Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 2002 (Anul 14, nr. 2845-2906)

2002-01-04 / nr. 2845-2846

Tr. me& ljtp; 5 w Ann y-‘­ ASt? . QSV ■ Anul XIII., Nr. 2845/2846 VINERI/SÂMBĂTĂ, 4/5 IANUARIE 2002 • 8 PAGINI Prețul 1100 lei prin abonament, 2000 lei la vânzare liberă 1-1. 5, 9 ■ % an s-ar putea să le îndeplinească topliţenilor câteva dorinţe ■ La Topliţa, în cursul următoarelor 1­2 luni se preconizează: construirea unei şcoli, a unei săli de sport, precum şi alimentarea cu apa a cartierului Zencani înainte ca Noul An să bată la uşă, am stat de vorbă cu viceprimarul oraşului Topliţa, d-l TIBERIU PAŞCA. Şi asta în ideea de a marca, pentru dumneavoastră, stimaţi cititori, câteva dintre obiectivele propuse şi înfăptuite în cursul anului de care ne-am despărţit, dar şi cu gândul de a afla ce se va face pentru cetăţenii acestei urbe­­ în următoarele 12 luni. Aşa după cum ne-a spus şi d-l viceprimar, anul ce abia s-a încheiat n-a fost unul uşor pentru primării, deoarece azi totul se cerne prin sita pungii, iar acolo unde această sită e săracă şi rezultatele sunt pe măsură... Cu toate acestea, la capitolul realizări ale Consiliului local Topliţa au fost bifate cu plus: repararea drumurilor laterale, drumurilor de câmp, a străduţelor adiacente principalelor artere ale oraşului; a existat o preocupare intensă şi cu rezultate în ceea ce priveşte ordinea şi curăţenia, precum şi întreţinerea şi (Continuare în pag. a 3-a) GETA DUSA ■\ I Revelion topliţean Unica noapte între 2001 şi 2002, căreia mulţi îi spun "ultima noapte a anului", a fost petrecută de locuitorii din zona Topliţei şi invitaţii acestora, care nu au fost puţini, în diferite moduri. Chiar dacă vremea a ameninţat cu ploile ei, care au produs inundaţii în unele zone ale ţării, la Topliţa noaptea de Anul Nou a fost înveşmântată cu mantia albă a zăpezii, şi, mai mult, gerul a ţinut cu oamenii, fiind destul de suportabil. în acest cadru, topliţenii, cu mic, cu mare, au trecut în Noul An 2002. Dar, nu toţi la fel...?! • Cei "cu dare de mână" şi-au permis să-şi petreacă REVELIONUL la "LOCAL", chiar dacă meniul/persoană trecea de câteva bune sute de mii de lei. Dar aceştia, raportat la numărul de locuitori ai oraşului Topliţa, au fost foarte, foarte puţini. Dar, cine şi-a putut permite...?! • Cei mai mulţi dintre topliţeni şi-au petrecut, în ghilimele, Revelionul acasă, cu familia, în multe cazuri, şi cu prietenii. • Unii, şi în această­ categorie intră un număr destul de mare de oameni, abia au avut ce să pună pe masă, cu speranţe mari în­­2002, că va fi un alt mai bun...?! • Alţii, nici măcar n-au stat acasă, ci au bătut pe la uşi, că, poate, cineva le va deschide şi le va da câte ceva de ale gurii. Şi aceştia nu sunt puţini...?! • O categorie de oameni foarte importantă pentru viaţa oraşului Topliţa, oameni deosebiţi, şi-au sărbătorit cumpăna dintre ani la locurile lor de muncă, asigurând apa, căldura, carburanţii, asistenţa medicală, curent electric, servicii telefonice etc. Iată (Continuare în pag. a 3-a) VASILE GOTEA ! Povestea, nici tristă nici vesela, a şcolii din Remetea Numărul de elevi merge la vale, în acest an şcolar, la Şcoala generală numărul 7 "Frater György" din Remetea, ocupă băncile 686 de copii, după ce în anul 1990 erau înscrişi 900. 4 ani numărul va rămâne constant, urmând ca în anul 2005 să se reducă cu un procent de 50 la sută, fapt previzibil datorită scăderii accentuate a natalităţii. A rămas în amintirea localnicilor perioada când unitatea şcolară era un liceu teoretic care a pierdut, încet-încet, treapta a II-a a cursului liceal şi,treapta I. Concurenţa a fost dominată de liceul din comuna Ditrău, la o aruncătură de băţ de Remetea, unde au plecat cam jumătate din numărul de adolescenţi. La Ditrău exista internat, fireşte având cantină. N-ai locuinţe, nu vei avea cadre didactice, în şcoala menţionată îşi desfăşoară activitatea multe cadre didactice aduse la Remetea