Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1993 (Anul 5, nr. 832-883)

1993-10-01 / nr. 832

­­L Ora „H“­ xamenul vor fi studenţi în centrele universitare. Astfel, pînă în momen­tul de faţă, rezultatele se prezintă astfel :• din­tre cei 43 de candidaţi, absolvenţi în acest an ai profilurilor de mate­­matică-fizică, biologie­­chimie şi filologie, 22 au reuşit la examenele de admitere. Facultăţile care îi vor găzdui pe viitorii stu­denţi sînt dintre cele mai variate, începînd cu toate secţiile Acade­miei de Studii Economi­ce de la Bucureşti şi Braşov şi pînă la Insti­tutul de Artă Teatrală de la Cluj-Napoca­ De re­marcat sunt rezultatele deosebite care au fost obţinute, unele dintre ele chiar foarte apropia­te de nota maximă, cum a fost şi cazul elevei Laura Bîrsan cu nota 9,92 la Secţia Finanţe- Bănci a Academiei de Studii Economice şi a lui Sorin Gheorghiu cu 9,63 la Facultatea de Petrol şi Gaze. Dar, ceea ce nu se cunoaşte prea mult sunt sentimentele de i-au a­­nimat şi îi animă în aceste zile pe tineri. Pe aşa-zişii „protago­nişti“. Pentru majoritatea lor examenul de admi­tere era o noţiune a-(Cont. în pag. a 3.a) SORIN DRAGHICI i f­i în învăţămîntul din Gheorgheni, nici un moment de plictiseală — în pagina a 3-a Şi dă-i Şi luptă... Ca la constituirea sa. În primăvara lui 1992, Consiliul judeţean a neglijat — ca să nu spun ere sfidat — popu­laţia românească din judeţul Harghita­ Deşi credem că diriguitorii acestui consiliu, perso­nal d-l Sântha Pál Vil­mos, preşedintele în exerciţiu, au cunoştinţă că, conform ultimului recensământ în judeţul Harghita alături de cei 277.587 de cetăţeni de etnie maghiară trăiesc şi 48.812 de români. Am trecut deseori prin localităţile cu populaţie compactă româneas­că : Topliţa, Bălan, Săr­­maş, Subcetate, Gălău­­ţaş, Corbu, Tulgheş, Bilbor etc. Ca peste tot, şi în aceste aşezări, oamenii se confruntă cu mari şi greu de re­zolvat probleme. Sunt sate, acum în 1993, care încă nu beneficiază de elementara lumină e­­lectrică. Dar cine să-i sprijine pe aceşti oa­meni neputincioşi ? Con­siliul judeţean Harghita, prin inimosul său Pre­şedinte, d-l Sántha Păi Vilmos, se ocupă de probleme mai „serioa­se". Dă-i şi luptă pînă la... victoria finală pen­tru autonomia te­ritoriala. Nu ni se spune: cu sau fără cei peste 48.000 de români din judeţul Harghita ? ! Ziarul nostru a semna­lat, şi o va face în con­tinuare, felul discrimi­natoriu cum este tratată populaţia românească din judeţul nostru. Chiar dacă aceste critici nu sînt pe placul d-lui Sántha Pál Vilmos. O ultimă ieşire (furioasă) a d-lui Sántha este mai mult decît relevan­tă. Dumnealui ne re­­proşează că „Din pă­cate s-a mers prea de­parte. Dacă nu au nici un respect faţă de noi, faţă de naţionalitatea maghiară, faţă de au­toritatea publică, atunci să aibă mai mult res­pect faţă de cititorii care citesc acest ziar“. Deci, după părerea dumnea­(Cont. în pag. a 2-a) GHEORGHE CHIPER Examenele de admite­re în învăţămîntul su­perior au fost deja sus­ţinute ; rezultatele a­­cestora, în mare parte făcute publice, sunt dis­cutate şi mai ales apre­ciate, dacă ne gîndim — de exemplu — că numai de la Liceul ,,Octavian Goga“ din Miercurea. Cinc 51 la sută dintre cei care au susţinut o­ Personalități în top După cum vă mai aduceţi poate aminte, STI­MAŢI CITITORI, în ziarul nostru din 17 septembrie a.c., făceam o primă tentativă de provocare la dialog, tentativă prin care urmăream ca prin in­termediul dumneavoastră să întocmim un top al personalităţilor din judeţ. Ideea era ca lista dumneavoastră să cuprindă 10 persoane cu funcţii politice, sociale sau culturale, în ordinea în care le recunoaşteţi valoarea, pentru ca ulterior, pe baza unui punctaj stabilit prin centralizare, noi să întocmim top-ul. Sugeram atunci — şi o facem din nou — că uneia din per­soane i se poate adresa chiar şi o întrebare in­discretă, întrebarea asupra căreia — dacă se do­reşte — putem păstra anonimatul. De ce ne am gîndit la acest top ? ! Pur şi sim­plu din dorinţa de a vă da posibilitatea de a-i cunoaşte mai bine pe acei oameni pe care dum­neavoastră îi recunoaşteţi ca fiind personalităţi. Din scrisorile care ne~au sosit pînă în acest moment la redacţie, am selectat-o — nu pentru a o vă oferi ca „inspiraţie", ci pentru comentariile care însoţesc topul — pe cea a domnului IOSIF MORAR din Miercurea-Ciuc. E drăguţă şi credem că merită să o lecturaţi ! O găsiţi în pag a 2-a, sub titlul „PRIMELE 10 