Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1993 (Anul 5, nr. 832-883)
1993-10-01 / nr. 832
L Ora „H“ xamenul vor fi studenţi în centrele universitare. Astfel, pînă în momentul de faţă, rezultatele se prezintă astfel :• dintre cei 43 de candidaţi, absolvenţi în acest an ai profilurilor de matematică-fizică, biologiechimie şi filologie, 22 au reuşit la examenele de admitere. Facultăţile care îi vor găzdui pe viitorii studenţi sînt dintre cele mai variate, începînd cu toate secţiile Academiei de Studii Economice de la Bucureşti şi Braşov şi pînă la Institutul de Artă Teatrală de la Cluj-Napoca De remarcat sunt rezultatele deosebite care au fost obţinute, unele dintre ele chiar foarte apropiate de nota maximă, cum a fost şi cazul elevei Laura Bîrsan cu nota 9,92 la Secţia Finanţe- Bănci a Academiei de Studii Economice şi a lui Sorin Gheorghiu cu 9,63 la Facultatea de Petrol şi Gaze. Dar, ceea ce nu se cunoaşte prea mult sunt sentimentele de i-au animat şi îi animă în aceste zile pe tineri. Pe aşa-zişii „protagonişti“. Pentru majoritatea lor examenul de admitere era o noţiune a-(Cont. în pag. a 3.a) SORIN DRAGHICI i fi în învăţămîntul din Gheorgheni, nici un moment de plictiseală — în pagina a 3-a Şi dă-i Şi luptă... Ca la constituirea sa. În primăvara lui 1992, Consiliul judeţean a neglijat — ca să nu spun ere sfidat — populaţia românească din judeţul Harghita Deşi credem că diriguitorii acestui consiliu, personal d-l Sântha Pál Vilmos, preşedintele în exerciţiu, au cunoştinţă că, conform ultimului recensământ în judeţul Harghita alături de cei 277.587 de cetăţeni de etnie maghiară trăiesc şi 48.812 de români. Am trecut deseori prin localităţile cu populaţie compactă românească : Topliţa, Bălan, Sărmaş, Subcetate, Gălăuţaş, Corbu, Tulgheş, Bilbor etc. Ca peste tot, şi în aceste aşezări, oamenii se confruntă cu mari şi greu de rezolvat probleme. Sunt sate, acum în 1993, care încă nu beneficiază de elementara lumină electrică. Dar cine să-i sprijine pe aceşti oameni neputincioşi ? Consiliul judeţean Harghita, prin inimosul său Preşedinte, d-l Sántha Păi Vilmos, se ocupă de probleme mai „serioase". Dă-i şi luptă pînă la... victoria finală pentru autonomia teritoriala. Nu ni se spune: cu sau fără cei peste 48.000 de români din judeţul Harghita ? ! Ziarul nostru a semnalat, şi o va face în continuare, felul discriminatoriu cum este tratată populaţia românească din judeţul nostru. Chiar dacă aceste critici nu sînt pe placul d-lui Sántha Pál Vilmos. O ultimă ieşire (furioasă) a d-lui Sántha este mai mult decît relevantă. Dumnealui ne reproşează că „Din păcate s-a mers prea departe. Dacă nu au nici un respect faţă de noi, faţă de naţionalitatea maghiară, faţă de autoritatea publică, atunci să aibă mai mult respect faţă de cititorii care citesc acest ziar“. Deci, după părerea dumnea(Cont. în pag. a 2-a) GHEORGHE CHIPER Examenele de admitere în învăţămîntul superior au fost deja susţinute ; rezultatele acestora, în mare parte făcute publice, sunt discutate şi mai ales apreciate, dacă ne gîndim — de exemplu — că numai de la Liceul ,,Octavian Goga“ din Miercurea. Cinc 51 la sută dintre cei care au susţinut o Personalități în top După cum vă mai aduceţi poate aminte, STIMAŢI CITITORI, în ziarul nostru din 17 septembrie a.c., făceam o primă tentativă de provocare la dialog, tentativă prin care urmăream ca prin intermediul dumneavoastră să întocmim un top al personalităţilor din judeţ. Ideea era ca lista dumneavoastră să cuprindă 10 persoane cu funcţii politice, sociale sau culturale, în ordinea în care le recunoaşteţi valoarea, pentru ca ulterior, pe baza unui punctaj stabilit prin centralizare, noi să întocmim top-ul. Sugeram atunci — şi o facem din nou — că uneia din persoane i se poate adresa chiar şi o întrebare indiscretă, întrebarea asupra căreia — dacă se doreşte — putem păstra anonimatul. De ce ne am gîndit la acest top ? ! Pur şi simplu din dorinţa de a vă da posibilitatea de a-i cunoaşte mai bine pe acei oameni pe care dumneavoastră îi recunoaşteţi ca fiind personalităţi. Din scrisorile care ne~au sosit pînă în acest moment la redacţie, am selectat-o — nu pentru a o vă oferi ca „inspiraţie", ci pentru comentariile care însoţesc topul — pe cea a domnului IOSIF MORAR din Miercurea-Ciuc. E drăguţă şi credem că merită să o lecturaţi ! O găsiţi în pag a 2-a, sub titlul „PRIMELE 10 