Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1990 (Anul 2, nr. 214-276)

1990-10-02 / nr. 214

Pagina a 2-a — 2 octombrie 1999 Iile scriu cititorii După un sejur După un sejur la La­cu­ Roşu, un grup de fa­­mi­lii din diverse zone a­­le ţării ne semnalează următoarele aspecte, bune şi mai puţin bune : „Multă satisfacţie ne-a produs prezenţa d-lui Cornel Cioş, responsabi­lul casei de cul­tură, ghid, operator de cine­matograf, bibliotecar, mare cunoscător al a­­cestor frumoase peisaje, unele unice în Europa. Spunem acestea întrucît o parte dintre noi am vizitat (şi chiar am lu­­crat) şi-n alte ţări din Europa, Asia, Africa, A­­merica. Dar , într-un se­jur de 12 zile n­u s-au putut viziona decit 3 fume : terenul de sport, volei şi fotbal, amenajat de d-l Cornel în anii 1986—1988 l-am găsit ca pe un maidan plin de gunoaie, pietre, resturi menajere ; aprozarul nu a fost deschis nici o zi ; copiii şi chiar noi do­ream nişte fructe, un suc... ; vilele, oasele de odihnă sânt cochete, dar roci ca gheaţa, mîncarea şi serviciile în general au fost bune, cu o notă în plus pentru d-şoara Ana Pop de la­ vila „Raza soarelui“. Ce ne dorim şi ce propunem pentru viitoa­rele noastre sejururi la Lacu Roşu : • zilnic un film nou • în situaţia eîrad acest lucru nu e posibil, casa de cultură să fie dotată cu un tele­vizor color şi video • modernizarea casei de cultură (încălzire cen­trală, ecran lat, scaune fixe şi comode, jocuri mecanice) • în zona că­suţelor — un minlteren de fotbal etc., • ream­e­­najarea bazinului de înnot pentru copii • am dori ca Inspectoratul pentru cultură şi Pri­măria oraşului Gheor­­gheni să fie receptivi la aceste rugăminţi ale noastre“­. Fam­iliile Nicolae Co­janu, Gabriel Iordache şi Victor Dinu­­lin Bu­cureşti, Vasile Avram din Galaţi, Ioan Făşie din Oradea. Noi, neputincioşii din Bilbor Aşa semnează un grup de cetăţeni din această localitate, care ne scriu că „...în comuna Bil­­borr, în loc să se ia un mers mai viu înainte to­tul bate pasul pe loc în ceea ce priveşte aprovi­zionarea, care este sub orice critică : zahăr 600 de grame, ulei 1/2 kg, mălai 1 kg pe lună, în comuna Bilbor este ceea ce a fost şi înainte de revoluţie, acelaşi perso­nal în cooperaţie cu a­­celeaşi năravuri vechi, ba chiar am putea zice cu mai accentuat dezin­teres pentru aprovizio­narea populaţiei, mai a­­les cu alimente, dar şi cu cărămidă, ţiglă, bol­­ţare, ciment, var etc.“ O crimă la Lăzarea Duminică, 30 septembrie a.c., distracţia care avu­sese loc la căminul cultural din Lăzarea s-a în­cheiat cu... plînsete. Din nu se ştie ce motive, la ieşirea din local s-a produs o încăierare. Angi Ár­pád, de 15 ani, fără ocupaţie, a scos briceagul şi i-a aplicat consăteanului său, Szilágyi László, o lovitură mortală. Şi el avea tot 15 ani ! Din constatările făcute imediat a rezultat că nici unnil dintre cei doi tineri nu consumase alcool „Enigma“ este în curs de rezolvare. Ceea ce e cert e faptul că o viaţă a fost curmată prematur. Păcat ! (Ştefana DRAGHICI) Unificarea Germaniei un fapt împlinit 3 octombrie 1990 re­prezintă pentru germani o zi mare. După 120 de ani, Germania se unifi­că a doua oară în istoria