Informatia Bucureştiului, ianuarie 1959 (Anul 6, nr. 1680-1705)
1959-01-03 / nr. 1680
Pag. 2-a » ! Din planurile de perspectivă ale unor institute de cercetări ştiinţifice Institutele de cercetări ştiinţifice din domeniul agriculturii au obţinut bilanţuri rodnice de realizări în anul ce a trecut. . . . . .. .. Iată unele din principalele obiective cuprinse în planurile de perspectivă pe anul 1959. INSTITUTUL DE CERCETĂRI AGRONOMICE • Iată cîteva dintre principalele probleme în studiu: elaborarea măsurilor pentru ridicarea producţiei şi calităţii la cereale, leguminoase, plante industriale, textile, uleioase, medicinale, plante de nutreţ cultivate, ca şi pentru sporirea producţiei pajiştilor naturale. • Se vor face cercetări asupra buruienilor din culturile agricole în vederea elaborării celor mai bune mijloace agrotehnice şi chimice pentru combaterea lor. • Valorificarea terenurilor slab productive constituie de asemenea o preocupare a cercetătorilor; se studiază cele mai potrivite culturi pentru folosirea lor. • Se vor elabora indicaţii pentru mărirea şi asigurarea producţiei agricole prin irigări şi se vor studia posibilităţile de combatere a excesului de apă din terenurile agricole prin indiguiri şi drenaje. • Obiectivele mai prevăd: cercetări pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de fructe, legume şi a producţiei viticole; studiul bolilor şi dăunătorilor plantelor şi al combaterii lor; studiul produselor chimice folosite în protecţia plantelor și altele. INSTITUTUL DE CERCETĂRI ZOOTEHNICE • Printre problemele de cercetare se numără: studiul normelor, raţiilor şi sistemelor economice de hrănire a animalelor domestice; studierea valorii hrănitoare a nutreţurilor, a vitaminelor şi sărurilor minerale din diferite nutreţuri, ca şi folosirea antibioticelor în hrana animalelor. • Se vor continua studiile privitoare la formarea de tipuri şi rase noi mai productive, de bovine, porcine, ovine şi păsări. • In domeniul îmbunătăţirii produselor animale, se studiază mijloacele de îngrăşare economică a animalelor, calitatea laptelui de vacă şi oaie sub influenţa diferiţilor factori, ca şi calitatea pieilor de bovine în raport cu rasa şi condiţiile de întreţinere a animalelor. Realizarea unui nou tip de conducte de apă pentru înaltă presiune Conductele care alimentează cu apă centrele populate se execută în general din tuburi metalice. Pentru economisirea materialului feros s-au făcut diferite încercări de înlocuire a acestor conducte prin tuburi de beton. Acolo unde nu este necesară o presiune ridicată, înlocuirea a dat rezultate bune. Dar în cazul conductelor forțate, care lucrează la o presiune de 6 pînă la 10 atmosfere, betonul armat singur nu mai corespunde. Rezolvarea acestei probleme a preocupat îndeaproape un colectiv de inovatori din cadrul Trustului de construcţii hidrotehnice, care şi-a propus şi a izbutit să confecţioneze conducte de apă din tuburi de beton precomprimat. In cursul anului trecut s-a început experimentarea confecţionării unor asemenea tuburi la şantierul Giuleşti, la lotul scutului hidromecanic. In cadrul experimentărilor s-au realizat tuburi de beton precomprimat de 1100 mm diametru încercările practice au confirmat calculele teoretice de rezistență a acestor tuburi la presiune mai ridicată. Experimentările