PERSONALITĂŢI ALE JUDEŢULUI". Domnule Alexandru Ţifrea, Am citit cu multă atenţie articolul dumneavoastră, din data de 23 septembrie 1993, care m-a indignat foarte mult. îmi pare foarte rău că doriţi să introduceţi politica în grădiniţă, unde nu-i este locul şi nu v-aţi obosit pînă la noi, la Grădiniţa nr. 23, oprindu-vă la un „colţ de stradă" unde aţi ascultat de „gurile rele." Dacă tot aţi amintit situaţia de acum doi ani, aş dori să fac cîteva precizări : în normativul M.I. din anul 1991 numărul de copii pe grupe trebuia să fie de 30, care cu 6 grupe depăşea normativul Sanepidului de 126 de copii. Pe lîngă acest fapt domnul Iuliu Condrat a cules informaţia falsă de la doamna Găvojdea Cornelia precum că ar fi fost la secţia română 100 de cereri din care s-au rezolvat numai 60, (două grupe) deci rămînînd 40 de cereri nerezolvate. Dreptul la replică Deoarece eu am fost numită în funcţia de directoare doar la începutul anului şcolar 1991, majoritatea cererilor depuse pentru înscriere s-au adunat de către educatoare. Aflînd în faţa reporterului căavem 40 de cereri nerezolvate despre care încă nu aflasem, am cerut imediat cererile pentru rezolvare şi spre surprinderea mea colega G. Cornelia mi-a dat 4 cereri din care 2 erau încă din anul precedent. Aşa că grupa a treia nu putea să se înfiinţeze fără copii chiar dacă Sanepidul era de acord. Nu am făcut atunci polemică pe marginea articolului semnat de domnul Iuru Condrat, apărut pe 18 Sept. 1991, crezînd că dreptatea se va situa deasupra derulărilor şi articolele nu o să aibă o tentă politică cum este cel semnat de dumneavoastră. Normativul M.I. din anul şcolar 1993/94 prevede 20 de copii/grupa, deci cu cei 40 de copii la secţia română şi 88 de copii la secţia maghiară rămaşi şcolarizat din anul precedent puteam să pornim a (Cont. în pag. a 3-a) în pagina a 4-a PROGRAMUL TELEVIZIUNII „Orice minune ţine trei zile" — pare să fie o zicală ce nu-şi dezminte actualitatea. Chiar şi în ce priveşte recentele evenimente din Rusia. Fireşte, încleştarea Elţîn — Hasbulatov şi Ruţkoi nu s-a încheiat, în pofida unor semne cum că ţarul Boris ar fi în avantaj. Numai că în aceste zile cazaciocul se dansează mai ... mocnit, parcă cu o disperare surdă, pe care ţi-o dă trecerea implacabilă a timpului... „Dă-i Politicului ce-i al Politicului" — ar fi o parafrază la o mai veche zicere apropo de... împărat (cezar, ori ţar, dacă vreţi). Să tălmăcim : cu CAZACIOC alte cuvinte, pentru noi au, în acest moment, mai mică importanţă asemănările dintre Elţîn şi oponenţii săi, cu DIFERENŢELE. În consecinţă , să încercăm să gînd im lucrurile nu cu sufletul, ci cu conştiinţa omului politic... Este, indiscutabil, mare probabilitatea — atît de mare, încît mai-mai că se apropie de certitudine—ca acest cazacioc (mai pe înţelesul nostru : batută, şi la propriu, şi la figurat) să fie unul al PUTERII. Şi că posibilităţile noastre de influenţare sînt cit se poate de modeste. Numai că, adunînd şi scăzînd lucrurile, miza noastră pare să poarte numele de Boris Elţîn ! Aşa cum, implicit, se pare că vrea să dovedească acest lucru şi recenta vizită a unei delegaţii guvernamentale în Moscova silişitului de septembrie... în timp ce — fără să-l pese măcar de faptul că Suhumi a căzut tn mîinile separatiştilor abhazi! —, CAZACIOCUL PUTERII CONTINUA... Ou« prodest , într-adevăr, democrației î NICOLAE KOVÁCS „Căutăi portiţe şi poteci,, ■ AZI - ZIUA INTERNAŢIONALA A VIRSTEI A TREIA Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Odorheiu Secuiesc are drept preşedinte pe d-1 FINTA BÉLA. Şi prin domnia sa, un mare noroc, în ciuda vîrstei de 72 ani, d-1 Finta îşi simte sufletul de 18 ani şi aceasta se răsfrînge asupra întregii activităţi a CARP. Ne relata, recent, că îl preocupă la modul serios viaţa pensionarilor, ceea ce se întîmplă cu ei. Lucrul cel mai rău ce li se poate întîmplă este să se izoleze , aşadar nici un efort nu este prea mare pentru a-i atrage în organizaţia pensionarilor , trebuie să aparţină şi ei de cineva, să aibă sentimentul că sunt utili, că viaţa lor nu s-a încheiat. Este un merit, de ce să nu recunoaştem, al d-lui Finta faptulcă CARP Odorheiu Secuiesc numără 11.000 membri din 52 de localităţi din jur, în ce constă puterea de atragere şi întrajutorarea ? în faptul că din cotizația depusă (21.000.000 iei/an) pen(Cont. în pag. a 2-a) AURELIA ILUŢ In pag. a ^-a : PUBLICITATE