Informatia Bucureştiului, ianuarie 1959 (Anul 6, nr. 1680-1705)

1959-01-03 / nr. 1680

Pag. 2-a » ! Din planurile de perspectivă ale unor institute de cercetări ştiinţifice Institutele de cercetări ştiinţifice din domeniul agriculturii au obţinut bilan­ţuri rodnice de realizări în anul ce a trecut. . . . . .. .. Iată unele din principalele obiective cuprinse în planurile de perspectivă pe anul 1959. INSTITUTUL DE CERCETĂRI AGRONOMICE • Iată cîteva dintre principalele pro­bleme în studiu: elaborarea măsurilor pentru ridicarea producţiei şi calităţii la cereale, leguminoase, plante indus­triale, textile, uleioase, medicinale, plante de nutreţ cultivate, ca şi pen­tru sporirea producţiei pajiştilor natu­rale. • Se vor face cercetări asupra bu­ruienilor din culturile agricole în ve­derea elaborării celor mai bune mij­loace agrotehnice şi chimice pen­tru combaterea lor. • Valorificarea terenurilor slab pro­ductive constituie de asemenea o pre­ocupare a cercetătorilor; se studiază cele mai potrivite culturi pentru folo­sirea lor. • Se vor elabora indicaţii pentru mărirea şi asigurarea producţiei agri­cole prin irigări şi se vor studia posi­bilităţile de combatere a excesului de apă din terenurile agricole prin indi­­guiri şi drenaje. • Obiectivele mai prevăd: cercetări pentru sporirea şi îmbunătăţirea pro­ducţiei de fructe, legume şi a produc­ţiei viticole; studiul bolilor şi dăună­torilor plantelor şi al combaterii lor; studiul produselor chimice folosite în protecţia plantelor și altele. INSTITUTUL DE CERCETĂRI ZOOTEHNICE • Printre problemele de cercetare se numără: studiul normelor, raţiilor şi sistemelor economice de hrănire a ani­malelor domestice; studierea valorii hrănitoare a nutreţurilor, a vita­minelor şi sărurilor minerale din diferite nutreţuri, ca şi folosirea anti­bioticelor în hrana animalelor. • Se vor continua studiile privitoare la formarea de tipuri şi rase noi mai productive, de bovine, porcine, ovine­­ şi păsări. • In domeniul îmbunătăţirii produ­selor animale, se studiază mijloacele de îngrăşare economică a animalelor, calitatea laptelui de vacă şi oaie sub influenţa diferiţilor factori, ca şi ca­litatea pieilor de bovine în raport cu rasa şi condiţiile de întreţinere a ani­malelor. Realizarea unui nou tip de conducte de apă pentru înaltă presiune Conductele care alimentează cu apă centrele populate se execută în general din tuburi metalice. Pentru economi­sirea materialului feros s-au făcut di­ferite încercări de înlocuire a acestor conducte prin tuburi de beton. Acolo unde nu este necesară o presiune ridi­cată, înlocuirea a dat rezultate bune. Dar în cazul conductelor forțate, care lucrează la o presiune de 6 pînă la 10 atmosfere, betonul armat singur nu mai corespunde. Rezolvarea acestei probleme a preo­cupat îndeaproape un colectiv de ino­vatori din cadrul Trustului de construc­ţii hidrotehnice, care şi-a propus şi a izbutit să confecţioneze conducte de­­ apă din tuburi de beton precomprimat. In cursul anului trecut s-a început ex­perimentarea confecţionării unor ase­menea tuburi la şantierul Giuleşti, la lotul scutului hidromecanic. In cadrul experimentărilor s-au realizat tuburi de beton precomprimat de 1100 mm dia­metru încercările practice au confir­mat calculele teoretice de rezistență a acestor tuburi la presiune mai ridicată. Experimentările continuă, colectivul de inovatori, in frunte cu ing. V. Ti­­cuţă, fiind hotă­rit să oeţină tuburi de beton precomprimat, care să corespun­dă presiunilor impuse de alimentarea cu apă a centrelor populate, asigurînd astfel mari economii de metal şi re­ducerea preţului lor de cost. Olliii io firaiina Bilin­fel PE CINCI HECTARE, O ISTORIE A FLOREI Cum Intri în Grădina Botanică se desface, la stînga, prima alee. Duce de-a