Informatia Bucureştiului, mai 1954 (Anul 2, nr. 236-260)

1954-05-03 / nr. 236

Pag. 2-a Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Bucureşti­ lor din uzinele „Mátyás Rákosi", trec strungarii fruntaşi în întrecerea socia­listă Ion Moldoveanu, Stelian Furtu­nă, Vasi­le Gorj, Năsta­se Mitroiu, Flo­ras Nidelcu, Axen­te Zamfir, turnăto­rul Nicolae David, man­torul Nicolae­­Tăbăcuţă şi alţi muncitori, ingineri şi tehnicieni care fac cinste uzinelor pen­tru realizările lor în producţie. Colec­tivul întreprinderii şi-a îndeplinit pla­nul producţiei globale pe trimestrul I al acestui an în proporţie de 101,1 la sută. In sprijinul­­agriculturii s-au produs peste 38.000 kg. piese de schimb­­pentru maşinile agricole. Frăţie Coloana studenţilor a poposit aproape de Piaţa Stalin. Un tînăr scund, cu «chii mici şi sclipitor'', explica colegilor. In patria sa îndepărtată, la Pekin şi în toate oraşele, poporul său e de ase­menea în sărbătoare, şi po­ate că stu­denţii români care se află acolo stau şi ei aproape de locul marii demonstra­ţii, aşteptînd să treacă prin faţa tri­bunelor. La difuzor răsună puternic glasul crainicului: „Trăiască marea Re­,­publică Populară Chineză !", „Una ! Ura!" — strigă studenţii. Sunt printre el şi români şi chinezi şi coreeni. Ura­tele sunt apoi reluate de elevii şcolii medii cu limbă de predare greacă. Aproape de studenţi se află coloana muncitorilor de la uzinele „Mao Tze­­dun“. Studentul cel scund cu ochii m­ici, priveşte atent tablourile pe care le poartă muncitorii. Ii sînt deosebit de cunoscute. In ţara sa îndepărtată oamenii defilează astăzi cu aceleaşi ta­blouri ţesute în mătase. Studentul chi­nez nu cunoaşte poate povestea acestor tablouri. Cu cîteva luni în urmă, cînd uzina lor a primit numele de Mao Tze­­dum, muncitorii romîni au primit din partea tovarăşilor lor chinezi tun dar, tablourile lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin brodate în mătase. Ei au venit acum la demonstraţie cu darul priete­niei, al frăţiei ce-i leagă de muncitorii chinezi. Spre Piaţa Sba­­­tn se îndreaptă acum ceferiştii Griviţei Roşii. Ei poartă cu dragoste tablourile conducătorilor par­tidelor comuniste şi muncitoreşti. Prieteni adevăraţi Stegarii de la uzinele „Republica“ mai aranjează odată cutele­­bogate ale drapelelor. Ceilalţi se uită pentru ulti­ma dată la panourile şi tablourile pe care curînd le vor purta prin faţa tri­bunei. Unul din ei, un tînăr cu faţa smeadă, priveşte cu drag la portretul meşterului Petre Ion, unul din cei mai buni lăcătuşi ai uzinei. In fiecare an au păşit cot la cot în coloanele largi de demonstranţi sărbătorind împreună ziua de 1 Mai. E pentru prima d­ată, cînd Petre Ion lipseşte de la marea demonstraţie. Poate că la ora aceasta cînd prietenul lui îi poartă tabloul, un­deva într-o staţiune de maşini şi tractoare tractoriştii stau laolaltă cu el in jurul difuzorului, ascultînd trans­misiunea demonstraţiei din Bucureşti. Şi poate că meşterul Petre Iori le po­vesteşte cite ceva despre vechii lui tovarăşi de muncă din uzină de care s-a despărţit de puţină vreme, ca să lucreze la ţară. Coloana a pornit din nou. Tînărul smead a înălţat ott a putut de sus, portretul meşterului. Peste cîteva minute, vocea crainicului anunţă: „Trec muncitorii uzinelor „Re­publica“. Printre portretele fruntaşilor în întrecerea socialistă se află şi cel­­a­ lăcătuşului Petre Ion, plecat să lu­creze cu alţi mie de muncitori în satele patriei. Muncitorii de la ,,Republica1” nu i-au uitat pe cei plecaţi. Ca nişte prieteni adevăraţi, le-au trimis sculele şi maşinile de care au avut nevoie, ca să sprijine munca colectiviştilor şi a ţăranilor muncitori. Muncitori­i de la „Tudor Vladimi­­rescu“ poartă macheta unei batoze. Macheta vorbeşte despre cele 5 batoze construite peste plan care au luat dru­mul gospodăriilor agricole de stat şi colective, al S.M.T.