continuă, colectivul de inovatori, in frunte cu ing. V. Ticuţă, fiind hotărit să oeţină tuburi de beton precomprimat, care să corespundă presiunilor impuse de alimentarea cu apă a centrelor populate, asigurînd astfel mari economii de metal şi reducerea preţului lor de cost. Olliii io firaiina Bilinfel PE CINCI HECTARE, O ISTORIE A FLOREI Cum Intri în Grădina Botanică se desface, la stînga, prima alee. Duce de-a lungul unei mici costişe ce urcă lin către zidul dinspre şoseaua Cotrocenilor. Apoi coteşte şi costişa te înalţă treptat. Pe lîngă un lac miniatural se desface la dreapta o alee secundară. E foarte scurta iar de la capătul ei, se desprind, închipuind un fel de rozetă topografică, alte cinci alei... Toate aceste alei, incepind cu cea de la intrare, cuprind la un loc cam vreo cinci hectare. Sectorul acesta al grădinii se numește, în termeni de strictă specialitate, „Sistemul de evoluţie a plantelor". Şi are darul de a oferi vizitatorilor unele surprize. Să urmărim ceea ce ne oferă pas cu pas acest col-surpriză al grădinii. URMAŞII DE AZI AI PRIMELOR PLANTE APARUTE PE PAM1NT La punctul de plecare, deocamdată... nu e nimic, in afară de iarbă. Aici se va amenaja un bazin unde vor vieţui unele specii de alge — plantele aflate pe prima treaptă a evoluţiei, care au marcat, in urmă cu aproximativ 380 milioane de ani, în apele mărilor şi oceanelor, momentul apariţiei vieţii vegetale. Fireşte, dintre sutele de mii de specii de alge care trăiesc şi astăzi, ajungind, de la dimensiuni micronice pînă la mărimi de citeva sute de metri (în Marea Sargaselor), aici vor fi aduse alge dintre cele obişnuite la noi cunoscute sub numele de mătasea broaştei, brădişor, verzeala zidurilor şi altele. Ceva m mai departe, se va amenaja un loc cu muşchi — apăruţi pe pămint cam vreo 82 milioane de ani in urma algelor. Urmează apoi grupa mare a pteridophytelor — ferigile. Bineînţeles, e vorbă de modeştii urmaşi de astăzi ai uriaşelor ferigi arborescente, apărute cam totodată cu muşchii, in vremile cinci pe pămintul îmbibat de umezeală mişunau animale de proporţii fabuloase. „SINGUR PE LUME" Trecem pe lingă tufişul de Ephedra abissima — cu smocurile lui de ramuri tinere, verzi, amintind pipirigul şi iarba, — care marchează trecerea de la plantele inferioare la cele superioare şi ajungem la un copac ciudat. Se află pe prima treaptă a plantelor superioare. Aproape că suntem tentaţi să-l numim „Singur pe lume", cu toate că are numele lui consacrat: Ginkgo biloba (prun argintiu). Nu se înrudeşte cu nici o altă plantă „Prunele" lui, înșirate ca mărgelele pe crengi, de un minunat roz pudrat cu brumă de argint, sint comestibile in locurile de baștină — Coreea și Japonia — cu tot mirosul lor de... brinză de burduf. Iar frunzele lui, in formă de evantai, nu se aseamănă nici ele cu ale vreunui copac. Acest specimen fără înrudire in lumea plantelor nu mai creşte nicăieri in mod spontan, ci doar e cultivat pentru frumuseţea lui ciudată... Costişa, devenită abruptă aici, e impinzită de siluetele majestuoase ale pinilor, brazilor, molizilor şi altor reprezentanţi ai grupuluigymnospermelor. Iar dincolo de un podeţ de piatră, lacul miniatural e înconjurat de gymnosperme cu frunze căzătoare, printre care se remarcă chiparosul de baltă, originar din America