lungul unei mici costişe ce urcă lin către zidul din­­spre şoseaua Cotrocenilor. Apoi coteşte şi costişa te înalţă treptat. Pe lîngă un lac miniatural se desface la dreapta o alee secundară. E foarte scurta iar de la capătul ei, se desprind, închipuind un fel de rozetă topografică, alte cinci alei... Toate aceste alei, incepind cu cea de la intrare, cuprind la un loc cam vreo cinci hectare. Sectorul acesta al grădinii se numește, în termeni de strictă specialitate, „Sistemul de evoluţie a plantelor". Şi are darul de a oferi vizitatorilor unele surprize. Să urmărim ceea ce ne oferă pas cu pas acest col­-surpriză al grădinii. URMAŞII DE AZI AI PRIMELOR PLANTE APARUTE PE PAM1NT La punctul de plecare, deocam­dată... nu e nimic, in afară de iarbă. Aici se va amenaja un bazin unde vor vieţui unele specii de alge — plantele aflate pe prima treaptă a evoluţiei, care au marcat, in urmă cu aproximativ 380 milioane de ani, în apele mărilor şi oceanelor, mo­mentul apariţiei vieţii vegetale. Fireşte, dintre sutele de mii de specii de alge care trăiesc şi astăzi, ajungind, de la dimensiuni micronice pînă la mărimi de citeva sute de me­tri (în Marea Sargaselor), aici vor fi aduse alge dintre cele obişnuite la noi cunoscute sub numele de mătasea broaştei, brădişor, verzeala zidurilor şi altele. Ceva m mai departe, se va amenaja un loc cu m­uşchi — apăruţi pe pă­­mint cam vreo 82 milioane de ani in urma algelor. Urmează apoi grupa mare a pteridophytelor — ferigile. Bineînţeles, e vorbă de modeştii ur­maşi de astăzi ai uriaşelor ferigi ar­borescente, apărute cam totodată cu muşchii, in vremile cinci pe pămintul îmbibat de umezeală mişunau animale de proporţii fabuloase. „SINGUR PE LUME" Trecem pe lingă tufişul de Ephedra ab­issim­a — cu smocurile lui de ra­muri tinere, verzi, amintind pipirigul şi iarba, — care marchează trecerea de la plantele inferioare la cele supe­rioare şi ajungem la un copac ciudat. Se află pe prima treaptă a plantelor superioare. Aproape că suntem­ tentaţi să-l numim „Singur pe lume", cu toate că are numele lui consacrat: Ginkgo biloba (prun argintiu). Nu se înrudeşte cu nici o altă plantă „Prunele" lui, înșirate ca mărgelele pe crengi, de un minunat roz pudrat cu brumă de argint, sint comestibile in locurile de baștină — Coreea și Ja­ponia — cu tot mirosul lor de... brinză de burduf. Iar frunzele lui, in formă de evantai, nu se aseamănă nici ele cu ale vreunui copac. Acest specimen fără înrudire in lumea plantelor nu mai creşte nicăieri in mod spontan, ci doar e cultivat pentru frumuseţea lui ciudată... Costişa, devenită abruptă aici, e im­­pinzită de siluetele majestuoase ale pinilor, brazilor, molizilor şi altor re­prezentanţi ai grupului­­gymnosperme­­lor. Iar dincolo de un podeţ de piatră, lacul miniatural e înconjurat de gym­­nosperme cu frunze căzătoare, printre care se remarcă chiparosul de baltă, originar din America boreală, cu trun­chiul înconjurat de rădăcini respira­toare, ieşite in formă de cioturi din pămint. De aici, la dreapta, se desface o alee secundară care marchează un nou pas important in istoria plantelor: a­­pariţia angiospermelor, plantele supe­rioare cu flori şi săminţă închisă in fructe. Aleea e „locuită", pe o latură, numai de bujor şi puzderia lui de ru­bedenii : nemţişorul, crucea voinicului, piciorul cocoşului, dedeţei şi multe al­tele. Iar printre cele şapte familii de pe cealaltă latură — majoritatea, de provenienţă străină, deci cu reprezen­tanţi mai puţini — distingem minu­nata siluetă a magnoliei. Primele mag­nolii au apărut pe pămint cu circa 273 milioane de ani in urma algelor. Da', surpriză: cu toată perfecţiunea rară a frumuseţii lor, sint totuşi, dintre angiosperme, plantele cele mai primi­tiv organizate. INAINTIND SPRE ZILELE NOASTRE ".4/r. ajuns la punctul unde, dintr-o mică „piaţd­ă", se desprind cele cinci alei închipuind o rozetă topografică. Reprezintă, cit se poate de ilustrativ, uinei ramuri mari de evoluţie. La rin­­dul lor, din ele se desfac mici cărări laterale, ramificaţiile secundare. Mergind de-a lungul fiecăreia din cele cinci alei ,întilneşti plante a căror apariţie e din ce in ce mai apropiată de zilele noastre. Şi înrudiri dintre cele mai neaşteptate... Pe prima alee, de pildă, a mono­­cotiledonatelor, îţi aminteşti, intre al­tele, că delicatul s­crin e rudă foarte a­­propiată cu ceapa. La capătul aleii intilneşti orhideea d­in care lumea ve­getală a ajuns la un grad inait de e­­volutie. Și tot aici, pe o ramură se­cundară, griul — de asemenea plantă dintre cele mai evoluate. Pe aleea a doua, primul „locatar" e macul, urmat îndată de rudele sate, printre care varza, dovlecelul. Iar ulti­mele exemplare — firește, tot îndea­proape înrudite — sunt margareta, crizantema, crăiţa, ciulinul şi holera. A treia alee, care începe cu nalba şi sfirşeşte — inaintind spre zilele noastre — cu viţa de vie, are multe ramuri secundare. Că afli, aici, înru­direa dintre multicolorele zorele şi morcovi şi păstirnac, mai treacă-mear­­gă. Dar mai intilneşti o înrudire care Lăsă in urmă chiar „mezalianţa" con­ceapă: intre minuscula ciuboţica cu­cului şi impozantul castan. Pe aleea a patra s-au intilnit, bine­înţeles, tot pe baza relaţiilor de rude­nie, iarba grasă cu prunul, mărul, pă­rul şi trandafirul, iar la capăt faso­lea şi salcimul In fine, pe ultima alee, „locatarii­­rude" sint — intre alţii — ştevia, spa­nacul, sfecla şi garofiţele. Cu ultimele specii ale fiecăreia din­tre cele cina alei, am ajuns aproxi­­mativ in vremurile noastre. Sintem­ deci nevoiţi să punem capăt plimbării care ne-a permis să trecem in revistă, pe cinci hectare, principalele tipuri de plante apărute pe pămint in decurs de 380 milioane de ani. E. BODNARIUC Medicamente pentru oameni... sănătoşi Titlul acestor însemnări poate pă­rea straniu. Totuşi, vă veţi da seama din cele de mai jos că o asemenea denumire, „medicamente pentru oa­meni sănătoşi“, acordată produselor pe care vi le vom prezenta — realizări ale specialiştilor din Institutul de cer­cetări chimico-farmaceutice — este cu totul îndreptăţită . LINIŞTITORUL TRACULUI LA EXAMENE Intr-adevăr, în curînd veţi putea cunoaşte un asemenea medicament. Se cheamă „Nervatil“ şi este calmantul cel mai puţin toxic din grupa medi­camentelor cunoscute In lume sub nu­mele de liniştitoare. El poate fi folosit în multe stări emotive: artiştii vor înghiţi o tabletă înaintea premierei, studenţii înaintea examenelor şi... tracul ce însoţeşte de obicei asemenea evenimente va fi în­lăturat. La fel, tabletele de „Nervatil* au efect pozitiv în astenii nervoase, obo­seli psihice, pot fi administrate înain­tea operaţiilor uşoare etc. De­sigur, toate aceste indicaţii re­prezintă concluziile obţinute cu expe­rimentarea „Nervatilului" în clinicii­ de neurologie şi psihiatrie. UN „HIPNOTIC NEBARBITURIC" „Hipnoticele“ sunt substanţele medi­camentoase ce provoacă somnul. Cel mai cunoscut din grupa acestor pro­duse farmaceutice este „Luminat“-ul. Medicii ştiu însă că substanţele hip­notice de tip barbituric provoacă, ca o consecinţă a administrării lor, obiş­nuinţa. De aceea, cercetările specia­liştilor in medicamente de pretutin­deni se îndreaptă spre găsirea acelor substanţe provocatoare de somn care să nu conţină acid barbituric — sub­stanţa ce cauzează starea amintită. O realizare recentă, in această direcţie, a chimiştilor Institutului de cercetări chimico-farmaceutice este medicamen­tul „Biometinal". O tabletă din acest hipnotic pro­voacă un somn de 4—6 ore, care are caracteristicile somnului natural. DE LA O