-urilor, în cinstea zilei de 1 Mai. Spre satele îndepărtate ale patriei ei au trimis 25 de remorci peste prevederile planului. In anul acesta, pe întinsele ogoare ale ţării, semănatul sfeclei nu se va mai face cu mîna, ci cu maşinile con­struite pentru primn­a­ dată în ţară de muncitorii de le uzinele „Semănă­toarea“. Graficele pe care le poartă în fruntea coloanei mai vorbesc şi de cele 2000 de semănători manuale pe care le-au trimis ţăranilor muncitori pentru belşugul holdelor noastre. In piaţă apiar deodată mulţi bici­­clişti. Sunt muncitorii fabricii de bici­clete „Bucureşti" care defilează cu bi­­ciclete realizate în fabrica lor. In cinstea zilei de 1 Miai, în această fa­brică a fost lucrat un prim lot de biciclete. La marea demonstraţie a zilei de 1 Mai, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile industriei uşoare se prezintă cu însemnate realizări. Munci­­torii fabricii de confecţii „Gh. Gheor­­ghiu-Dej", urmărind îndeplinirea anga­jamentelor luate în cin­stea marii săr­bători, au desfăşurat mai larg între­cerea socialistă. In acest an, muncitorii fabricii au iniţiat noi acţiuni pentru îm­ubumântăţirea calităţii confecţiilor pe how cunoaşterii cerinţelor oamenilor muncii. In schim­bul de onoare organizat în cinstea zi­lei de 1 Mai, planul de producţie a­ întreprinderii a fost îndeplinit în pro­porţie de 102,21 la s­ută, iar calitatea produselor a fost îmbunătăţită cu 1 la sută faţă de plan. Trec apoi text in­ stele şi fitetoareile de la uzina „7 Noiembrie“, întreprindere fruntaşă pe ramură, care au răspuns printre primele la chemarea pentru in­tensificarea întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai. In luna aprilie, ţesătoarele şi filatoarele de aici au produs peste prevederile planului mai mult de 6000 m ţesături şi 1300 kg fire, depăşindu-şi astfel angajamentele luate cu peste 3000 m ţesături. In comparaţie cu anul trecut, productivi­tatea muncii a crescut cu 2,22 la sută, iar rebuturile au fost reduse cu 7 la sută. In cinstea zilei de 1 Mai au fost puse în fabricaţie 10 noi modele de di­ferite pînzeituri. Kati Stanislau, Elena Beciu, Lucreţia Leludia, Aurel Doianu, sunt muncitori fruntaşi bine cunoscuţi şi stimaţi în uzină. De aceea, portre­tele lor sunt purtate astăzi de tova­răşii de muncă, la demonstraţia de 1 Mai. Cei ce muncesc din industria pielă­rie se prezintă la marea demonstraţie, cu însemnate succese pe linia sporirii producţiei de încălţăminte şi articole de marochinărie. Muncitorii fabricii de încălţăminte şi tăbăcărie „Flacăra Roşie“ au venit la demonstraţia festivă cu un car alegoric pe care erau prezen­tate modelele noi de încălţăminte de vară şi un sortiment variat de obiecte de marochinărie. In cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii acestei fabrici au rea­lizat alte p trtodele noi de încălţăminte şi au înfiinţat în cadrul întreprinderii lor o secţie de marochinărie care a şi produs peste 3000 articole de marochi­nărie fină. In coloanele demonstranţilor trec nu­meroşi muncitori din întreprinderile in­dustriei alimentare din capitelă. In primul trimestru al acestui an, munctorii­ din industria alimentară din întreaga ţară au produs cu 115 la sută mai mult ulei comestibil, cu 22 la sută mai multe paste făinoase, cu 21 la sută mai mult zahăr şi cu 193 la sută mai multe conserve de carne decît în pe­rioada corespunzătoare a anului trecut. Ei luptă cu succes pentru continua îm­bunătăţire a produselor. ★ Cîteva minute de aşteptare, pînă cînd le va veni rândul să defileze. Dar bucuria sărbătorii e mare, şi să stai degeaba, să nu te veseleşti, nu face. Prinse de mijloc, de mîinile rumenite de soare ale flăcăilor, mulgătoarele gospodăriei agricole de stat „Roşia“, aproape toate fruntaşe, au încins o sâr­bă în mijlocul străzii. Rîde şi Cristina Iacob şi Văduvă Anica, cuprinse pe neaşteptate în vîrtejul jocului. Şi au motiv de veselie, că-i doară şi ziua lor, e ziua tuturor celor ce muncesc. Erau tare mîndri de succesele lor, muncitorii gospodăriei de stat din „Ro­şia“. Erau mîndri şi bucuroşi. 