ei. Prima a fost făcută sub Bismark. Ce înseam­nă acest act în configu­raţia actuală a Europei? Fundamentul unităţii Europei — lucru subli­niat atît de bine de can­celarul vest-german Hel­muth Kohl: „Unitatea germană semnifică, în acelaşi timp, unitatea Europei. Dorinţa mea este ca în primii 5 ani ai acestui deceniu un astfel de scop să fie a­­tins". Germania unifica­tă va fi puntea de legă­tură între Europa de Vest şi Europa de Est. Şi în acelaşi timp, un punct de echilibru pe continentul european. Astfel, primul pas spre o Europă unită va fi fă­cut Unificarea Germaniei a fost dorită de majori­tatea populaţiei R.D.G, o ţară care a scăpat de comunism după 40 de ani de dominaţie a aces­tuia Deşi au dorit a­­ceastă unificare, est­­germanii au o anumita teamă pentru viitorul lor într-o Germanie unită. Ei au trăit timp de pa­tru decenii sub un re­gim în care viitorul le era hotărât de ierarhia comunistă. Acum sunt puşi în situaţia de a în­văţa singuri să preia controlul asupra desti­nelor lor într-o societa­te competitivă, a pieţei libere. Deja confruntaţi cu şomajul, est-germanii vor avea de înfruntat şi alte situaţii neplăcute în comparaţie cu vest-ger­manii. Unificarea cere şi sacrificii. După unificarea de la 3 octombrie, Germania va deveni a treia mare putere economică în lu­me după S.U.A. şi Japo­nia. Ea devine în ace­laşi timp şi un mare concurent al Statelor U­­nite. De ce ? Vom da cîteva exemple. Iată o scurtă imagine a ceea ce a însemnat R.F.G. ca forţă a Europei (despre R.D.G. n­u se poate vorbi din acest pun­ct de ve­dere decît în comple­mentaritate cu R.F.G.); în primul rârvd — este economia europeană cea mai dezvoltată ; produc­tivitatea și calitatea muncii sunt la nivelul celor din S.U.A. și Ja­ponia ; marca germană este singura comparabi­lă cu dolarul; societatea vest-germană a devenit un sistem în care aproa­pe fiecare roată dinţară funcţionează perfect; politica economică ex­ternă a R.F.G se desfă­şoară la nivelul celei din S.U.A. Ne oprim aici cu exemplele. Deşi a dus două răz­boaie mondiale în­­tr-o jumătate de se­col, naţiunea germană a ştiut să depăşească mo­mentele dificile din e­­xistenţa ei, a renăscut. Germanii s-au autoedu­cat şi au fost educaţi de conducători inteligenţi pentru a se integra în-_­tr-o Europă nouă. Ai­ muncit mult pentru a ieşi din greaua situaţie de după războaiele mon­diale Luînd-o de fieca­re dată de la început, germanii au crezut în Inteligenţa şi puterea lor pentru a se afirma în lume. Şi au făcut-o cum nu se poate mai bine. La 3 octombrie Ger­mania se unifică. Fie ca acest act istoric să adu­că numai lucruri bune în viaţa politică, econo­mică şi socială a viitoa­rei Europe unite. Ana OGREZEANU Replici „Numai ungurii din Ardeal cunosc istoria acestei provincii şi, în consecinţă, mimai ei au dreptul să hotărască asupra ei". (Bodor Păi) „Continuarea acestor greve va aduce economia românească în asemenea hai incit oamenii vor în­cepe să spună că era mai bine sub Ceauşescu (Silviu Brucan). „... Este vorba de un episod trist al vieţii mele, cînd intr-adevăr am fost condamnat pentru un ba­nal furt particular împreună cu încă doi prieteni. O