EXPERIENŢA CU ...CASTRAVEŢI Am avut prilejul să asistăm, într-un laborator al institutului, la o intere­santă experienţă cu o substanță fă­­cînd parte din grupa produselor „en­­simatice“ . Medicamentele din această categorie sunt realizate pe bază de fer­menți : un castravete, deasupra că­ruia a fost presărat un praf. Intr-o oră, castravetele a­u fost... digerat, adi­că transformat într-o pastă. Medicamentul presărat pe castrave­tele cu pricina se numeşte „Complex ensimatic A“ şi conţine fermenţi ve­getali. Datorită conţinutului său, „Complexul ensimatic A“ ajută la di­gerarea hi­drocarbon­atelor celulozei, proteinei, puţind fi utilizat cu succes atît de adulţi cit şi de copii în colite de fermentaţie, de putrefacţie etc. Un al doilea produs pe bază de fermenţi, „Trysim“-ul, ajută, datorită fermenţilor pancreatici ce-i conţine, la digestia grăsimilor şi a proteinelor. „Trysim“-ul spre deosebire de table­­ tele „Complex ensimatic A“, va fi produs sub formă de drajeuri şi e re­comandabil în tratamente pre şi post­operatorii ale tubului digestiv. Tot­odată, „Trysim“-ul vine să înlocuiască produsul „Dipancrin“, care, deşi are proprietăţi asemănătoare, nu are tot­deauna aceeaşi eficienţă. G. V. SFATURI PRACTICE Covoarele se curăţă bine cu rume­guş de lemn înmuiat in apă cu amo­niac. Rumeguşul se îndepărtează mă­­turînd bine covorul. Ca să nu se răsucească colţurile covoarelor, ungeţi-le pe dos cu o pen­sulă muiată in albuş de ou. Lăsaţi să se usuce şi aşterneţi din nou co­vorul pe jos. Folosiţi pentru împachetatul covoa­­relor ziare vechi. Mirosul cernelii­­de tipar îndepărtează moliile. Pentru a păstra mai bine covorul, puneţi intre covor şi scindară un rînd de hirtie. împiedicaţi astfel uzarea timpurie; in plus stratul de hirtie face covorul mai pufos. Petele de funingine de pe covoarele persane se scot astfel: se perie pata, apoi se presară deasupra pudră de talc; se îndepărtează pudra cind s-a murdărit şi se repetă operaţia. Mai puteţi şterge locul cu o cîrpă moale îmbibată in esenţă de terebentină. Pentru a împrospăta coloritul covoa­­relor, se curăţă cu sferturi de varză înmuiate in apă cu oţet (3 părţi apă la 1 oţet). Nu ţineţi covoarele la soare şi nu le scuturaţi bătindu­-le cu băţul, ci nu­mai cu un bătător de covoare din trestie. Agenda Cu prilejul unei obişnuite călă­torii cu tramvaiul, poţi fi marto­­rul unor intîmplări pline de fire, chiar dacă aparent nu depăşesc emnificaţia unor fapte diverse. Doriţi un exemplu ? Acum cîteva zile, pe la amiază (ora 14), călă­torii tramvaiului 26 (vagonul 46) au rămas surprinşi cînd s-au văzut invitaţi de taxator să coboare, în­­trucît... ,,ne retragem la depou". (Mă rog, dacă invitaţia aceasta ar fi fost făcută seara, începînd de pe la ora 22, n-ar fi surprins prea mult). Dar de astă dată, fiind abia ora prînzului, invitaţia era cu totul neaşteptată. Şi, ca urmare, pro­teste, discuţii. — De ce să coborim, tovarăşe Încasator ? — Trebuia să ne anunţaţi de la capăt ! — Eu zic să mai facem o cursă, îi spune manipulantul, şi apoi ve­­dem noi. — Nu vreau să ştiu — răspunde sec încasatorul, strîngîndu-şi lu­crurile şi pregătindu-se să coboare. Eu mi-am­ terminat programul. Dacă mi-a întîrziat schimbul, n-am ce face ! Şi a coborît, spre indignarea că­lătorilor şi a manipulantului. In­cidentul s-a rezolvat repede. Un alt încasator aflat în staţie, care de asemenea terminase programul, dîndu-şi seama că prin retragerea vagonului circulaţia s-ar îngreuna iar întreprinderea ar fi păgubită, gîndindu-se poate la faptul că şi itebiştilor, cu toată punctualitatea lor, li se mai poate intîmpla să FAPT DIVERS intîrzie — aşa cum i s-a intimplat „schimbului“ care nu venise la timp, — i-a luat locul neinţelegă­­torului său tovarăş de muncă. Intrucît staţia era