1 Mai, sărbătoarea, o întâmpinaseră aşa cum se cuvine şi deci puteau defila semeţi prin faţa tribunei, cu fruntea sus. Trimiseseră cîteva tone de zarzava­turi peste plan oamenilor muncii de la oraşe, terminaseră complet etapa întîia a însămînţărilor, plantaseră în cuiburi dispuse în pătrat porumbul. Totodată ei reuşiseră să mecanizeze în proporţie de 40% lucrărîle legumicole. ■k Coloanele oamenilor muncii care par­ticipă la demonstraţia festivă de 1 Mai par nesfârşite. In coloane sânt şi nu­meroşi lucrători din comerţul de stat şi cooperatist. Participînd astăzi la de­monstraţia de 1 Mai, ei îşi exprimă hotărîrea de a-şi îmbunătăţi necontenit munca, de a asigura o bună desfacere a mărfurilor, reducerea contin­uă a chel­tuielilor de circulaţie a mărfurilor. In rînduriile fiecărei coloane sînt grupuri mari de tineri studenţi, viitori ingineri, agronomi, arhitecţi, construc­tori, medici, profesori. In marea clădire a Institutului Agro­nomic „N. Bălcescu“, una din mîn­­driile Capitalei noastre, studiază mii de studenţi. 4000 de tineri urmează cursurile cu sau fără frecvenţă ale acestei înalte şcoli. „ In rîndurile manifestanţilor trec nu­meroşi lucrători pe tărâmul literaturii şi artei, scriitori, artişti plastici, compozi­tori, actori şi regizori. In primul­­trimestru al acestui an, teatrele din patria noastră au prezentat 89 de piese în 2351 de reprezentaţii, la care au participat 1.199.840 de oa­meni ai muncii. Pe ecranele cinemato­grafelor s-au prezentat 80.256 de spec­tacole cinematografice vizionate de 18.839.519 spectatori. Tot în acest timp s-au tipărit 630 de titluri de cărţi înt­r-un tiraj de 11.267.199 exemplare. Dintre acestea, 66 titluri sunt cărţi agro-zootehnice, într-un tiraj de 1.540.000 exemplare. Coloanele sportivilor Demonstraţia a început de mai bine de trei ore şi jumătate. Toţi cei din tribune aşteaptă acum cînd manifesta­ţia oamenilor muncii se a­propie, de sfîr­­şit, una din cele mai iubite părţi ale marilor noastre manifestaţii sărbăto­reşti: defilarea sportivilor. Clipa aştep­tată a venit. Sportivii poartă globul pământesc sub semnul păcii. Din fund, se aude sgomot de motoare. Sportivi motocielişti de la Dinamo apar formînd adevărate gru­puri plastice mobile. Și iată acum o sală de gimnastică pe roate. Un po­dium mobil, înzestrat cu diferite apa­rate de gimnastică, bare fixe, spaliere. Înaintează. Sportivii gimnaşti exersea­ză cu un calm desăvârşit din această sală improvizată, de parcă ar fi vorba de antrenamente obişnuite. Exerciţii complicate se succed cu repeziciune, în vreme ce miile de oameni din tribune acoperă cu urate pe sportivi. Rînd pe rî­nd, defilează asociaţiile sportive, uşor de recunoscut după flamurile multi­colore: Locomotiva, Flamura Roşie, Re­colta, Flacăra, Ştiinţa, Avântul, Rezer­vele de Muncă, Voinţa, Progresul, Con­structorul, Aviaţia Sportivă, Metalul, C.C.A. Multe asociaţii oferă şi în acest an surprize celor din tribune. De pildă, asociaţia Flamura Roşie a reeditat în Piaţa Stalin, un tablou pe care cu cîţiva ani în urmă bucureştenii 11 văzuseră doar în filmele sovietice: e vorba despre enormele flori alcătuite din corpurile sportivilor, flori care par că se ■agită în bătaia virajului. Sportivii aceleiaşi asociaţii au realizat în acelaşi timp un adevărat balet sportiv al ţesă­torilor. In v­reme ce o parte din spor­tivi executau mişcări ritmice, sim­boli­­zînd mersul războaielor de ţesut, cei­lalţi desfăşurau larg valurile de pânză albă, i­zvorîte din maşinile vii. Cine v­a uite apoi graţia desăvîrşită a sportivelor de la Şt­i­nţia, care au de­filat nu în pas de marş, ci în dans zglobiu, sărind peste coarde improvi­zate din flori, cine va uita impecabila ali­nnere a coloanei în formă de stea constituită de sportivii Casei Centrale a Armatei, sau coloana Aviaţiei Spor­tive, care a culminat cu două enorme paraşute multicolore înălţate în faţa tribunelor, întreaga paradă a asociaţiilor spor­tive s-a încheiat cu sportivi călări, care s-au bucurat de asemenea de un mare succes. (Urmare din pag. l­a) In piaţă, răsună acordurile Internaţionalei. Cîntă laolaltă mani­festanţii, invitaţii din tribune, oaspeţii străjiţi. E un moment emo­ţionant. Multora li se perindă prin faţa ochilor anii întunecaţi cînd acordurile măreţului imn nu puteau răsuna in voie pe aceste meleaguri,, aşa cum nu pot răsuna în voie astăzi în ţările capi­taliste. Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită sîmbătă de mii şi mii de ce­tăţeni ai Bucureştiului, de poporul muncitor român, cum poate fi săr­bătorită numai, de un popor stăpîn pe viaţa şi viitorul său. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Pe estrada din Piaţa Republicii Dansatorii mulţumită cu plecăciuni la aplauzele puternice, ale sutelor de spectatori. Oameni ai muncii­­din toate colţurile oraşului au venit să se distreze în după-amiaza zilei de 1 Mai. Asistă acum la spectacolul de pe estrada din Piaţa Republicii. Maramele de borangic mai săltară odată pe umerii fetelor în timp ce flăcăii îşi loviră călcîile făcînd să sune clopoţeii de la opinci şi echipa de dansuri a Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare părăsi estrada în ritmul vioi al muzicii. Crainica anunţă un nou număr: echipa de dansuri sovietice a între­prinderii Poligrafice nr. 1 va interpreta o suită de dansuri sovietice. Se aud acordurile unui cîntec colhoznic. Pe estradă apare un acordeo­­nist urmat de 18 tineri, flăcăi şi fete, îmbrăcaţi în frumoasele şi bogatele costume populare ruseşti. Pe măsură ce muzica îşi iuţeşte ritmul dansul se înflăcărează. Toţi laolaltă, în grupuri, câte doi, sau cîte unul, execută săriturile şi figurile ca­racteristice cazaciocului, se lavîntă, se înfierbîntă. Undeva, mai aproape de estradă, un muncitor cu un aer plin de mul­ţumire spune cetăţenilor de lingă el. — Sunt artiştii noştri. Aproape toţi lucrează la secţia legătorie. Au învăţat să danseze aşa frumos de cînd sunt la întreprinderea noastră. Drept să vă spun, eu care i-am văzut de multe ori dansând, cînd îl văd acum, cum joacă nu mă mai satur, privindu-l. Şi fiindcă tovarăşii lui de muncă îşi terminaseră tocmai programul începu să aclame alături de ceilalţi spectatori... ...Umbrele serii de primăvară coborâseră de mult, dar de pe străzile din preajma Pieţii Republicii veneau mereu alte sute ■ de cetăţeni. UN NUMĂR AFARA DIN PROGRAM Deodată un freamăt străbate prin mulţime. Acei care sunt mai scunzi se înalţă în vîrfurile picioarelor să vadă mai bine. Părinţii îşi ridică copiii pe umeri. Ce s-a întâmplat ? In timp ce orchestra Barbu Lăutaru executa o sîrbă, două fetiţe îmbrăcate de sărbătoare şi cu funde mari în păr s-au strecurat pe scenă şi pline de curaj s-au prins de m­îini şi au început să joace. Mişcările lor graţioase şi­ atît de corecte entuziasmează sutele de spectatori. Deodată orchestra începe să cînte o bătută. Fetiţele nu se opresc. Schimbă numai pasul şi joacă înainte bătînd uşor cu p­ci­oarele mic, în podeaua scenei. Atunci cînd orchestra şi-a terminat programul, ovaţiile cetă­ţenilor au fost adresate şi celor două micuţe dans­ato­are amatoare care le-au oferit un număr ce nu fusese prevăzut în program. Mai tîrziu, după ce şi Ansamblul de Cîntece şi Dansuri al Ministerului Forţelor Armate ale R.P.R. şi-a încheiat concertul, sutele de oameni ai muncii au dansat şi el pînă noaptea tîrziu, veselindu-se şi cinstind împreună sărbă­toarea muncii. F. NANU O NOUĂ LINIE AERIANĂ De curînd, T.A.R.S. a pus­ în circula­ţie o nouă linie aeriană pe distanţa Bucureşti-Tg. Mureş-Cluj-B­aia Mare. Avionu­l pleacă­­din Bucureşti în fie­care zi, în afară de duminica. Orar­­ul este următorul : plecarea din Băneasa ora 11,35, sosirea Tg. Mureş ora 12,55, plecarea ora 13,20; sosirea la Cluj la ora 13,40; plecarea la ora 14,10; sosirea la Baia Mare l­a ora 14,35. Avionul se întoarce în aceeaşi zi în Bucureşti pie­rind de la Baia Mare la o­ra 15,05, so­sind la Cluj la or­a 15,30, la Tg. Mureş la ora 16,15, şi la Bucureşti la ora 18. Această nouă linie aeriană dublează cursa pe aceeaşi distanță, care pleacă dimineața de pe aeroportul Băneasa. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi la ora 8, în Bucureşti tempera­tura a fost de­ 15 grade. TIMPUL PROBABIL DE MIINE. Cerul va fi mai mult se­nim. In cu­rsul după amiezii se vor produce înnourări mai accentuate. Pentru următoarele două zile. Vremea devine uşor prns­tabi­lă, iar cerul va fi schimbător. Ploaie sub formă de averse, temperatura în scădere ușoară. „Probleme de Literatură şi Artă” nr. 2 L „uit.ru I pe martia-aprilie al revistei „Probleme de Literatură şi Artă“ cuprinde un material de critică artistică şi istorie li­terară deosebit de interesant. In acest număr este reprodus studiul „Despre caracterul obiec­tiv al legilor artei realiste“ de V. S. Kemenov, publicat în nr. 4/1953 al revistei „Voprosî filo­zofii”. In lumina tezelor despre artă și literatură expuse de G. M. Malenkov la Congresul al XIX- lea al P.C.U.S., V. S. Kemenov examinează pe larg problema ca­racterului obiectiv al legilor artei realiste ilustrînd-o cu exemple din toate domeniile artei. De asemenea, este publicat arti­colul cunoscutului critic sovietic V. Ermilov care tratează „Despre caracterul popular al literaturii ruse“. O documentată prezentare a problemelor realismului socialist în muzica sovietică o găsim în articolul lui I. V. Nestiev, intitu­lat „Despre realismul socialist în muzica sovietică“. In cuprinsul articolului, sunt explicate cîteva probleme fundamentale ale artei muzicale sovietice, ce se înțelege prin metoda realismului socialist în muzică, trăsăturile caracteris­tice ale metodei realismului socia­list în muzică, stilul şi limbajul muzicii realismului socialist. Re­­vista mai cuprinde lista noută­ţilor literare apărute în U.R.S.S. calendarul literar şi artistic pe lunile mai-iunie, precum şi re­producerii din plastica rusă și sovietică. Instalaţie de fabricat gheaţă Pentru a contribui la satisface­rea necesarului de gheaţă în lu­nile de vară, încă din toamna a­­nului 1952 un colectiv format din inginerii Romaşcu Filip şi Mun­­teanu Vlad, de la I.P.I.A., inginerul Chirolea Ioan din M.I.A. şi mais­trul montator Hie Gheorghe, a început studiul pentru a analiza posibilitatea construirii unui nou tip de generator în vederea mă­ririi producţiei de gheaţă. Re­zultatele au fost dintre cele mai bune. Folosind materiale din resurse interne­­şi cu sprijinul întreprin­derii „Drum Nou“, în luna ia­nuarie a acestui an, pe baza proiec­tului, a fost terminată construc­ţia noului generator pentru fabri­cat gheaţă măruntă. Sistemul nou pe baza căruia va începe să se producă gheaţă măruntă atît de necesară industriei şi populaţiei, este mult mai simplu decît cel vechi. Primul prototip realizat este mic, ingr. el poate fi mărit potrivit cerinţelor. De asemenea se poate instala ori­unde este nevoie de gheaţă măruntă­­ în cantităţi mai mari. Prin noua instalaţie de fabricat gheaţă se realizează importante economii de materiale. De pildă, investiţiile pentru instalare repre­zintă a cincea parte din investi­ţiile ce ar fi fost necesare insta­lării unei fabrici obişnuite de gheaţă. In acelaşi timp se reali­zează economii şi de energie e­­lectrică. După noua metodă, o şarjă de gheaţă este fabricată în 18 mi­nute iar pe zi se pot produce pînă la 4.000 kg gheaţă măruntă, care este mult mai rezistentă la căl­dură decît cea fabricată după ve­chiul sistem, fiind fabricată la o temperatură mai joasă. Experienţele făcute cu primul prototip care este instalat la fabri­ca de gheaţă „7 Noiembrie“ din raionul Lenin au dat rezultate bune. LUCRĂRI DE PROTECŢIA MUNCII In cadrul discuţiilor in vederea încheierii noului contract colec­tiv, la întreprinderea I.C.A.R. s-au