boreală, cu trunchiul înconjurat de rădăcini respiratoare, ieşite in formă de cioturi din pămint. De aici, la dreapta, se desface o alee secundară care marchează un nou pas important in istoria plantelor: apariţia angiospermelor, plantele superioare cu flori şi săminţă închisă in fructe. Aleea e „locuită", pe o latură, numai de bujor şi puzderia lui de rubedenii : nemţişorul, crucea voinicului, piciorul cocoşului, dedeţei şi multe altele. Iar printre cele şapte familii de pe cealaltă latură — majoritatea, de provenienţă străină, deci cu reprezentanţi mai puţini — distingem minunata siluetă a magnoliei. Primele magnolii au apărut pe pămint cu circa 273 milioane de ani in urma algelor. Da', surpriză: cu toată perfecţiunea rară a frumuseţii lor, sint totuşi, dintre angiosperme, plantele cele mai primitiv organizate. INAINTIND SPRE ZILELE NOASTRE ".4/r. ajuns la punctul unde, dintr-o mică „piaţdă", se desprind cele cinci alei închipuind o rozetă topografică. Reprezintă, cit se poate de ilustrativ, uinei ramuri mari de evoluţie. La rindul lor, din ele se desfac mici cărări laterale, ramificaţiile secundare. Mergind de-a lungul fiecăreia din cele cinci alei ,întilneşti plante a căror apariţie e din ce in ce mai apropiată de zilele noastre. Şi înrudiri dintre cele mai neaşteptate... Pe prima alee, de pildă, a monocotiledonatelor, îţi aminteşti, intre altele, că delicatul scrin e rudă foarte apropiată cu ceapa. La capătul aleii intilneşti orhideea din care lumea vegetală a ajuns la un grad inait de evolutie. Și tot aici, pe o ramură secundară, griul — de asemenea plantă dintre cele mai evoluate. Pe aleea a doua, primul „locatar" e macul, urmat îndată de rudele sate, printre care varza, dovlecelul. Iar ultimele exemplare — firește, tot îndeaproape înrudite — sunt margareta, crizantema, crăiţa, ciulinul şi holera. A treia alee, care începe cu nalba şi sfirşeşte — inaintind spre zilele noastre — cu viţa de vie, are multe ramuri secundare. Că afli, aici, înrudirea dintre multicolorele zorele şi morcovi şi păstirnac, mai treacă-meargă. Dar mai intilneşti o înrudire care Lăsă in urmă chiar „mezalianţa" conceapă: intre minuscula ciuboţica cucului şi impozantul castan. Pe aleea a patra s-au intilnit, bineînţeles, tot pe baza relaţiilor de rudenie, iarba grasă cu prunul, mărul, părul şi trandafirul, iar la capăt fasolea şi salcimul In fine, pe ultima alee, „locatariirude" sint — intre alţii — ştevia, spanacul, sfecla şi garofiţele. Cu ultimele specii ale fiecăreia dintre cele cina alei, am ajuns aproximativ in vremurile noastre. Sintem deci nevoiţi să punem capăt plimbării care ne-a permis să trecem in revistă, pe cinci hectare, principalele tipuri de plante apărute pe pămint in decurs de 380 milioane de ani. E. BODNARIUC Medicamente pentru oameni... sănătoşi Titlul acestor însemnări poate părea straniu. Totuşi, vă veţi da seama din cele de mai jos că o asemenea denumire, „medicamente pentru oameni sănătoşi“, acordată produselor pe care vi le vom prezenta — realizări ale specialiştilor din Institutul de cercetări chimico-farmaceutice — este cu totul îndreptăţită . LINIŞTITORUL TRACULUI LA EXAMENE Intr-adevăr, în curînd veţi putea cunoaşte un asemenea medicament. Se cheamă „Nervatil“ şi este calmantul cel mai puţin toxic din grupa medicamentelor