Informatia Bucureştiului, martie 1954 (Anul 2, nr. 183-209)

1954-03-01 / nr. 183

----------------- CIFRE ŞI FAPTE ................~........................—~ R. P. Chineză, o ţară cu imense bogăţii naturale Marele popor chinez eliberat, înfăptuieşte In prezent o uriaşă muncă de construcţie economică Şi culturală care transformă într-un ritm rapid China, subjugată și înapoiată pînă nu demult,­intr-o putere mondială de prim rang. Pentru crearea unei industrii moderne multilateral dezvoltată, pentru asigurarea unui avint continuu al agriculturii, pentru ridicarea neîncetată a nivelului de trai material și cultural al poporului, China dispune din belşug de tot ceea ce-i trebuie. Bogăţii naturale imense, încă incomplet cerce­tate şi evaluate, satisfac pe deplin şi chiar depăşesc nevoite în materii prime ale industriei grele şi uşoare, constituie o bază sigură in opera de industrializare a Chinei la care a păşit cu entuziasm harnicul popor chinez. .Iată citeva cifre şi fapte care vorbesc despre uriaşul potenţial economic al Chinei Populare. Acestea sunt numai citeva date referitoare la imensele bogăţii naturale ale Chinei. Acţiunea de prospectare geologică desfăşurată pe scară uriaşă lit R.P. Chineză duce la descoperirea de noi şi noi zăcăminte minerale, modifică cifrele de mai sus în sensul creşterii lor. Poporul chinez munceşte cu abnegaţie pentru a folosi spre binele său marile bogăţii ale ţării, pentru a face să înflorească toate ramurile economiei naţionale. • China, este prima ţară din lume în ceea ce priveşte populaţia şi a doua ţară din lume în ceea ce priveşte întin­derea. Ea are o suprafaţă de 9.597.000 km. p. (suprafaţă aproximativ egală cu aceea a întregii Europe), o întindere de 2.000.000 km. p. (de patru ori întreaga suprafaţă a Franţei) poate fi cultivată, ceea ce înseamnă că actuala suprafaţă cultivată a Chinei poate fi cel puţin dublată în viitor. Pe pămîntu­ri desţelenite şi irigate recent, în China de nord-est s-au ob­ţinut recolte cu adevărat excepţionale: 12.750 kg. orez şi 10.327 kg. grîu la hectar, fapt care ilustrează cît de mari sînt posibilităţile de dezvoltare ale agriculturii chineze. China şi relieful extrem de variat al Chinei au drept consecinţă o floră ex­­trem de variată. Pe cîmpiile, dealu­rile, platourile şi munţii Chinei cresc 2.800 specii de copaci şi 2.000 specii de plante alimentare (de două ori mai multe specii decit în Europa şi Ame­rica).­­ Industrializarea unei ţări atît de mari, dezvoltarea agriculturii sale, pre­supun existenţa unor bogate resurse energetice. China le are din plin. Ză­cămintele de cărbuni ale Chinei (nu­mai în parte explorate) se cifrează la 400 de miliarde de tone. Dacă pînă nu demult se credea că rezervele de ţiţei şi şisturi petrolifere ale Chinei se cifrează la circa 1 mi­liard de tone — ultimele cercetări au răsturnat complet această cifră. Nu­mai în China de nord-vest zăcămintele de petrol depăşesc cu mult întinderea vestitelor cîmpuri petrolifere din Iran. China populară dispune de o capa­citate potenţială de producţie de ener­gie electrică, pe baza forţei hidraulice, de 150 milioane de kw. De subliniat că rezervele de forţă hidraulică de care dispune China întrec cu mult rezervele de forţă hidraulică de care dispun Statele Unite ale Americii şi sunt mai mici numai de­cît cele ale Uniunii So­vietice.