făcut numeroase propuneri me­,­nite să facă munca oamenilor m­ai uşoară, să prevină îmbolnă­virile profesionale sau, accidentele. De altfel, conducerea întreprinde­rii şi organele sindicale au acor­dat o atenţie deosebită îndepli­nirii prevederilor referitoare la protecţia muncii şi în cadrul con­tractului colectiv expirat. In atelierele strungărie, ajus­­taj şi tinichigerie au fost intro­duse instalaţii moderne de aeri­sire. La ajustaj a fost rebobinat motorul de la ventilatorul pentru eliminarea gazelor și s-au con­struit zece paravane care feresc pe muncitori de a se îmbolnăvi de ochi din cauza flăcărilor pro­duse de aparatele de sudură. S-au procurat diafilme și un apa­rat pentru proiectat filme pentru protecţia muncii.""Noilor angajaţi li s-a făcut, înainte de­­ începerea lucrului, un instructaj amănun­ţit privind­­ regulile de protecţia muncii ce trebuiesc respectate în timpul lucrului. Noul contract colectiv pe anul 1954 va trebui să ţină seamă de propunerile valoroase făcute de muncitori, tehnicieni şi funcţionari în cadrul acţiunilor întreprinse de comisiile de revizie obştească. O JUMĂTATE DE VEAC ÎN SLUJBA CÂNTECULUI POPULAR ROMÎNESC •Cu prilejul împlinirii a 60 de ani, Fănică Luca a fost sărbăto­rit la Filarmonica de­ Stat, prin­­tr-un concert la care şi-au dat concursul cei mai de seamă muzi­canţi populari. Vestit cîntăreţ din nai nu nu­mai la noi dar şi peste hotare, Fănică Luca are meritul de a fi păstrat şi purtat mai departe, în răstimpul unei jumătăţi de veac, buna tradiţie a cintecului popu­lar romînesc. De la taraful lui Lache din Găeşti, in care cînta cînd nici nu împlinise 13 ani, şi pînă la orchestra de instrumente populare a Filarmonicii de Stat, Fănică Luca a parcurs un drum lung, deseori anevoios, care l-a dus însă la recunoaşterea, astăzi, a tuturor meritelor sale. A fost o vreme în care naiul ajunsese să fie socotit un instrument... vul­gar, de periferie, cum de periferie erau socotite şi minunatele noas­tre cîntece populare. Era epoca dintre cele două mari războaie, cînd fluxul muzicii cosmopolite şi decadente apusene mătura din calea lui tot ceea ce era artă naţio­nală. Burghezia înavuţită, şi bine­înţeles, patronii localurilor, dis­­preţuiau instrumentele noastre, populare printre care şi naiul, care fusese înlăturat de saxofon Fănică Luca nu s-a dat însă bătut. El a învăţat ghitara conti­­nuînd să răspindească doinele, ba­ladele şi jocurile poporului, pe care de astă dată le cînta din gură, acompaniindu-se singur. După eliberarea patriei noastre, s-a trecut la organizarea de an­sambluri mari ca „Ciocîrlia", „Barbu Lăutaru“ etc. la închega­rea cărora Fănică Luca a adus toată munca, talentul și pricepe­rea sa. In ultimul deceniu el a fost un adevărat militant pe tă­­rîmul artei. Fănică Luca a purtat pretutindeni faima cintecului popular romînesc şi a ridicat, în calitate de profesor la şcoala me­die de muzică, noi cadre valoroa­se ca Damian Luca, laureat al Festivalurilor de la Berlin şi Bucureşti, Dobre Constantin şi alţi tineri înzestraţi, care să ducă mai departe măiestria cititului din nai. Meritele sale recunoscute i-au adus în anii trecuţi distincţia de artist emerit al R.P.R­, titlul de laureat al Premiului de Stat, iar de curînd Ordinul Muncii. Fănică Luca este un mare vir­tuos al naiului. El imprimă unele ondulaţiuni deosebit de fine tonului (cunoscutul său vibrato) dispunînd în acelaşi timp de o largă gamă a intensităţilor sonore­­­­ de unde putinţa de a mări capacitatea de expresie a acestui instrument. De asemenea artistul foloseşte mi­nunatul său meşteşug nu pentru virtuozitatea cititului în sine,­­ ci pentru a reda cu un patos adine doina romînească şi romanţa oră­şenească, baladele ca şi jocurile poporului. . La sărbătorirea lui Fănică Luca, a cărui viaţă a fost evocată în cu­­­vinte mişcătoare de prof. Tiber­iu Alexandru, au fost prezenţi: cîn­­tăreţul din taragot (un fel de cla­rinet