cunoscute In lume sub numele de liniştitoare. El poate fi folosit în multe stări emotive: artiştii vor înghiţi o tabletă înaintea premierei, studenţii înaintea examenelor şi... tracul ce însoţeşte de obicei asemenea evenimente va fi înlăturat. La fel, tabletele de „Nervatil* au efect pozitiv în astenii nervoase, oboseli psihice, pot fi administrate înaintea operaţiilor uşoare etc. Desigur, toate aceste indicaţii reprezintă concluziile obţinute cu experimentarea „Nervatilului" în clinicii de neurologie şi psihiatrie. UN „HIPNOTIC NEBARBITURIC" „Hipnoticele“ sunt substanţele medicamentoase ce provoacă somnul. Cel mai cunoscut din grupa acestor produse farmaceutice este „Luminat“-ul. Medicii ştiu însă că substanţele hipnotice de tip barbituric provoacă, ca o consecinţă a administrării lor, obişnuinţa. De aceea, cercetările specialiştilor in medicamente de pretutindeni se îndreaptă spre găsirea acelor substanţe provocatoare de somn care să nu conţină acid barbituric — substanţa ce cauzează starea amintită. O realizare recentă, in această direcţie, a chimiştilor Institutului de cercetări chimico-farmaceutice este medicamentul „Biometinal". O tabletă din acest hipnotic provoacă un somn de 4—6 ore, care are caracteristicile somnului natural. DE LA O EXPERIENŢA CU ...CASTRAVEŢI Am avut prilejul să asistăm, într-un laborator al institutului, la o interesantă experienţă cu o substanță făcînd parte din grupa produselor „ensimatice“ . Medicamentele din această categorie sunt realizate pe bază de fermenți : un castravete, deasupra căruia a fost presărat un praf. Intr-o oră, castravetele au fost... digerat, adică transformat într-o pastă. Medicamentul presărat pe castravetele cu pricina se numeşte „Complex ensimatic A“ şi conţine fermenţi vegetali. Datorită conţinutului său, „Complexul ensimatic A“ ajută la digerarea hidrocarbonatelor celulozei, proteinei, puţind fi utilizat cu succes atît de adulţi cit şi de copii în colite de fermentaţie, de putrefacţie etc. Un al doilea produs pe bază de fermenţi, „Trysim“-ul, ajută, datorită fermenţilor pancreatici ce-i conţine, la digestia grăsimilor şi a proteinelor. „Trysim“-ul spre deosebire de table tele „Complex ensimatic A“, va fi produs sub formă de drajeuri şi e recomandabil în tratamente pre şi postoperatorii ale tubului digestiv. Totodată, „Trysim“-ul vine să înlocuiască produsul „Dipancrin“, care, deşi are proprietăţi asemănătoare, nu are totdeauna aceeaşi eficienţă. G. V. SFATURI PRACTICE Covoarele se curăţă bine cu rumeguş de lemn înmuiat in apă cu amoniac. Rumeguşul se îndepărtează măturînd bine covorul. Ca să nu se răsucească colţurile covoarelor, ungeţi-le pe dos cu o pensulă muiată in albuş de ou. Lăsaţi să se usuce şi aşterneţi din nou covorul pe jos. Folosiţi pentru împachetatul covoarelor ziare vechi. Mirosul cerneliide tipar îndepărtează moliile. Pentru a păstra mai bine covorul, puneţi intre covor şi scindară un rînd de hirtie. împiedicaţi astfel uzarea timpurie; in plus stratul de hirtie face covorul mai pufos. Petele de funingine de pe covoarele persane se scot astfel: se perie pata, apoi se presară deasupra pudră de talc; se îndepărtează pudra cind s-a murdărit şi se repetă operaţia. Mai puteţi şterge locul cu o cîrpă moale îmbibată in esenţă de terebentină. Pentru a împrospăta