condamnare, consider eu, foarte aspră pentru o faptă minoră, pentru că este vorba de o pereche de blue jeans, un pulover şi o geacă de piele“ (Dan Iosif). „Sun­t relatate şi situaţii in care minerii par să arate şi oarecari sentimente umane“ (Grupul pen­tru Dialog Social). „Calomniatorii de azi s-au exersat, înainte, timp de ani şi decenii, în văzua întregii ţări, scriind osa­nale sfruntate şi afirmând cu tărie lucruri despre care nimeni nu se îndoia că sunt miacrimi. Nu le-a căzut cerul în cap atunci, nu le cade nici acum“ (Ana Blandiana). Şi tot Ana Blandiana, in volumul „Omagiu“, 1986 : „Candoarea mi-a-nflorit în ochi definitiv/ Intîiul plins în curtea şcolii sub castani/ Cînd clasa mea primea cravata roşie festiv/ Că nu-mplinisem încă nouă ani/... Candoarea scrije­lată de mina ta lucind/ în ochii mei, dramatic des­chişi spre mina ta/ Orici­te mîluri s-ar sedimenta/ Nu-mi vor putea-o şterge. Candoarea ca un rid/ Va măsura maturitatea mea, Partid“. „Dizidentă nu înseamnă şi competenţă“ (I­auren­­ţiu Ulici). „în mina prostului­, creionul devine mitralieră“ (Vasile Ghica). „Mulţi din opoziţie, pe timpul lui Ceauşescu, când trebuiau să strige, au tăcut, iar acum, cînd trebuie să facă ceva, strigă“ (Mircea Dinescu). „In legea de bază a ţării, în Constituţie, să fie recunoscut faptul că România este un stat multi­naţional şi să se renunţe la chipul ideii false şi speculative a statului naţional unitar“ (Varga Attila). FILMELE SAPTĂMINII Miercurea-Ciuc, Cinematograful „Transilvania“ : „Coroana de fier“ (2—3 X), „Ce le place tigrilor“ (4—7 X) ; Cinematograful Harghita : „Starman“ (2 X), „Dră­cușenul de sub parbriz“ (3—5 X) ; Odorheiu Secuiesc, Cinematograf­uil „Olimpia“ : „Răzbunarea haiducilor“ (2—3 X), „Un poliţist in­comod“ (4—7 X) ; Gheorgheni, Cinematograful „Mioriţa“ . ..Solaris“ (2—3 X), „Fitera II“ (4—7 X) ; Cinematograful „Forestieral“ : „Blestemul rubinului negru“ (7 X) ; Bălan, Cinematograful „Minerul“ : „începutul a­­notimpurui“ (2—3 X) ; „Omul păianjen se întoar­ce“ (4—7 X); Topliţa, Cinematograful „Căliman“ : „Un eo­misar acuză“ (2—3 X) ; „Rînduniţca neagră“ (4—7 X) ; C­risturu Secuiesc, Cinematograful „Arta“ : „O anchetă ciudată“ (2—3 X) ; „Lama zimţată“ (4— 7 X) ; Vlăhiţa, Cinematograful „Fierarul“ : „Sonata Kreutzer“ (3—5 X) ; Băile Tuşnad, Cinematograful „Oltul“ : „Moarte pe Nil“ (2 X) ; „Operaţiunea Osul alb“ (3—4 X) ; „De ce te părăseşte bărbatul“ (5—7 X) ; Borsec, Cinematograful „Izvorul" : „Rândunica neagră“ (2—3 X) ; „Sandocan — Tigrul Malaeziei“ (4—5 X); „Splendoare în iarbă“ (6—7 X). .ADGVARDIc HARGHITEI1 In atenţia . • v producătorilor agricoli! IVPS Harghita contractează şi preia în cantităţi nelimi­tate fructe (mere, pere, prune) şi marcuri de fructe. Achiziţionarea­­ fructelor se face în conformitate cu Decretul-Lege nr. 75/1990 avînd în vedere preţurile de contractare şi de achiziţie majorate şi acordarea unor avantaje producătorilor agricoli. Avantajele constă în: — aplicarea sistemului de plată în bani şi natură (plata în natură poate ajunge la 40-50% din echivalentul in al­cool al materiilor prime preluate) ; — asigurarea de către unitate a tran­sportului produselor.

Next