­­ China deţine o mare parte din rezervele de fier de pe întregul glob. Ea posedă de asemenea metale neferoa­se ca: mangan, nichel, tungsten (cele mai mari zăcăminte din lume), vana­diu, crom, molibden, cupru, magneziu, aluminiu etc. China ocupă primul foc în lume în ceea ce priveşte producţia de antimoniu, şi are mari rezerve de cositor. In fotografie: Lucrări de construcţie la combinatul metalurgic Ansan TURNEUL INTERNAŢIONAL DE ŞAH AL R. P. R. Rezultatele partidelor întrerupte Astăzi runda IlI-a Sîmbătă după-ami­ază s-au jucat par­tidele întrerupte din rundele 1 şi 2 ale turneului internaţional de şah. Din cele 9 întîlniri programate, numai 6 s-au jucat, deoarece Sándor şi Bălănel au cedat fără joc la Filip şi Nejmetdinov, ■iar partida Nejmetdjinov-Korcinoi s-a dat remiză. Campionul polonez B. Sliwa a jucat foarte fin finalul partidei sale cu Wade, în care cîştigul părea greu de realizat. Sliwa a reuşit însă să-şi activeze cele două figuri uşoare pe care le avea pen­tru turn şi a obţinut victoria­ la muta­rea 57-a. Negru: B SLIWA Alb : R. WADE Din poziţia din diagramă, jocul a continuat: 41. TH8+ Nf8 42. h.4 Ce7 43. h5 g:ho 44. T­hb Cf5 (Pentru a putea cîştiga negrul trebuie să evite alte schimburi de pioni) 45. Th7 Tc3+ 46. Re2 Ng7 (Acum figurile uşoare ale negrului ocupă poziţii foarte bune, creind regelui un adăpost în mij­locul tablei) 47. Tbl Tc4 48. Rf3 Rf7 49. Tgl Tc3+ 50. Rg4 (Altfel se pierde ime­diat pionul a2, dar acum regele alb intră într-o ipliasă de mat) 50... Ta3 51. Th2 Rg6 (Cu ameninţarea 52... Nf6 ur­mat de Ch6+ silind pe alb la sacrificiul calității) 52. Th3 (Eliberează regele, dar pierde pionul a2. Albul nu m­ai poate salva partida) 52...T:a2 53. Tel Rf7 54. Te4 Tg2+ 55. Rf3 Tb2 56. Tc4 Tb3+ 57. Rg2 T:h3 și albul a cedat deoarece după 58. R:h3 înaintarea pionului „b“ decide. Nu deosebit Interes a fost urmărită continuarea partidei Szabo-Furman, care se întrerupsese într-o poziţie in care reprezentantul nostru, avînd un nebun pentru 2 pioni, păstra şanse de cîştig. Maestrul, sovietic s-a apărat însă în continuare excepţional de bine şi, folosind faptul că Szabó n-a ales cea mai bună continuare, a reuşit să ob­ţină în cele din urmă remiza. O’Kelly a jucat cu multă tenacitate la cîştig, în partida cu Bălanel. Forţînd deschiderea coloanei ,,h“ el a încercat să pătrundă cu Dania în poziţia adver­să, Bălănel s-a apărat cu precizie şi în poziţie complet egală partida s-a dat remiză la mutarea 72-a. Deşi a făcut tot ce e posibil pentru­­a cîştiga, Pachman n-a reuşit să-şi va­lorifice avantajul material în partida cu Paoli, care s-a terminat în cele din urmă remiză. Foarte exact a jucat Ciocîltea sfîrşitul partidei sale cu Furman în care avea avantaj material, obţinînd victoria la mutarea 64-a. Partida aceasta a fost foarte interesantă în întregime, de aceea o reproducem la sfîrşitul cron­icii noatetre. Astfel, după două runde disputate,­­clasamentul este următorul-R. Holmov, FA. Filip, V. Korcinol, G.­­Kluger, R. Nejmtidinov şi L. Pachman, ette l'li puncte; V. Clocti­ea, A. O'Kelly, B. Sándor, R. Sliwa, D. Stahlberg, O Troianescu şi R. Wade, ette 1 punct; 1. Bălănel, S. Furman, F. Paoli şi St. Szabó, ette '/a punct; P. Voiculnncu 0. Cemiotirwil continuă astăzi după-amia­ză, la ora 17, cînd se va juca runda 3-a, cu următorul­ program : Pachmarr — Wade, Sándor­ — Paoli, O’Kelly — Voiculescu, Nejmetdinov — Filip, Szabó — Bălănel, Ciocîltea — Korcinoi, Kluger — Furman, Troia­­nescu — Stahlberg, Sliwa — Holmov. ★ INDIANA VECHE Alb : S. Furman Negru: V. Ciocîltea 4. d4 Cf6 2. c4 g6 3. Cca Ng7 4. e4 d6 5. f3 0-0 6. N.e3. Cbd7‘ (Continuarea obișnuită este 6...e5-dar negrul alege un­ alt plan de apărare care l-a mai utilizat și î­n partida­ sta cu Tolus, în turneul de anul trecut) 7. Dd2 c5 8. Cge2 (Poate mai bine era Ch3 și Cf2. Inchizînd dia­gonala nebunului fi, albul uşurează loji tmaia­tacul negru cu a6 şi b5)' 8... Da5 9. do Te8 10. Cel a6 11. Ne2 Ce5 12. h3 (Pregăteşte înaintarea f3-f4, împiedi­­cînd posibilitatea Cg4. Negrul trece însă la o acţiune energică în centru şi pe aripa damei) 12.. e6 13. f4 Ced7 14. d:e6 T­e6 15. Nd3 b5 16. Cb3 Db4 17 Cd5 (Albul nu are altă posibilitate de a apă­ra punctul c4. De aceea el oferă schim­bul damelor pentru a lichida tensiunea în centru) 17...C:d5 18. c:d5 D:d2+ 19. C:d2 Te8 (Cu tot schimbul damelor, negrul păstrează iniţiativa datorită pio­nilor săi avansaţi de pe flancul damei, a nebunului său puternic din g7 şi a slăbiciunii pionului alb e4) 20. 