coloritul covoarelor, se curăţă cu sferturi de varză înmuiate in apă cu oţet (3 părţi apă la 1 oţet). Nu ţineţi covoarele la soare şi nu le scuturaţi bătindu-le cu băţul, ci numai cu un bătător de covoare din trestie. Agenda Cu prilejul unei obişnuite călătorii cu tramvaiul, poţi fi martorul unor intîmplări pline de fire, chiar dacă aparent nu depăşesc emnificaţia unor fapte diverse. Doriţi un exemplu ? Acum cîteva zile, pe la amiază (ora 14), călătorii tramvaiului 26 (vagonul 46) au rămas surprinşi cînd s-au văzut invitaţi de taxator să coboare, întrucît... ,,ne retragem la depou". (Mă rog, dacă invitaţia aceasta ar fi fost făcută seara, începînd de pe la ora 22, n-ar fi surprins prea mult). Dar de astă dată, fiind abia ora prînzului, invitaţia era cu totul neaşteptată. Şi, ca urmare, proteste, discuţii. — De ce să coborim, tovarăşe Încasator ? — Trebuia să ne anunţaţi de la capăt ! — Eu zic să mai facem o cursă, îi spune manipulantul, şi apoi vedem noi. — Nu vreau să ştiu — răspunde sec încasatorul, strîngîndu-şi lucrurile şi pregătindu-se să coboare. Eu mi-am terminat programul. Dacă mi-a întîrziat schimbul, n-am ce face ! Şi a coborît, spre indignarea călătorilor şi a manipulantului. Incidentul s-a rezolvat repede. Un alt încasator aflat în staţie, care de asemenea terminase programul, dîndu-şi seama că prin retragerea vagonului circulaţia s-ar îngreuna iar întreprinderea ar fi păgubită, gîndindu-se poate la faptul că şi itebiştilor, cu toată punctualitatea lor, li se mai poate intîmpla să FAPT DIVERS intîrzie — aşa cum i s-a intimplat „schimbului“ care nu venise la timp, — i-a luat locul neinţelegătorului său tovarăş de muncă. Intrucît staţia era aproape de depou (bd. Ilie Pintilie) se aflau pe aproape şi alţi itebişti. Unul dintre ei, probabil cu o oarecare răspundere în circulaţie, s-a adresat pe un ton plin de reproş „punctualului“ casier, care coborîse, spunîndu-i: — Pentru asemenea apucături, ar trebui să propun să fii trimis la Aprozar ! Replica a venit însă nu de la cel căruia i se adresase ameninţarea, ci de la un alt cetăţean, călător şi el cu tramvaiul. — Şi crezi că la Aprozar nu lucrează oameni ce-şi iubesc meseria, tovarăşei-a spus şi numele căci se cunoşteau), şi care pentru a nu dezorganiza munca sînt in stare să stea nu cîteva minute, ci ore întregi peste program ? Poate că ai uitat de cite ori te-am servit numai eu la cîteva minute după ce se terminase programul... Tramvaiul plecase, aşa că nu am mai putut vedea dacă itebistul cu pricina n-a roșit, pentru vorbele nepotrivite ce-i scăpaseră la necaz. Nu de alta, dar și el s-ar fi supărat dacă l-ar fi auzit pe tovarășul de la Aprozar, spunînd — la fel de necontrolat și de generalizator — unui vînzător care nu dă rest: — Pentru asemenea apucături ar trebui să propun să fii trimis la I.T.B. M. MANEA ‘Jyrrpriffe Coiful modei Pălăria şi geanta sunt accesorii foarte necesare pentru completarea ţinutei dv. Vă prezentăm mai jos două modele uşor de executat: PALARIA se confecţionează dintr-un metru de stofă de lină (de 90 lat sau 50/ 140 cm). Baza tiparului îl constituie lungimea de jur-împrejurul capului, adăugînd cîte 1,5 cm pentru fiecare cu-GEANTA PLIC (la modă in iarna aceasta) se croieşte după tiparul nostru, folosindu-se aceeaşi Stofă ca şi la pălărie, o mătaie