Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1990 (Anul 2, nr. 214-276)
1990-10-02 / nr. 214
Pagina a 2-a — 2 octombrie 1999 Iile scriu cititorii După un sejur După un sejur la Lacu Roşu, un grup de familii din diverse zone ale ţării ne semnalează următoarele aspecte, bune şi mai puţin bune : „Multă satisfacţie ne-a produs prezenţa d-lui Cornel Cioş, responsabilul casei de cultură, ghid, operator de cinematograf, bibliotecar, mare cunoscător al acestor frumoase peisaje, unele unice în Europa. Spunem acestea întrucît o parte dintre noi am vizitat (şi chiar am lucrat) şi-n alte ţări din Europa, Asia, Africa, America. Dar , într-un sejur de 12 zile nu s-au putut viziona decit 3 fume : terenul de sport, volei şi fotbal, amenajat de d-l Cornel în anii 1986—1988 l-am găsit ca pe un maidan plin de gunoaie, pietre, resturi menajere ; aprozarul nu a fost deschis nici o zi ; copiii şi chiar noi doream nişte fructe, un suc... ; vilele, oasele de odihnă sânt cochete, dar roci ca gheaţa, mîncarea şi serviciile în general au fost bune, cu o notă în plus pentru d-şoara Ana Pop de la vila „Raza soarelui“. Ce ne dorim şi ce propunem pentru viitoarele noastre sejururi la Lacu Roşu : • zilnic un film nou • în situaţia eîrad acest lucru nu e posibil, casa de cultură să fie dotată cu un televizor color şi video • modernizarea casei de cultură (încălzire centrală, ecran lat, scaune fixe şi comode, jocuri mecanice) • în zona căsuţelor — un minlteren de fotbal etc., • reamenajarea bazinului de înnot pentru copii • am dori ca Inspectoratul pentru cultură şi Primăria oraşului Gheorgheni să fie receptivi la aceste rugăminţi ale noastre“. Familiile Nicolae Cojanu, Gabriel Iordache şi Victor Dinulin Bucureşti, Vasile Avram din Galaţi, Ioan Făşie din Oradea. Noi, neputincioşii din Bilbor Aşa semnează un grup de cetăţeni din această localitate, care ne scriu că „...în comuna Bilborr, în loc să se ia un mers mai viu înainte totul bate pasul pe loc în ceea ce priveşte aprovizionarea, care este sub orice critică : zahăr 600 de grame, ulei 1/2 kg, mălai 1 kg pe lună, în comuna Bilbor este ceea ce a fost şi înainte de revoluţie, acelaşi personal în cooperaţie cu aceleaşi năravuri vechi, ba chiar am putea zice cu mai accentuat dezinteres pentru aprovizionarea populaţiei, mai ales cu alimente, dar şi cu cărămidă, ţiglă, bolţare, ciment, var etc.“ O crimă la Lăzarea Duminică, 30 septembrie a.c., distracţia care avusese loc la căminul cultural din Lăzarea s-a încheiat cu... plînsete. Din nu se ştie ce motive, la ieşirea din local s-a produs o încăierare. Angi Árpád, de 15 ani, fără ocupaţie, a scos briceagul şi i-a aplicat consăteanului său, Szilágyi László, o lovitură mortală. Şi el avea tot 15 ani ! Din constatările făcute imediat a rezultat că nici unnil dintre cei doi tineri nu consumase alcool „Enigma“ este în curs de rezolvare. Ceea ce e cert e faptul că o viaţă a fost curmată prematur. Păcat ! (Ştefana DRAGHICI) Unificarea Germaniei un fapt împlinit 3 octombrie 1990 reprezintă pentru germani o zi mare. După 120 de ani, Germania se unifică a doua oară în istoria ei. Prima a fost făcută sub Bismark. Ce înseamnă acest act în configuraţia actuală a Europei? Fundamentul unităţii Europei — lucru subliniat atît de bine de cancelarul vest-german Helmuth Kohl: „Unitatea germană semnifică, în acelaşi timp, unitatea Europei. Dorinţa mea este ca în primii 5 ani ai acestui deceniu un astfel de scop să fie atins". Germania unificată va fi puntea de legătură între Europa de Vest şi Europa de Est. Şi în acelaşi timp, un punct de echilibru pe continentul european. Astfel, primul pas spre o Europă unită va fi făcut Unificarea Germaniei a fost dorită de majoritatea populaţiei R.D.G, o ţară care a scăpat de comunism după 40 de ani de dominaţie a acestuia Deşi au dorit această unificare, estgermanii au o anumita teamă pentru viitorul lor într-o Germanie unită. Ei au trăit timp de patru decenii sub un regim în care viitorul le era hotărât de ierarhia comunistă. Acum sunt puşi în situaţia de a învăţa singuri să preia controlul asupra destinelor lor într-o societate competitivă, a pieţei libere. Deja confruntaţi cu şomajul, est-germanii vor avea de înfruntat şi alte situaţii neplăcute în comparaţie cu vest-germanii. Unificarea cere şi sacrificii. După unificarea de la 3 octombrie, Germania va deveni a treia mare putere economică în lume după S.U.A. şi Japonia. Ea devine în acelaşi timp şi un mare concurent al Statelor Unite. De ce ? Vom da cîteva exemple. Iată o scurtă imagine a ceea ce a însemnat R.F.G. ca forţă a Europei (despre R.D.G. nu se poate vorbi din acest punct de vedere decît în complementaritate cu