0­0­0 Cb6 21. Tehet Ca4 22. b.1­ Cc3 23.a3 Nd.7 24. Nt2 (Vezi diaawir). .Prin mane­vra calului, negrul a obţinut slă­birea poziţiei de pioni a albului pe flan­cul damei şi acum va trece la un atac energic prin înaintarea pionului ,,a“. Apărarea albului este foarte dificilă da­torită faptului că piesele sale sînt stîn­­jenite de necesitatea de a apăra pionul slab e4) 24...a5­­ 25. Nc2 a4 26. b:a4 C:a4 27. Cbl Cc3 (Amenințînd cîștiga­­rea pionului a3, după C:bl) 28. e5 (Pen­tru a închide diagonala primejdiosului nebun g7. Dar acum negrul poate ob­ţine avantaj material decisiv) 28...C:bl 29. N:bl d:e5 30. f:e5 N:e5 31. Nc2 (Pen­tru a putea lua la c5) 31...T:a3 (Mai simplu era 31...Nd6 și pionul ,,a" cade după c5-c4) 37. N:c5 Tal+ 33. Nbl (La 33. Rd2 Nc3+ 1) 33...Nf5 (Acum se pare că negrul cîștigă o figură) 34. Rd2 Nf4+ 35. Rc3 T:el (Aci părea mai tare 35... Tc8, dar după 36. N:f5 ! T:c5+ 37. Rb4 I Nd2+ 38. R:c5 N:el 39. T:el­­ albul ar fi căpătat șanse de apărare mai bune decît în partidă) 36. T:el T:bl 37 Te8+ Rg7 38. Nf8+ Rf6 39. Ne7+ Re5 40. Ng5+ (Prin contraatacul acesta albul s­-a recîștigat figura, dar intră într-un final pierdut) 40... R:d5 41. N:f4 b4 + 42. Rd2 Tb2+ ■43. Re3 T:g2 44. Td8+ Rc4 45. Td4+ Rb5 46. Nd6 Tb2 47. h4 (Aci partida s-a întrerupt. Cîștigul pen­tru negru este o chestiune de tehnică pe care Ciocîltea­ o rezolvă precis) 47.. Ne6 48. Nf8 b3 49. Th4+ Pc6 50 Ng7 Tg2 51. Rf3 Nd5+ 52 Re3 g5 53. h­g5 T­g5 54. Nd4 Ne6 55. Tb6+ Rc7 55. Tb4 hlf 57. Rf4 Tg4+ 58. Re5 h4 59 Ta4 h4 60. Ta7+ Rc6 61. Ta6+ Rb5 62. Tb6+ Rc4 63. Tc6+ Rd3 64. Tc3+ Rd2 și albul a cedat. O frumoasă realizare a lui Ciocîltea. IMKMJ­IA bucurești. în Editura Agro-Silvică de Stat au apărut: - N. A. BOBRINSKI —„Zoogeo­­grafia” — pag. 450 + 93 fig. + 49 planşe plus o hai­tă colorată. — G. G. MOLDOVEANU—„Creş­terea cailor” — pag. 516 + 135 fig.­­ * * * — „Ameliorarea şi produ­cerea seminţelor de plante agricole” pag. 480 + 58 fig. - I. A. MINKIEVICI-V. E. BOR­­KOVSKI — „Cultura plantelor oleaginoase” — pag. 492 + 109 fig. - * * * — „Agro-Fitotehnica” — pag. 400 + 78 fig. - * * * — „Agro-Fitotehnica par­tea II-a” pag. 366 + 62 fig. - Ing. MIRCEA ENE—„Protecţia pădurilor” — pag. 160 + 139 fig. - A. A. SOLOVIEV — „Mărirea conţinutului în grăsime din laptele vacilor” — pag. 280 + 30 fig.­­ Ing. C. IONIŢĂ — „Cireşul”— pag. 120 + 42 fig. CONFERINŢA Astă-seară, la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, A.R.L.U.S., din str. Batiştei nr. 14, va avea loc la orele 18, un simpozion cu tema: ,Impresii din U.R.S.S.“. Vor lua cu­­vîntul membrii delegaţiei de artişti care au vizitat Uniunea Sovietică: Constantin Silvestri, maestru eme­rit al artei din R.P.R., Ion Voicu, artist emerit al R.P.R., Mîndru Katz, artist emerit al R.P.R. şi Magda Ianculescu, solistă a Tea­trului de Operă şi Balet al R.P.R. Urmează un program de muzică vocală şi instrumentală interpretat de membri ai delegaţiei. Tinere cadre didactice universitare Prin geamurile largi ale labora­torului încep să pătrundă umbrele înserării. S-a făcut tîrziu. Dar pen­tru tinerii de aici care mînuiesc cu pricepere aparatele, timpul nu con­tează. Proaspeţi absolvent ai Facul­tăţii de metalurgie, cei trei tineri lucrează cu atenţie, îşi termină acum practica pentru proiectul de diplomă. Aplecaţi deasupra mesei de marmură, ei asamblează di­verse aparate care în curînd se vor transforma într-o instalaţie de toată frumuseţea. Deodată, unul dintre ei s-a oprit. A prins a fluiera încetişor. Se îm­­potomolise şi nu mai ştia cum să se descurce. Ceilalţi doi colegi s-au apropiat de el, au privit, au încer­cat să-l ajute, dar n-au putut. — Să-l chemăm pe tovarăşul lec­tor Oprea, el ne va arăta ce avem de făcut, a spus unul dintre ei.