dintr-o culoare asortată şi cmafas pus în două. In ordinea indicată se coase de jur-împrejur, lăsînd deschis mijlocul laturii A B pe o porţiune de 10 cm. Se întoarce cu cana- Vă confecţionaţi: sătură. Se face un tir pornind din B D în tot jurul pălăriei. După ce se uneşte cusătura A B cu C D, se trece un fir rezistent de aţă între A şi C (ce trebuie strîns la maximum pe dinăuntru). Acelaşi fir se trece şi pe cusătura A B. Pentru pieptănătura coc, la cei 26 cm notaţi în schiţa noastră, se adaugă încă 5 cm. B şi F pînă la D. In colţul C, se intră cu o cută de 2 cm ce urcă pînă la E şi A iar din colţul D pînă la B F. ORIZONTAL: 1) Scriitor sovietic, autorul romanului „Torentul de fier". 2) „■■■ de oţel", cunoscut film sovietic — Simbolul arsenului — „Porţile de , volum de versuri de Al. Andriţoiu. 3) Nichel, crom, iridiu, plumb, aluminiu etc. — „...aurului", de Katharine Prichard (E.S.P.L.A. 1955). 4) Admiraţie nemărginită — Simbolul rubidiului. 5) Sodiu — Osmiu — In ploaie I — A locui. 6) O frîntură de timp — Înnoit, ca procedeu tehnic. 7) „Aur şi arginti" — Armă albă, metalică. 8) Simbolul gaţiului — Autorul poemului „Călăreţul de aramă". 9) „Oţel şi pline" de Ion Călugări — Simbolul titanului, metal cu largi utilizări in tehnica viitorului — Varietate de salcie. 10) Cultivator de in — Pronume — Drumul unei ape. 11) Litiu— ,Frumoasa din poveștile noastre — Consoane. 12) Ocupă locul 99 în tabloul lui Mendeleev — Strigat. VERTICAL: 1) A scris un volum de nuvele intitulat „Cartea de aur" — Rină. 2) Vine pe la gene — Carbonat de calciu cristalizat. 3) Romanţă din METALE repertoriul posturilor noastre de radio — Aliaj din cupru şi zinc. 4) A scris „Pămintul fructelor de aur" — Arbore ce creşte la umezeală. 5) Minări — Penet — Pronume. 6) Erbiu— Recent—Autorul volumului „Virsta de aur". 7) Posesiv — La telefon — Astra. 8) Autorul romanului „Aşa s-a călit oțelul" — Netei 9) Vocale — Prefix pentru albine — Drumuri. 10) Din nou — Cositor. l) Minereu cura se găsește In natură in stare amorfă — Instrument muzical cu tuburi metalice. 12) Iridiu — Autorul romanului „Cavalerul stelei de aur". I. PASCAL DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „HIBERNALA“ ORIZONTAL: 1) Blană — Coşbuc. 2) Răciţi — Onora. 3) Ape — Alo -Egal. 4) Do — A — Frig —R.D. 5. Vînt — Alugiu. 6) Viforos — Ra - T. 7) It — Top — Cozi. 8) Sănii — Foc — N.N. 9) C — Umed — Ninge. 10) Ot — P.N. — U — Cehi. 11) Lup — Iernatec. 12) — înceţoşa —Aţă. Pe urmele unor nume de străzi Vă invităm la o scurtă dar neobişnuită incursiune : să mergem înapoi, parcurgînd anii, spre trecutul oraşului; să surprindem unele întâmplări şi imagini pitoreşti din istoria lui, astăzi estompate de scurgerea vremii; să le readucem o clipă la lumină, din adîncul unde le-a împins necontenit șuvoiul de fapte noi. Toate acestea, pornind de la cîteva... nume de străzi. Dar, mai întîi, o mică parantezădocumentar. ...Cu cîtăva vreme în urmă, într-o casă de pe strada Nicolae Filipescu, anexă a fostei primării a orașului, s-a descoperit o adevărată comoară arhivistică: circa 4.000 dosare vechi. Unul dintre ele, datind din anul 1837, aminteşte pentru prima oară de „botezarea uliţilor“ Bucureştilor. Intr-un raport se pomeneşte de un plan al oraşului pe care sunt însemnate denumirile străzilor. Cum arăta însă