popular) Luţă Ioviţă, cobza­rul Ion Păturică, laureat al Festi­valului Mondial de la Berlin, cin­tăreaţa Maria Lătăreţu şi ţimba­­listul Mihai Ion Schină, laureat al Premiului de Stat, Ion Budişteanu, laureat al Festivalului Mondial de la Bucureşti, acordeonistul Nicu­­lae Crăciunescu şi naistul Damian Luca, laureat al Festivalurilor Mondiale de la Berlin şi Bucu­reşti, clarinetistul Iliuţă Rudărea­­nu, laureat­ul Premiului de Stat, violonistul Nicu Stănescu, laureat al Premiului de Stat, şi cîntăreţul Emil­ Gavriş, care împreună cu or­chestra de instrumente populare a Filarmonicii de Stat au ţinut să aducă prin cîntul lor pătruns de o caldă simţire, un binemeritat o­­magiu valorosului lor tovarăş de muncă artistică. Fănică Luca le-a răspuns tutu­ror, interpretînd cu un­ sentiment puternic, adesea răscolitor, cînte­­cele pe care de decenii le-a popu­larizat cu dragoste, cîntece grăi­toare pentru viaţa poporului nos­tru : Doina Oltului, Ciocîrlia, apoi cunoscutele hore, sîrbe şi romanţe ce îi poartă numele. Concertul, care s-a încheiat în­tr-o atmosferă înălţătoare, a în­semnat nu numai sărbătorirea a­­cestui valoros artist popular, dar și o sărbătoare a cintecului popu­lar romînesc. J. — V. PANDELESCU FĂNICĂ LUCA artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat la grija colectivelor de cetăţeni Continuînd acţiunea de înfru­museţare a raionului, secţiunea de Gospodărie comunală a sfatului popular Gh. Gheorghiu,­Dej a tri­mis echipe de muncitori care să efectueze lucrări de amenajări în spaţii verzi şi scuaruri. Dar pentru a asigura curăţenia şi îngrijirea lor pe tot timpul verii, 31 din aceste zone verzi au fost date în grija deputaţilor care împreună cu colectivele de cetă­ţeni se vor preocupa de săpat, tunsul ierbii, udatul florilor, re­pararea gardurilor, spoirea cal­canelor, etc. Astfel în spaţiile verzi de pe şoseaua Giuleşti, străzile Popov, Ştefan Furtună, Transil­vaniei, date în grija deputaţilor: Pascu Elena, Comoron Tudor, Pre­da Anghel, Nanu Zaharia, Ion Maria, lucrul a şi început. , Rondurile din Piaţa Ilie Pinti­­lie şi 13 Decembrie au fost luate în­­îngrijire de, secţiunea comer­cială a statului, iar spaţiile verzi de pe străzile Valter Mărăcinea­­nu, Ştirbei Vodă şi 13 Decembrie, de către întreprinderea de Gos­podărie Locativă din raionul Gh. Gheorghiu-Dej. Spectacolul „VIAŢĂ NOUĂ“ prezentat azi în Bucureşti fie Teatrul de Stat din Brăila Azi şi mîine, artiştii Teatrului de Stat din Brăila prezintă la Bucureşti spectacolul VIAŢA NOUA, piesă în 4 acte după motive din „Poemul peda­gogic“ de A. S. Macarenco, dramati­zare de Miroslav Stehlik. Azi, luni 3 mai, ora 20, piesa se va prezenta în sala Studio a Teatrului Na­tional ,,I. L. Caragiale", iar mîine la aceas­ oră in sala C.C.S. din str. Lipscani. POŞTA JURIDICĂ Tov. Kruman Robert întreabă da­că un muncitor ziler, plătit în a­­cord, are dreptul la ajutorul pentru transferare în altă muncă sau re­ducerea programului de lucru din cauză de boală sau accident, şi în ce condiţiuni. Răspuns. Conform art. 25 al Deciziei 3/1952, muncitorii zileri au dreptul la un ajutor pentru transferare în altă muncă sau reducerea programului de lucru, din cauză de boală sau accident, dacă au o vechime în cîmpul muncii de cel puţin 4 luni în ultimele 12 luni, sau cel puţin 10 luni în ulti­mele 24 luni. Trecerea în altă muncă sau reducerea programului de lucru se face de către administraţia întreprinderii sau institu­ţiei, de acord cu comitetul de întreprin­dere sa­u instituţie, ţinînd­u-se seama de avizul comisiei medicale consultative şi de bunul mers al producţiei. Ajutorul se acordă în cazul cînd: a) transferarea în altă muncă sau îndepli­nirea unui program redus de lucru s-­a făcut cu avizul comisiei medicale con­sultative; b) cîștigul din munca nouă sau ca urmare a programului redus de ■lucru, este mai mic decît cel anterior transferării sau reducerii programului de lucru. Cuantumul lunar