­ — Eu nu sunt de acord, a adău­gat celălalt. Trebuie să ne descur­căm singuri. Sîntem doar absol­venţi şi în curînd vom da ultimul nostru examen. Şi, apoi, nu vedeţi că şi tovarăşul Oprea lucrează la o instalaţie? De ce să-l întrerupem? Să ne străduim şi vom reuşi. Dar nici nu-şi termină vorba, cînd tovarăşul lector apăru în spa­tele lor. Ii privi cu drag şi-i în­trebă : — Ei, băieţi, nu merge ? De ce v-aţi oprit ? Să lucrăm împreună, mai aveţi puţin şi instalaţia-i gata. „Băieţii“ se priviră între ei şi zîmbiră împăcaţi. Se mirau totuşi că lectorul lor, care părea atît de preocupat, le-a simţit încurcătura şi a venit lingă ei să-i ajute. Tovarăşul Oprea le explică cum trebuie să ducă la capăt construcţia instalaţiei. Privindu-i, n-ai fi putut să-l deosebeşti pe lector de stu­denţi. La fel de tineri erau cu toţii şi totuşi cu cît respect îl priveau cei trei studenţi pe tînărul lector... ...In urmă cu trei ani, tov. Oprea Florea, în calitate de asistent uni­versitar, a ţinut primul său semi­nar cu o grupă a anului III. Din acea grupă făceau parte şi absol­venţii de astăzi, care, ajutaţi de el, fac practică, pentru proiectul de diplomă. In sala de seminar era o linişte desăvîrşită. Studenţii îl cu­noşteau cu toţii din timpul cînd el însuşi a fost student în institut. El, proaspătul asistent, citea parcă în privirile lor o întrebare mută : — Să te vedem! In calitate de asistent vei reuşi să te porţi tot atît de bine cum te-ai manifestat ca student ? I se părea că are în faţa lui nişte judecători. Dar iată că din bănci îl întîmpină priviri încurajatoare. Teama că nu va putea face faţă sarcinii care i-a fost încredinţată, dispăruse. Puse catalogul pe cate­dră şi, emoţionat, se adresă grupei: — Vom studia împreună teoria proceselor metalurgice, disciplină care se introduce pentru prima oară în învăţămînt anul acesta. Şi astfel începu primul seminar din viaţa asistentului Florea Oprea, începuse totodată o cotitură în viaţa sa. Cît timp a fost student învăţa bine, era fruntaş, dar învăţa pentru el. De acum ,însă trebuia să muncească şi mai mult, pentru ca la rîndul lui să poată învăţa pe alţii. Faptul că a fost numit asis­tent la o materie care pînă atunci nu se predase îl atrăgea, îl pasiona. I se deschideau noi perspective. Profesori universitari cu expe­rienţă în domeniul metalurgiei l-au ajutat şi îndrumat zi de zi. Cît de folositoare i-au fost sfaturile şi în­drumările pe care le-a primit din partea profesorilor universitari Lupu Alexandru şi Negrescu Traian, atît în timpul cît a fost student, cît şi apoi, cînd a intrat el însuşi în rîndul cadrelor didactice univer­sitare ! Ei l-au îndemnat să aplice în practică principiile teoretice, să înceapă cercetări ştiinţifice. Ast­fel a ajuns colaborator al Insti­tutului de metalurgie al Acade­miei R.P.R. Doi ani a lucrat in­tens în colectivul care a cercetat problema recuperării zincului din zgură. Rezultatele cercetărilor teo­retice le-a experimentat chiar el timp de o lună la una din uzinele metalurgice din ţară. Experienţele au dat rezultate îmbucurătoare şi au fost aplicate în practică cu succes. Acum lucrează la alte cercetări, concomitent cu munca didactică pe care o desfăşoară în cadrul facul­tăţii. Ca şi în trecut se pregăteşte intens pentru fiecare curs şi semi­nar şi caută să fie la curent cu ultimele noutăţi apărute în dome­niul teoriei proceselor metalurgice. Pentru aceasta studiază cu viu in­teres manualele sovietice de specia­litate, ca şi