ştefan cel Mare între 1466—1469) ocupă în memoria şi inima româ­nilor locul cel mai de seamă. Este prima ctitorie a marelui voievod moldovean. Aici se află mormîn­­tul lui Ştefan cel Mare, ajuns legendar, prin fap­tele demne de „cel mai vrednic domnitor pămîn­­tesc ori de unde ar fi“. Glorie a Moldovei, scut de apărare al gliei străbune, marele Ştefan şi-a închinat întreaga viaţă libertăţii şi neatîrnării pa­triei, poporului. Ne-am închinat şi ne închinăm în faţa memoriei lui Ştefan. Ne-a vibrat inima şi întreaga noastră fiinţă în faţa mormîntului lui Ştefan de la Putna. Candela de la căpătîiul mor­mîntului arde neîntrerupt. Florile mereu proaspe­te şi tricolorul de pe lespedea funerară, sînt măr­turii emoţionante ale dragostei cu care noi, toată suflarea românească cinstim faptele de vitejie ale marelui domnitor. Gheorghe CHIPER Putna , mormîntul lui Ştefan cel Mare „Spre deo­sebire de trecut, nu mai ignorăm OMUL“­ ­Pînă anu­l trecut, în­treprinderea de Trac­toare din Miercurea- Ciuc era „oaia neagră“ a industriei judeţului, iar directorul acesteia, mulţi ani la rînd, pînă a fost schimbat, dl. ing. Deăky Tiber­iu, omul cel des ridicat în picioa­re la „şedinţele de a­­naliză“, omul cel mai criticat. Nici dumnealui, nici ceilalţi specialişti şi oameni ai muncii din diferitele secţii, nu erau lăsaţi să vorbească, să spună de ce nu puteau face planurile ireale, ce le lipsea din sutele de repere şi zecile de ma­terii prime şi materiale, în fine, s-ar părea că toate acestea au rămas în urmă, ca un vis urît. Pentru că, noua condu­cere a întreprinderii, în frunte cu dl. ing. Desky a reuşit nu numai să determine creşterea va­lorii producţiei marfă şi a numărului tractoa­relor realizate, irr­plicit asigurarea şi sporirea cîştigurilor muncitori­lor, ci şi acoperirea cu contracte a întregii ca­pacităţi de producţie, pînă la sfîrşitul anului. Totodată, noua condu­cere şi-a asumat sarci­na dificilă de a rezolva favorabil unele situaţii grave, moştenite, cum este cea a celor 900 tractoare — în valoare de aproximativ 5,5 mi­lioane dolari, dintre ca­re 500 executate fără a avea desfacerea asigura­tă ; astfel, 400 tractoa­re vor fi refăcute pînă la 15 iulie, pentru a fi livrate pînă la sfîrșitul lunii partenerului alge­­rian. — Facem demersuri pentru aprobarea reme­(Continuare în p­ag. a 7-a) Radu VECSLER O şansă pentru cei bine pregătiţi — Interviu cu d-l MÅRASCU KLEIN-VLADIMIR, prodecan al Facultăţii de tehnologia construcţiilor de maşini Braşov — — Domnule prode­can, mulţi tineri har­­ghiteni îşi îndreaptă pa­şii şi speranţele, după absolvirea Liceului, spre Braşov. N-ar strica să le oferim, pentru orien­tare, cîteva detalii pri-* vind facultatea dvs. — înfiinţată în anul 1949 o dată cu învăţă­­mîntul tehnic din Bra­şov şi dezvoltată ulte­rior datorită rezultate­lor obţinute şi necesită­ţilor în domeniu, secţia Tehnologia Construcţi­ilor de Maşini a devenit în 1964 facultate cu mai multe secţii din do­meniul tehnologiilor şi utilajelor de prelucrare prin aşociere şi al celor din domeniul prelucră­rilor la cald şi al sudu­rii. în acelaşi an s-a desprins o „aripă“ care grupează secţiile afe­rente studiului tehnolo­giilor şi utilajelor des­tinate prelucrărilor la cald şi sudură, rămî­­nînd ca actuala faculta­te de T.C.M. să con­centreze şi dezvolte spe­cializările destinate stu­diului tehnologiilor şi sistemelor aferente pre­lucrărilor prin aşchiere. — Ar fi oportună tre­cerea în revistă a sec­ţiilor facultăţii şi, pen­tru „operativitate“, să trecem în paranteze şi numărul locurilor pen­tru care se dă concurs de admitere în 1990. — în structura actua­lă, Facultatea de Teh­nologia Construcţiilor de Maşini Braşov are următoarele secţii: Teh­nologia construcţiilor de maşini (100 locuri la zi, 15 la seral, ingineri) ; Maşini unelte (40 locuri la zi, 20 la seral, ingi­neri) ; Tehnologii şi e­­chipamente neconven­ţionale (25 la zi, ingi­neri) ; Construcţii aero­nave (25 zi, ingineri) ; Ingineria sistemelor de producţie (50 locuri la zi, ingineri) ; Roboţi in­dustriali (25 locuri la zi, ingineri), şi Tehno­logia construcţiilor de maşini (20 locuri la zi, subingineri). — Ce loc credeţi că pot ocupa absolvenţii facultăţii dvs. într-un sistem economico-so­­cial predispus unor ra­dicale modificări atît în structură, cit şi în orientare ? — E un truism aser­ţiunea că dezvoltarea fiecărui sector de acti­vitate este condiţionată de dezvoltarea tehnolo­gică a „faliei“ respecti­ve, de corelare şi mo­dernizarea utilajelor necesare aplicării de noi tehnologii ; în consecin­ţă, locul şi rolul pe ca­­r­e urmează să-l ocupe specialiştii formaţi în cadrul facultăţii T.C.M. în elaborarea şi aplica­rea de noi tehnologii clasice şi neconvenţio­nale cuprinde practic întregul domeniu al Construcţiilor de maşini — esenţial pentru o e­­conomie modernă — in­clusiv informatizarea proceselor de produc­ţie, dezvoltarea automa­tizării şi robotizării, proiectarea, realizarea şi exploatarea de ma­­şini-unelte moderne, automate, cu comandă numerică etc. Orientată spre o profundă pregă­tire fundamentală şi de o cultură tehnică ge­nerală, urmată de o specializare la nivelul cerinţelor viitoare, Fa­cultatea T.C.M­ asigură absolvenţilor un cîmp flarg de afirmare, o mare flexibilitate şi po­sibilitate de adaptare la cerinţele diverse impu­se de domeniile variate ale activităţii ingine­reşti. Consemnare de M. GROZA în pagina a 3-a a ziarului nostru . Aspecte legate de sărbătorirea zilei în­văţătorului şi a sfâr­şitului de an şcolar. Foto: N. KOVÁCS J:JVMo

Next