planul şi care erau aceste denumiri, nu se mai ştie, deoarece documentul s-a pierdut. Planul întocmit în 1856 (a cărui copie se află la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, ce se va deschide In curînd) este primul plan cunoscut care are însemnate numele străzilor Capitalei. El seamănă foarte mult cu un plan întocmit anterior, între anii 1843 şi 1852 (început deci înaintea marelui incendiu care a distrus o parte din oraş în 1847 şi încheiat după el), dar care menţionează numai numele cîtorva ,,suliţi“ din centru şi ale arterelor principale ce duceau afară din oraş : Podul Tîrgului de Afară, Podul Mogoşoaiei, Podul Calicilor, Podul lui Şerban Vodă, Podul de Pămînt... ...Sunt destul de rare acele nume de străzi care s-au păstrat pînă astăzi. Ele sint, în general, sugestive, deschizînd o fereastră spre imagini şi întîmplări din istoria locurilor. Cele mai ilustrative sunt, fireşte, numele străzilor din cartierele meşteşugăreşti şi comerciale ale vechiului Bucureşti, printre care „uliţile“ Lipscanilor, Gabrovenilor, Şelarilor, Şepcarilor... Iţi creează din primul moment imaginea forfotei proprii acestor cartiere, a dughenelor şi atelierelor meşteşugăreşti înşirate după breaslă, strîns legate de aceleaşi interese... Mica stradă a Scaunelor, din spatele spitalului Colţea, s-ar părea că face excepţie: în primul moment nu-ţi spune nimic precis. Te dumireşti insă repede : aici erau înşirate, una lingă alta, tarabele măcelarilor (numite pe vremuri „scaune“). Ce-ţi destăinuie însă numele străzii „Grădina cu cai", care porneşte din Piaţa Kogălniceanu şi duce spre cheiul Dîmboviţei ? O intimplare din viaţa străzii, care a provocat senzaţia la vremea ei: aici s-a instalat primul „carusel“ cu căişori de lemn, marcînd începutul tradiţiei căluşeilor, continuată apoi în fiecare an cu prilejul „Tîrgului Moşilor”. ...Strada Căuzaşi are un nume care aparent nu spune nimic. Puţini ştiu insă că, prin această denumire, bucureştenii din partea locului au ţinut să cinstească memoria acelora dintre ei care au luptat în rîndurile revoluţionarilor de la 1848, pe care-i numeau „cei în cauză“... Sunt multe străzile bucureştene care poartă, cristalizată în denumirea lor, semnificaţia unor evenimente petrecute prin partea locului. Pentru aceasta, însă, trebuia solicitate mai mult mărturiile documentelor și amintirea bătrînilor locuitori... E. BOGDAN Hai ! Curaj ! Un pas e încă unul... Vezi că merge ? Azi, Ionel a făcut de cîteva ori neplăcuta cunoştinţă cu gheaţa Dir asta nu înseamnă nimic pe lîngă bucuriile pe care le va descoperi mîine, cînd va străbate patinoarul ca o săgeată. ACUM 50 DE ANI, IN CAPITALĂ 5 ianuarie 193? — Pentru a veni în ajutorul sinistraţilor din Calabria şi Sicilia (unde un cutremur a distrus cîteva oraşe — Messina, Reggio di Calabria etc. — pricinuind 160.000 morţi şi nenumăraţi răniţi) a avut loc în sala Teatrului Naţional un festival de gală, cu concursul celebrului artist italian Ermete Novelli, aflat în turneu în ţară. Şi-au mai dat concursul ArisUzza Romanescu, Petre Liciu, Nottara, Brezeanu, Bulandra, domnişoarele Voiculescu, şi feletti, Gr. Dinicu. 4 ianuarie — Deşi în plină iarnă, azi noapte o ploaie măruntă s-a abătut asupra Capsalei. Toate străzile au devenit un lac îngheţat. Din cauza poleiului, s-au produs numeroase accidente de pietoni şi de trăsuri. 