revistele care sosesc la noi în ţară. Acum nu mai intră cu teamă în clasă, studenţii îl pri­mesc cu prietenie, căci simt în el un tovarăş mai mare, un prieten. Şi Oprea­ se simte fericit, fericit că sfaturile şi îndrumările sale dau roade. El caută să explice stu­denţilor cît mai pe înţelesul lor diferitele probleme grele, este me­reu în mijlocul lor, aproape de ei, atît în orele de seminare, cît şi la lucrările de laborator. Au trecut trei ani de cînd lucrea­ză în învăţămîntul superior. Trei ani de muncă dar şi de multe sa­tisfacţii şi bucurii. Intre timp a fost numit lector. Acum ţine şi cursuri, nu numai seminarii. De aproape un an i s-a încredinţat şi munca de mare răspundere de pro­decan al Facultăţii de metalurgie. “ ...Reuşise să monteze împreună cu absolvenţii ultimele aparate ale in­stalaţiei. — Gata, am terminat! De acum vom putea să ne alcătuim un pro­iect serios ! s-au adresat lectorului absolvenţii. — Eu nu pot decit să vă felicit că aţi terminat cu bine practica de proiect şi, drept să vă spun, îmi pare foarte bine că am lucrat cu voi pînă la exampenul de stat. Sîn­­teţi doar cei mai vechi studenţi ai mei... ★ De curînd, cei trei absolvenţi, împreună cu ceilalţi colegi ai lor, şi-au dat cu succes examenul de stat. Tovarăşul lector Oprea Florea s-a bucurat din tot sufletul, căci, alături de celelalte cadre didactice, a muncit şi el, tînăr în meserie, la formarea inginerilor de astăzi. FELICIA NANU PE URMELE SEZISARILOR CETĂŢENEŞTI DE CE NU FUNCŢIONEAZĂ UMILE TELEFOANE PUBLICE? Mai mulţi cetăţeni ne-au semna­lat că unele telefoane din cartierele Mătăsari şi 30 Decembrie şi în spe­cial cele instalate în restaurante, co­fetării sau debite sunt mai întot­deauna defecte. Sezisat de noi, Ministerul Poşte­lor şi Telecomunicaţiilor, prin Ofi­ciul Telefonic Urban Bucureşti, a luat măsuri de a repara imediat te­lefoanele defecte. Mergînd mai departe pe urmele sezisărilor cetăţeneşti, Oficiul Tele­fonic Urban Bucureşti a constatat însă că multe din telefoanele sem­nalate, cu toate că aveau menţiunea „defect“ erau în stare de funcţio­nare. Această situaţie a fost găsită, de pildă, la telefoanele nr. 4.01.14 Instalat în cofetăria „Patria“ din bd. 1848, nr. 5.96.32 instalat în co­fetăria „Verdun“ din bd. To­vec­­hin nr. 31, nr. 6.18.14 instalat la restaurantul „Unirea“ din calea Vă­căreşti nr. 15 etc. Aceste menţiuni sunt puse de responsabilii de unităţi pentru a nu mai fi „deranjaţi“ de cetăţeni. Altele, printre care şi telefonul nr. 6.59.59, instalat în vinăria „Dea­lul Spirei“ din strada Şerban Vodă nr. 19, nr. 4.01.18 instalat în resta­urantul „Victoria“ din calea Raho­­vei nr. 7­­ nr. 6.58.77 instalat în res­taurantul „Ciocîrlia“ din spl. In­dependenței etc, s-au defectat într­­adevăr dar aceasta pentru că nu erau folosite cu grijă. Pentru buna funcționare a tele­foanelor publice, responsabilii res­taurantelor sau cofetăriilor au da­toria de a supraveghea buna lor folosire, iar cetăţenii care folosesc telefoanele publice au de asemenea datoria de a respecta întru totul prescri­­ţiunile de func­ţionare afişate pe orice aparat. SI-AU IMBUNNATATIT AC­TIVITATEA CULTURALA Printr-o scrisoare, mai mulţi mun­citori de la cooperativa „Tehnica Dogăriei“ din Capitală ne-au sem­nalat o serie de lipsuri care dăi­­nuiau de mult timp în cooperativa lor şi care frînau activitatea cul­turală a membrilor cooperativei. Ziarul nostru a sezisat această situaţie U.C.E.C.O.M.