PERSONALITĂŢI ALE JUDEŢU­LUI". Domnule Alexandru Ţifrea, Am citit cu multă atenţie articolul dum­neavoastră, din data de 23 septembrie 1993, ca­re m-a indignat foarte mult. îmi pare foarte rău că doriţi să introduceţi politica în grădiniţă, unde nu-i este locul şi nu v-aţi obosit pînă la noi, la Grădiniţa nr. 23, oprindu-vă la un „colţ de stradă" unde aţi ascultat de „gurile rele." Dacă tot aţi amintit situaţia de acum doi ani, aş dori să fac cî­­teva precizări : în nor­mativul M.I. din anul 1991 numărul de copii pe grupe trebuia să fie de 30, care cu 6 grupe depăşea normativul Sa­nepidului de 126 de copii. Pe lîngă acest fapt domnul Iuliu Con­­drat a cules informaţia falsă de la doamna Gă­­vojdea Cornelia precum că ar fi fost la secţia română 100 de cereri din care s-au rezolvat numai 60, (două grupe) deci rămînînd 40 de cereri nerezolvate. Dreptul la replică Deoarece eu am fost numită în funcţia de directoare doar la în­ceputul anului şcolar 1991, majoritatea cere­rilor depuse pentru în­scriere s-au adunat de către educatoare. Aflînd în faţa reporterului că­­a­vem­ 40 de cereri nere­zolvate despre care în­că nu aflasem, am cerut imediat cererile pentru rezolvare şi spre sur­prinderea mea colega G. Cornelia mi-a­ dat 4 cereri din care 2 erau încă din anul precedent. Aşa că grupa a treia nu putea să se înfiin­ţeze fără copii chiar dacă Sanepidul era de acord. Nu am făcut atunci polemică pe marginea articolului semnat de domnul Iuru Condrat, apărut pe 18 Sept. 1991, crezînd că dreptatea se va situa deasupra deru­lărilor şi articolele nu o să aibă o tentă poli­tică cum este cel semnat de dumneavoastră. Normativul M.I. din anul şcolar 1993/94 pre­vede 20 de copii/grupa, deci cu cei 40 de copii la secţia română şi 88 de copii la secţia ma­ghiară rămaşi şcolari­zat din anul precedent puteam să pornim a (Cont. în pag. a 3-a) în pagina a 4-a PROGRAMUL TELEVIZIUNII „Orice minune ţine trei zile" — pare să fie o zicală ce nu-şi dezminte actualitatea. Chiar şi în ce priveşte recentele evenimente din Rusia. Fireşte, încleştarea Elţîn — Hasbulatov şi Ruţkoi nu s-a încheiat, în pofida unor semne cum că ţarul Boris ar fi în avantaj. Numai că în aceste zile caza­ciocul se dansează mai ... mocnit, parcă cu o disperare surdă, pe care ţi-o dă trecerea impla­cabilă a timpului... „Dă-i Politicului ce-i al Politicului" — ar fi o parafrază la o mai veche zicere apropo de... îm­părat (cezar, ori ţar, dacă vreţi). Să tălmăcim : cu CAZACIOC alte cuvinte, pentru noi au, în acest moment, mai mică importanţă asemănările dintre Elţîn şi oponenţii săi, cu­ DIFERENŢELE. În conse­cinţă , să încercăm să g­î­n­d i­m lucrurile nu cu sufletul, ci cu conştiinţa omului politic... Este, indiscutabil, mare probabilitatea — atît de mare, încît mai-mai că se apropie de c­e­r­t­i­­tudine—­ca acest cazacioc (mai pe înţelesul nostru : b­a­t­u­t­ă, şi la propriu, şi la figurat) să fie unul al PUTERII. Şi că posibilităţile noastre de influenţare sînt cit se poate de m­o­d­e­s­t­e. Nu­mai că, adunînd şi scăzînd lucrurile, miza noa­stră pare să poarte numele de Boris Elţîn ! Aşa cum, implicit, se pare că vrea să dovedească acest lucru şi recenta vizită a unei delegaţii guver­­namentale în Moscova silişitului de septembrie... în timp ce — fără să-l pese măcar de faptul că Suhumi a căzut tn mîinile separatiştilor abhazi!­­ —, CAZACIOCUL PUTERII CONTINUA... Ou« prodest , într-adevăr, democrației î NICOLAE KOVÁCS „Căutăi portiţe şi poteci,, ■ AZI - ZIUA INTERNAŢIONALA A VIRSTEI A TREIA Casa de ajutor reci­­proc a pensionarilor din Odorheiu Secuiesc are drept preşedinte pe d-1 FINTA BÉLA. Şi prin domnia sa, un mare noroc, în ciuda vîrstei de 72 ani, d-1 Finta îşi simte sufletul de 18 ani şi aceasta se răsfrînge asupra întregii activi­tăţi a CARP. Ne relata, recent, că îl preocupă la modul serios viaţa pensionarilor, ceea ce se întîmplă cu ei. Lucrul cel mai rău ce li se poate întîmplă este să se izoleze , aşadar nici un efort nu este prea mare pentru a-i atrage în organizaţia pensio­narilor , trebuie să aparţină şi ei de cineva, să aibă sentimentul că sunt utili, că viaţa lor nu s-a încheiat. Este un merit, de ce să nu recunoaştem, al d-lui Finta faptul­­că CARP Odorheiu Secuiesc nu­mără 11.000 membri din 52 de localităţi din jur, în ce constă puterea de atragere şi întraju­torarea ? în faptul că din cotizația depusă (21.000.000 iei/an) pen­(Cont. în pag. a 2-a) AURELIA ILUŢ In pag. a ^-a : PUBLICITATE

Next