de valul repartiţiei "tradiţionale" până în anul mişcării decembriste, din mai multe judeţe ale ţării. D-l Papp Mihai, sosit de la Lugoj, cu nostalgie îşi aminteşte cum fostul director al şcolii după ce l-a întrebat la ce etaj al blocului de locuinţe îşi doreşte domiciliu, l-a dus la locuinţă, a scos dintr-o plasă nişte becuri pe care le-a pus la locul lor, a verificat dacă funcţionează robinetele şi i-a dat în mână cheia apartamentului. Asta a fost cândva, acum este altceva. D-l director Papp s-a infiltrat între studenţii din ultimul an al Universităţii "Babeş - Bolyai" din Cluj-Napoca pentru a le oferi o catedră la Remetea. S-au arătat foarte interesaţi mai ales viitorii profesori de fizică şi chimie - ei au la dispoziţie mai puţine locuri de muncă-însă ei şi colegii lor, pregătiţi pentru alte materii, au întrebat dacă li se pune la dispoziţie o locuinţă de serviciu. Cum aşa ceva nu există la Remetea - doar medicul dispune de un asemenea spaţiu locativ - interlocutorii directorului au dat din mână a lehamite. D-1 Papp fiind consilier, iar primarul de meserie profesor, întorc pe toate feţele posibilitatea de a se construi locuinţe de serviciu, lucrare care nu poate fi amânată prea mult, deoarece patru cadre didactice sunt pensionari care îşi continnuă munca pedagogică. Majoritatea profesorilor au obţinut gradele I şi II, doar limbile străine, franceza şi engleza fiind predate de suplinitori. In clasă intră doamne profesoare conform apelativului de politeţe şi doamne în adevăratul sens material al cuvântului, adică fiecare om cu averea lui. Autorizaţie sanitară de funcţionare -"diplomă de excelenţă". După ce pe perete a fost "arborat" acel document, înseamnă că şcoala funcţionează într-o clădire ridicată la nivelul civilizaţiei contemporane. Deocamdată, încălzirea sălilor (Continuare în pag. a 3-a) TULIU CONDRAT Din dragoste pentru CARTE La acest sfârşit de an cu destule tulburări în existenţa noastră cotidiană trăim momente de bucurie atunci când mai apare o carte. Evenimentele acestea ne scot din euforia utopiilor, aduncându-ne undeva cu picioarele pe pământ, demitizând în sensul bun al cuvântului unele ispititoare şi "generoase" sloganuri culturale şi artistice. Una dintre acestea este volumul de proză "Răstignirea în crucea lui Năstavnic" - autor Ion Niete, pe care-l cunosc de peste trei decenii, din timpul activităţii noastre gazetăreşti. Citea cu nesaţ şi mai ales ştia să surândă pe margini de cărţi. De pe atunci avea harul scrisului de care tot încerca să fugă. Fără îndoială Domnia sa este astăzi unul dintre cei mai interesanţi şi originali scriitori contemporani de slovă românească de pe meleagurile harghitene şi nu numai. Manifestându-se de timpuriu în ipostaze de gazetar, publicist, întemeietor de revistă, autor de proză scurtă sau, cum ar fi zis Nichita Stănescu, autor cu cărticele (Continuare în pag. a 3-a) NICOLAE BUCUR. Apelul publicaţiei "Reporter-M" din Republica Moldova "Necesitatea de a reflecta obiectiv, netendenţios evenimentele ce se produc la noi şi în lume, de a propaga şi promova adevăratele valori naţionale, de a fi adevăraţi străjeri ai comorii limbii noastre, al «şiragului de piatră rară pe moşie revărsată», de a creşte şi educa o generaţie multilateral dezvoltată, sănătoasă fizic şi moral, ne-a determinat să înfiinţăm cercul de tineri corespondenţi "Reporter-mass-media", ca apoi să edităm ziarul "Viteazul", care începând cu 1 ianuarie 2002 se va numi" Reporter-M". Am citat din Scrisoarea-apel primită de la directorul publicaţiei, Alecu Mocanu, care precizează că apariţia ziarului este posibilă numai cu mâna de ajutor a fraţilor din România. D-l Mocanu sugerează că, dacă există firme care-şi reutilează birourile cu aparatură modernă, să nu arunce ceea ce le prisoseşte şi ceea ce poate prinde bine unei redacţii începătoare: faxuri, aparate de telefon, calculatoare, telefaxuri, copiatoare etc. (Continuare în pag. a 3-a)

Next