-ului care a luat o serie de măsuri menite să îmbunătăţească simţitor activitatea culturală la această cooperativă. Astfel, consilierul cultural al coope­rativei a fost sprijinit în activizarea colectivului său, iar cercul de limba x*x*oo. ooro fucooo al reat.Tilt în 7T!fid birocratic, fără să se ţină seama de nivelul cunoştinţelor cooperatorilor, a fost reorganizat. Popularizîndu-se importanţa acestor cursuri, frecven­ţa s-a îmbunătăţit simţitor. Pentru atitudine nejustă faţă de cooperatori, tov. Negrescu Luiza a fost aspru criticată. De asemenea a fost criticată și tov. Ionescu Maria care, prin atitudinea sa nejustă față de critică, a frînat activitatea ga­zetei de perete. POSTA PETRE IONESCU întreabă dacă paznicii au dreptul la haine de protecţie. Răspuns. Art. 95 din Codul Muncii prevede că „acel care angajează“ va pune la dispoziţia­ salariaţilor care lucrează la tem­peraturi înalte sau scăzute,, pre­ţ cum şi acelora ce lucrează în, condiţiuni de umiditate ori mur­dărie, echipament de protecţie. In conformitate cu aceste dispo­­ziţiuni de protecţie a muncii, paznicii la posturile exterioare au dreptul la şubă lungă şi pîs­­lari. Costul echipamentului de pro­tecţie este suportat de unitatea respectivă. ★ M. ALEXANDRU este transferat la cererea sa, de la o întreprindere la alta. Ne întreabă dacă i se va calcula ajutorul de boală la fel ca şi pentru angajaţii transferaţi la o altă întreprindere, pe baza dispo­ziţiei administraţiei. Răspuns. In cazul cînd sala­riatul se transferă de la o între­prindere la alta, la cererea sa (cu aprobarea administraţiei) se aplică tot dispoziţiunile art. 32 pct. a) din Decizia C.C.S. nr. 3 care spune: „Se consideră sta­giul neîntrerupt în aceeaşi între­prindere sau instituţie şi în cazul cînd angajatul este transferat în muncă la o altă întreprindere sau instituţie, pe baza dispoziţiei administraţiei“. URIDICĂ Ca urmare a considerării sta­giului neîntrerupt în producţie, ajutorul de boală al salariaţilor transferaţi la cerere se calcu­lează la fel cu ajutorul de boală al salariaţilor transferaţi pe baza dispoziţiei administraţiei. J. IVARSON este pensionar de invaliditate gradul II din luna octombrie 1953; în februarie 1954 a împlinit 60 de ani, iar în aprilie 1954 urmează a fi revizuit medical, întreabă care e situaţia sa după noua lege a pensiilor şi dacă va mai fi chemat la revizie. Răspuns. Potrivit Deciziei nr. 4 a C. C. S. pentru acordarea drepturilor la pensie — art. 17, „pensia de invaliditate* se acordă pe toată durata invalidităţii, iar în cazul cînd pensionarii de in­validitate au împlinit limita de vîrstă — 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile — dreptul la­ pensie se acordă pe viaţă“. Ca urmare, nu sunt revizuiţi în ce priveşte gradul de invali­ditate invalizii care au­ împlinit limita de vîrstă, indiferent de gradul de invaliditate în care au fost încadraţi şi profesiunea pe care au avut-o. Aceste categorii de invalizi vor putea fi reexa­minate de către comisiile medi­cale de expertiză a capacității de muncă,, numai la cererea, lor, pe baza unui aviz dat de comisia medicală consultativă,­ din care să rezulte că starea sănătății lor s-a agravat. ★ NE SCRIU CORESPONDENŢII SE EXPERIMENTEAZĂ ALIAJE Folosirea metodelor sovietice de lucru Trebleev, Cotlear, Covaliov, Voroşin, Ciurchih şi altele a dat posibilitate muncitorilor de la uzi­nele „Solex“ din Capitală să depă­şească normele de lucru stabilite. Muncitori ca tov. Şagulea Gheor­­ghe, Drăguşin Gheorghe, Negroiu Grigore, Tudor Gheorghe, Rădulescu Mihai şi alţii, zilnic obţin depăşiri de normă cuprinse între 30—50%. Planul de producţie a fost astfel îndeplinit pe buna ianuarie în pro­porţie de 108%, dîndu-se produse de bună calitate. De asemenea, printr-o şarjare mai atentă a alia­jelor, s-au realizat economii în va­loare de 60.006 lei. In prezent se experimentează în continuare aliajul Raba 35 şi aliajul care va folosi la confecţionarea cu­zineţilor pentru vagoane C.F.R. Totodată se încearcă realizarea unui aliaj de lipit fără cositor şi se experimentează o metodă de co­­sitorire a