R.F.G.); în primul rârvd — este economia europeană cea mai dezvoltată ; productivitatea și calitatea muncii sunt la nivelul celor din S.U.A. și Japonia ; marca germană este singura comparabilă cu dolarul; societatea vest-germană a devenit un sistem în care aproape fiecare roată dinţară funcţionează perfect; politica economică externă a R.F.G se desfăşoară la nivelul celei din S.U.A. Ne oprim aici cu exemplele. Deşi a dus două războaie mondiale într-o jumătate de secol, naţiunea germană a ştiut să depăşească momentele dificile din existenţa ei, a renăscut. Germanii s-au autoeducat şi au fost educaţi de conducători inteligenţi pentru a se integra în-_tr-o Europă nouă. Ai muncit mult pentru a ieşi din greaua situaţie de după războaiele mondiale Luînd-o de fiecare dată de la început, germanii au crezut în Inteligenţa şi puterea lor pentru a se afirma în lume. Şi au făcut-o cum nu se poate mai bine. La 3 octombrie Germania se unifică. Fie ca acest act istoric să aducă numai lucruri bune în viaţa politică, economică şi socială a viitoarei Europe unite. Ana OGREZEANU Replici „Numai ungurii din Ardeal cunosc istoria acestei provincii şi, în consecinţă, mimai ei au dreptul să hotărască asupra ei". (Bodor Păi) „Continuarea acestor greve va aduce economia românească în asemenea hai incit oamenii vor începe să spună că era mai bine sub Ceauşescu (Silviu Brucan). „... Este vorba de un episod trist al vieţii mele, cînd intr-adevăr am fost condamnat pentru un banal furt particular împreună cu încă doi prieteni. O condamnare, consider eu, foarte aspră pentru o faptă minoră, pentru că este vorba de o pereche de blue jeans, un pulover şi o geacă de piele“ (Dan Iosif). „Sunt relatate şi situaţii in care minerii par să arate şi oarecari sentimente umane“ (Grupul pentru Dialog Social). „Calomniatorii de azi s-au exersat, înainte, timp de ani şi decenii, în văzua întregii ţări, scriind osanale sfruntate şi afirmând cu tărie lucruri despre care nimeni nu se îndoia că sunt miacrimi. Nu le-a căzut cerul în cap atunci, nu le cade nici acum“ (Ana Blandiana). Şi tot Ana Blandiana, in volumul „Omagiu“, 1986 : „Candoarea mi-a-nflorit în ochi definitiv/ Intîiul plins în curtea şcolii sub castani/ Cînd clasa mea primea cravata roşie festiv/ Că nu-mplinisem încă nouă ani/... Candoarea scrijelată de mina ta lucind/ în ochii mei, dramatic deschişi spre mina ta/ Oricite mîluri s-ar sedimenta/ Nu-mi vor putea-o şterge. Candoarea ca un rid/ Va măsura maturitatea mea, Partid“. „Dizidentă nu înseamnă şi competenţă“ (Iaurenţiu Ulici). „în mina prostului, creionul devine mitralieră“ (Vasile Ghica). „Mulţi din opoziţie, pe timpul lui Ceauşescu, când trebuiau să strige, au tăcut, iar acum, cînd trebuie să facă ceva, strigă“ (Mircea Dinescu). „In legea de bază a ţării, în Constituţie, să fie recunoscut faptul că România este un stat multinaţional şi să se renunţe la chipul ideii false şi speculative a statului naţional unitar“ (Varga Attila). FILMELE SAPTĂMINII Miercurea-Ciuc, Cinematograful „Transilvania“ : „Coroana de fier“ (2—3 X), „Ce le place tigrilor“ (4—7 X) ; Cinematograful Harghita : „Starman“ (2 X), „Drăcușenul de sub parbriz“ (3—5 X) ; Odorheiu Secuiesc, Cinematografuil „Olimpia“ : „Răzbunarea haiducilor“ (2—3 X), „Un poliţist incomod“ (4—7 X) ; Gheorgheni, Cinematograful „Mioriţa“ . ..Solaris“ (2—3 X), „Fitera II“ (4—7 X) ; Cinematograful „Forestieral“ : „Blestemul rubinului negru“ (7 X) ; Bălan, Cinematograful „Minerul“ : „începutul anotimpurui“ (2—3 X) ; „Omul păianjen se întoarce“ (4—7 X); Topliţa, Cinematograful „Căliman“ : „Un eomisar acuză“ (2—3 X) ; „Rînduniţca neagră“ (4—7 X) ; Cristuru Secuiesc, Cinematograful „Arta“ : „O anchetă ciudată“ (2—3 X) ; „Lama zimţată“ (4— 7 X) ; Vlăhiţa, Cinematograful „Fierarul“ : „Sonata Kreutzer“ (3—5 X) ; Băile Tuşnad, Cinematograful „Oltul“ : „Moarte pe Nil“ (2 X) ; „Operaţiunea Osul alb“ (3—4 X) ; „De ce te părăseşte bărbatul“ (5—7 X) ; Borsec, Cinematograful „Izvorul" : „Rândunica neagră“ (2—3 X) ; „Sandocan — Tigrul Malaeziei“ (4—5 X); „Splendoare în iarbă“ (6—7 X). .ADGVARDIc HARGHITEI1 In atenţia . • v producătorilor agricoli! IVPS Harghita contractează şi preia în cantităţi nelimitate fructe (mere, pere, prune) şi marcuri de fructe. Achiziţionarea fructelor se face în conformitate cu Decretul-Lege nr. 75/1990 avînd în vedere preţurile de contractare şi de achiziţie majorate şi acordarea unor avantaje producătorilor agricoli. Avantajele constă în: — aplicarea sistemului de plată în bani şi natură (plata în natură poate ajunge la 40-50% din echivalentul in alcool al materiilor prime preluate) ; — asigurarea de către unitate a transportului produselor.