6 ianuarie — Cercul „Romîn^^ Muncitoare" a reluat seria deconferinţe săptămînale. Prima a fost intitulată „Bilanţul mişcării muncitoare pe anul 1903". M. MR. uiseerei la sorţi a betelor CE C cu cîştiri... La 31 decembrie 1958 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială şi tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 629 cu 250%; 419 cu 200%; 031; 117; 217; 371; 520; 734; 865; şi 978 cu 100%. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 5626 cu 100% Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare la aceste două trageri. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii cu cîştiguri va avea loc la 31 martie 1959. ...şi a obigaţiunilor CEC. La 31 decembrie 1958 au avut loc în Capitală tragerile la sorţi de bază şi suplimentară, precum şi a cîştigurilor în obiecte. Cîştigul de 100.000 lei ieşit la tragerea la sorţi suplimentară a fost atribuit obligaţiunii cu seria 05973 nr. 35, cîştigul de 75.000 lei a fost atribuit obligaţiunii seria 10949 nr. 20. Obligaţiunile cu seria 13173 nr. 14 şi seria 21840 nr. 32 au cîştigat fiecare cîte 50.000lei. Cîştigul de 75.000 lei ieşit la sorţi la tragerea de bază a fost atribuit obligaţiunii cu seria 18842 nr. 50, iar obligaţiunea cu seria 03858 nr. 27 a cîştigat 50.000 lei. In total au fost atribuite 868 cîştiguri în valoare totală de 2.000.000 lei. Cîştigurile în obiecte ■ au fost atribuite obligaţiunilor C.E.C. cu seria 21780 nr. 36; seria 02916 nr. 10; seria 05329 nr. 45; seria 06167 nr. 27; seria 23176 nr. 24; seria 04008 nr. 43; seria 11547 nr. 16 şi seria 12908 nr. 4. Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la tragerea la sorţi lunară şi a cîştigurilor suplimentare în obiecte care va avea loc la 31 ianuarie 1959. In primele 10 zile ale fiecărei luni obligaţiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală , fără diferență de preț. Manifestările zilnice de la Palatul Pionierilor La Palatul Pionierilor se vor desfăşura zilnic pînă la 10 ianuarie, următoarele manifestări: în sala de marmură, între orele 15 şi 18, „Carnavalul de iarnă“ ; in sala de teatru, începînd de la ora 10, spectacolul cu piesa ,,In noaptea Anului Nou", în sala mică de festivităţi, începînd de la ora 11, spectacole de păpuşi. In aceeaşi perioadă, tot zilnic între orele 10,30 şi 13 au loc manifestări sportive: gimnastica artistică, meciuri de volei pentru „Cupa de iarnă", concursuri de şah, jocuri pioniereşti şi tenis de masă. In librării A apărut nr. 6/1958 al revistei „ARBITRAJUL DE STAT", publicaţie a Arbitrajului de Stat de pe lîngă Consiliul de Miniştri, cu următorul cuprins: S. Severin: Contribuţia Arbitrajului I de Stat la întărirea legalităţii populare. I. Christian: Aspecte de drept ci- vil ale administrării operative directe. SS. Bayer: Cu privire la natura juridică a comenzilor prealabile. Dimitrie Gherasim: Despre contractele economice ce se încheie de cooperativele meşteşugăreşti în cadrul planului lor valoric. I. Constantinescu: Condiţiile în care hotărîrea arbitrală pronunţată în acţiunea precontractuală ţine loc de contract. Instrucţiuni comune ale Comitetului de Stat al Planificării şi ale Primului Arbitru de Stat. Practica arbitrată. Decizii ale Tribunalului Suprem. Tabla de materii pe anul 1958. .