tablei pentru cutiile de conserve numai pe o singură parte precum şi ridicarea rezistenţei fire­lor electrice prin adause de dife­rite metale. V. TUROVSCHI ÎNDEPLINESC comenzile PRIMITE Cooperativa meşteşugărească de invalizi „Stăruinţa“ lucrează folo­sind exclusiv resturi de piele şi talpă, preocupîndu-se în mod deo­sebit de calitatea încălţămintei. In luna ianuarie, datorită efortu­rilor în munca depusă de coopera­tori, planul de producţie a fost în­deplinit în proporţie de 197 la sută. Ei au produs in cursul acestei luni 1510 perechi sandale de diferite mărimi, 40 perechi bocanci pentru copii, precum şi 665­0 perechi sandale din piele mai subţire. In luna februarie, colectivul cooperativei s-a străduit să facă faţă comenzilor primite. Pînă la­ data de 26 februarie s-a predat Centrocoopului un mare număr de perechi de sandale şi alte sorturi de încălţăminte. Cele mai însemnate realizări au fost obţinute de Tîlvescu Ion, Gîr­­jei Ion, Petre Ştefan, Mădularu Stan şi alţii. Ei au obţinut zilnic depăşiri de normă cuprinse între 70—80 la sută. N. DOBRICA NOI FIȘE REZUMATIVE La Institutul de Studii Romîno-Soa­vietic s-au redactat caiete cu fișe re­zumative ale revistelor sovietice: „So­­vetscaia Muzîca“, „Teiatr“, „Ispustvo Kino“, „Zvezda“, intrate de curînd în biblioteca­­ institutului. Din revista „Sovetscaiia Muzîca“ au fost fișate articolele: „Opera istoncă sovietica“ de V. Cuharski, „Datoria de onoare a muzicienilor sovietici“, „Idee populare patriotice în muzica rusă" de B. Asafiev, „Interpretul şi compozito­­rul“ de T. Nicolaeva, „Despre concer­­tele Ceaicovski“ şi multe altele. Din revista „Taatr“ semnalăm articolele „Făurirea personajului“ de M. Knebel /în rubrica „Discuţii cu tineretul“, „Arta iubitoare de viaţă“ semnat de I/ Tumanov şi „Pentru o înaltă măiestrie în dramaturgie“. Din „Iscustvo Kino“, printre altele, au fost fişate articolele „Pentru continua creştere, pentru dez­voltarea tuturor genurilor artei cine­­matografice“ precum­­ şi rubricile „Tri­­buna ..creaţiei“, „De peste hotare“, „Cronica“ etc. Caietele cu fişele rezumative se pot procura de la serviciul de difuzare al Institutului. BALADA SIBERIEI încep­înd de azi, la cinematogra­ful „Patria", se reia strălucitul film sovietic în culori, „Balada Siberiei“, operă inspirată din viaţa Uniunii Sovietice din perioada imediat ur­mătoare Marelui Război pentru Apărarea Patriei. In fotografie, o scenă din film în care apar interpreții principali — Vladimir Drujni­ov și Maria Ladî­­nina. Multe norme ortografice ale limbii române (Continuare din nr. 181) VIII. SCRIEREA CU MAJUSCULE § 148. Se scrie cu inţială majus­culă primul cuvînt al oricărui text, al oricărei fraze: Soarele e zăpu­­şitor. Lumina te orbeşte. Aerul joa­că, fierbe şi nici un pic de adiere nu potoleşte arsura. (DELAVRANCEA). § 149. Cu iniţială majusculă se scriu numele proprii (nume de per­soane, nume geografice),: M. Emine­­scu, Maxim Gorki, Nicolae Grigore­­scu, Turnu-Măgurele, Krasnodon, Ia­lomiţa, Caucaz. § 150. Tot cu iniţială majusculă se scriu cuvintele care denumesc o e­­pocă istorică, un eveniment: Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Renaşterea, Unirea, ca şi numele sărbătorilor: 7 Noiembrie, 1 Mai, 23 August, § 151. Cu Iniţială majusculă se mai scriu titlurile instituţiilor şi ale întreprinderilor, ale publicaţiilor etc.: Universitatea, Laminorul, Scinteia (ziar), Munca (ziar), D­erbent (petro­lierul). Cînd titlul este alcătuit din mai multe cuvinte, se scrie cu iniţială mare numai primul cuvînt, celelalte scriin­­duse cu iniţială mică: Şcoala medie tehnică de pielărie, Institutul de isto­rie literară şi folclor. § 152. Se scriu cu toata iniţialele majuscule, oricîte cuvinte ar intra în compunerea lor, numele de state, numele