brut al ajutorului este egal cu diferenţa dintre câştigul mediu lunar brut realizat în munca an­terioară transferării sau reducerii pro­gramului de lucru şi cîştigul lunar brut realizat în munca actuală. Conform art. 5 şi 6 din Decizia 3, în cîştigul asupra căruia se calculează a­­jutorul (pentru un muncitor zilei plătit în acord) se cuprind salariile tarifare, plăţile pentru lucrările în acord şi pre­miile ce se plătesc în cadrul sistemului­ premiat şi de încurajare a muncii rea­lizate în cadrul programului normal de lucru. Cîştigul zilnic brut pe baza că­ruia se calculează ajutorul, se stabi­leşte astfel: Se ia câştigul brut realizat în ultimele 3 luni lucrate, pînă la 1 ale lunii în care s-a produs incapacitatea de lucru, şi se împarte cu totalul zi­lelor lucrătoare din aceste trei lunii. In cazul cînd angajaţii au lucrat în a­­ceeaşi întreprindere mai­­puţin de 3 luni, se­­ia cîştigul brut realizat în pe­rioada lucrată şi se împarte cu numă­rul total al zilelor lucrătoare din acea perioadă. Ajutorul se acordă pe zile lu­crătoare Cristea Dumitru întreabă dacă în conformitate cu noua lege a pen­siilor un tehnician sau inginer care a lucrat şi s-a ocupat cu cazange­­ria (pe şantier, la montaje şi veri­ficări de cazane) intră în prevede­rile tabelului anexă 1, care cuprin­de profesiuni cu condiţii de muncă mai grele. Răspuns: Tabelul nr. 1 anexat la decizia nr. 4/1953 a Consiliului Central al Sindicatelor (pentru acordarea drep­turilor la­­pensie î­n cadrul asigurărilor sociale de stat), cuprindă: unele profe­siuni considerate cu condiţii de muncă miai grele, care dau dreptul la pens­ua de bătrîneţe la împlinirea vîrstei de 55 ani pentru bărbaţi dacă au cel puţin 23 ani vechime în cîmpul muncii şi 52 ani pentru femei, dacă au cel puţin 20 ani vechime în cîmpul muncii, cu condiţia insă ca bărbaţii să aibă cel puţin 20 ani în aceste munci, iar femeile cel puţin 15 ani.. Se precizează că în profesiunile tre­cute în tabelul nr. 1 (ca şi în tabelul nr. 2), anexă la decizia nr. 4 se înca­drează atît muncitorii, cît şi inginerii şi tehnicienii care prestează munca în mod obişnuit cu muncitorii din secţiile respective. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii ca­zangii care lucrează cu ciocane pneu­matice în secţiile de cazangerie se bucură deci de beneficiile dispoziţiilor arătate mai sus. Creţu Rozalia locuieşte cu fami­­­ lia in Bucureşti, dar vrea să-şi con­struiască un mic apartament, în­treabă dacă legea îi dă dreptul să ocupe acest apartament cînd va fi gata şi în ce condiţiuni. Răspuns: Art. 49 al Decretului 78/1952 pentru normarea, repartizarea şi folosi­rea suprafeţei locative şi reglementarea raporturilor dintre proprietar şi chi­riiaş precizează că dispoziţiunile prevăzute în decret, privitoare la normarea şi re­partizarea suprafeţei locative, nu se a­­plică persoanelor care folosesc clădiri construite de ele prin folosirea credi­telor individuale special acordate de Banca de Investiţii. De asemenea nu sunt supuse di­s­pozi­­ţiuni­lo­r privitoare la normarea şi re­partizarea suprafeţei locative reglemen­tată prin acest decret,­­i­mobilele ce se vor clădi după publicarea sa, pe tot timpul iit aceste imobile sîn­t locuite personal de către proprietari cu fa­m­i­­liile lor. Iar art. 25 al H.C.M. 4015 din 9.XII. 1953 (privitor la construcţiile de locuin­ţe, pe baza cooperării dintre locatari­ şi construirea de locuinţe individuale, prin credite acordate de stat), pe lingă alte avantaje de ordin fiscal ce acordă ce­lor care folosesc clădiri construite de ei prin folosirea creditelor acordate de Banca de Investiţii, arată şi el că aceste clădiri sunt scutite de la normele spa­ţiului locativ. Aşadar tov. Creţu Rozalia îşi poate ocupa apartamentul pe care­­ constru­ieşte, fără nici o restricţie, pentru că construcţiile noi nu sîn­t supuse dis­­poz­iţiunillor privitoare la normarea şi repartizarea suprafeţei locative. *

Next