Instituţiilor centrale şi inter­­naţionale, ale organizaţiilor de par­tid comuniste şi muncitoreşti şi ale organizaţii­lor sociale: Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste; Repu­blica Populară Romină; Republica Populară Bulgaria; Sovietul Naţio­nalităţilor; Federaţia Sindicală Mon­dială; Partidul Muncitoresc Român; Marea Adunare Naţională; Consiliul de Miniştri; Ministerul Forţelor Ar­­mate; Partidul Comunist Ceho­slovac; Uniunea Tineretului Munci­tor; Consiliul Central al Sindicate­lor din R.P.R. Observaţie. Numai prepoziţiile, con­juncţiile, articolele din compunerea acestor nume se scriu cu iniţială mi­nusculă. § 153. Se scrie cu majuscule titlul Erou al Muncii Socialiste. § 154. Se scriu cu iniţială minus­­culă: — numele de popoare: român, rus, polonez; — numele lunilor: ianuarie, fe­bruarie, iunie; — numele zilelor săptămînii: luni, marţi, duminică; — numele punctelor cardinale: nord, sud, est, vest, miazănoapte, miazăzi, răsărit, apus (cu excepţia lui: Apus, Răsărit etc. cînd exprimă noţiunea de «ţinut»: învăţătura Ră­săritului). IX. DESPĂRŢIREA CUVINTELOR IN SILABE § 155.­ Cînd un cuvînt nu se ter­mină într-un rînd trebuie trecute in rîndul următor numai silabe întregi, nu se poate deci despărţi o silabă în două. Despărţirea în silabe a cuvintelor se face astfel: a) dacă vocala e urmată, de o singură consoană, aceasta trece la silaba următoare (cu excepţia con­soanelor finale): le­ge, o­ră (dar de­get); b) dintre două vocale succesive care nu formează diftong, prima a­­parţine silabei dinainte, a doua celei următoare: ce-re-ate, lu-a­ i şi u sem­ivocale, între două vocale, trec la silaba următoare: ba-ia, no­uă; c) dacă vocala e urmată de două sau mai multe consoane, prima con­­soană trece la silaba dinainte, cea­laltă, sau celelalte, la silaba urmă­toare (excepţiile se vor vedea mai jos): ac-tiv, as-tăzi, mul-le; as-pru, con-tra, mon-stru; d) cînd prima consoană este b, d, g, v, p, t, c sau­­, iar a doua este l sau r, amîndouă consoanele trec la silaba următoare: a-flu, a-cru, ca­dru, a-tru, su-plu; e) grupurile ct, ct precedate de consoane se despart: onc-tii-os, punc­taj, func-ți­e, sanc-ti-u-ne; f) cuvîntul jertfă se desparte jert-fă; g) l­a cuvintele compuse despăr­ţirea în silabe se face ţinîndu-se sea­ma de părțile componente: in-egal (nu l-negal), ne-stabil (nu nes­tabil), sub-linia (nu su­bUnia). X. ABREVIERILE § 156. Pentru o cît mai bună folosire a scrisului ca mijloc de co­municare, nu se vor folosi prescurtări de cuvinte care pot face lectura di­ficilă Nu se va scrie f. pentru foarte, p. sau pt. în loc de pentru, as. în loc de asupra. § 157. Se stabilesc următoarele ca­tegorii de, abrevieri: a) simbolurile în chimie, fizică, ma­tematică: Hg •» mercur, Mg — magneziu, O “ oxigen, l — lun­gime, n — număr întreg; b) măsuri: m — metru, kg — ki­logram, km ”■ kilometru, amper, V, " volt; c) numele de persoane: 1. L. Ca­­ragiale — Ion Luca Caragiale; d) indicaţiile bibliografice: vol. =■ volum; art. = articol; cap. = ca­pitol; p. sau pag. - pagină; f. sau fo = folio; r sau r° = recto, fața unei foi; v sau tr ° = verso, dosul unei foi; r. — rb­d; v. — vezi; cf. = confer, compară; id = idem, același; ibid. = ibidem, tot acolo; lucr. cit. = lucrarea dată; pass = passim, in diverse locuri, urm. — următoa­rele; e) numele punctelor cardinale: N = nord, S — sud, V = vest, E est; f) N. B. — nota bene, se atrage în mod deosebit atenţia; P. S. — post scriptum, se adaugă narea unei scrisori; LITERE cian; h) grade mi tenent, serg. i) formule de varăsa­­sau tt neată; dv. j) alte abre­rent; d.e. sau ş.a. — şi alte, şi aşa mai de, şi celelalte; t.a. — înainte înainte de era erei noastre aproximativ, nr. observaţie. Lucrări de asforit... alteia» platt!«® ‘­rommesti

Next