aproape de depou (bd. Ilie Pintilie) se aflau pe aproape şi alţi itebişti. Unul dintre ei, probabil cu o oarecare răspundere în circulaţie, s-a adre­­sat pe un ton plin de reproş „punc­tualului“ casier, care coborîse, spunîndu-i: — Pentru asemenea apucături, ar trebui să propun să fii trimis la Aprozar ! Replica a venit însă nu de la cel căruia i se adresase ameninţa­­rea, ci de la un alt cetăţean, că­lător şi el cu tramvaiul. — Şi crezi că la Aprozar nu lu­crează oameni ce-şi iubesc mese­ria, tovarăşe­­i-a spus şi numele căci se cunoşteau), şi care pentru a nu dezorganiza munca sînt in stare să stea nu cîteva minute, ci ore întregi peste program ? Poate că ai uitat de cite ori te-am ser­vit numai eu la cîteva minute după ce se terminase programul... Tramvaiul plecase, aşa că nu am mai putut vedea dacă itebistul cu pricina n-a roșit, pentru vorbele ne­potrivite ce-i scăpaseră la necaz. Nu de alta, dar și el s-ar fi supărat dacă l-ar fi auzit pe tova­rășul de la Aprozar, spunînd — la fel de necontrolat și de generali­zator — unui vînzător care nu dă rest: — Pentru asemenea apucături ar trebui să propun să fii trimis la I.T.B.­­ M. MANEA ‘Jyrrpriff­e Coiful modei Pălăria şi geanta sunt accesorii foarte necesare pentru completarea ţinutei dv. Vă prezentăm mai jos două modele uşor de executat: PALARIA se confecţionează dintr-un metru de stofă de lină (de 90 lat sau 50/ 140 cm). Baza tiparului îl constituie lungimea d­e jur-împrejurul capului, a­­dăugînd cîte 1,5 cm pentru fiecare cu-GEANTA PLIC (la modă in iarna a­­ceasta) se croieşte după tiparul nostru, folosindu-se aceeaşi Stofă ca şi la pă­lărie, o mătaie dintr-o culoare asortată şi cmafas pus în două. In ordinea in­dicată se coase de jur-împrejur, lăsînd deschis mijlocul laturii A B pe o por­ţiune de 10 cm. Se întoarce cu cana- Vă confecţionaţi: sătură. Se face un tir pornind din B D în tot jurul pălăriei. După ce se uneşte cusătura A B cu C D, se trece un fir rezistent de aţă între A şi C (ce tre­buie strîns la maximum pe dinăuntru). Acelaşi fir se trece şi pe cusătura A B. Pentru pieptănătura coc, la cei 26 cm notaţi în schiţa noastră, se adaugă încă 5 cm. B şi F pînă la D. In colţul C, se intră cu o cută de 2 cm ce urcă pînă la E şi A iar din colţul D pînă la B F. ORIZONTAL: 1) Scrii­tor sovietic, autorul roma­nului „Torentul de fier". 2) „■■■ de oţel", cunoscut film sovietic — Simbolul arsenului — „Porţile de , volum de versuri de Al. Andriţoiu. 3) Nichel, crom, iridiu, plumb, alumi­niu etc. — „...aurului", de Katharine Prichard (E.S.P.L.A. 1955). 4) Ad­miraţie nemărginită — Simbolul rubidiului. 5) So­diu — Osmiu — In ploa­ie I — A locui. 6) O frîn­­tură de timp — Înnoit, ca procedeu tehnic. 7) „Aur şi arginti" — Armă albă, metalică. 8) Simbolul ga­­ţiului — Autorul poemu­lui „Călăreţul de aramă". 9) „Oţel şi pline" de Ion Călugări­ — Simbolul titanului, metal cu largi uti­lizări in tehnica viitorului — Varietate de salcie. 10) Cultivator de in — Pro­nume — Drumul unei ape. 11) Litiu— ,Frumoasa din poveștile noastre — Consoane. 12) Ocupă locul 99 în ta­bloul lui Mendeleev — Strigat. VERTICAL: 1) A scris un volum de nuvele intitulat „Cartea de aur" — Rină. 2) Vine pe la gene — Carbonat de calciu cristalizat. 3) Romanţă din M­ETALE repertoriul posturilor noastre de ra­dio — Aliaj din cupru şi zinc. 4) A scris „Pămintul fructelor de aur" — Arbore ce creşte la umezeală. 5) Min­ări — Penet — Pronume. 6) Erbiu— Recent—Autorul volumului „Virsta de aur". 7) Posesiv — La telefon — As­tra. 8) Autorul romanului „Aşa s-a călit oțelul" — Netei 9) Vocale — Prefix pentru albine — Drumuri. 10) Din nou — Cositor. l­) Minereu cura se găsește In natură in stare amorfă — Instrument muzical cu tuburi me­talice. 12) Iridiu — Autorul romanului „Cavalerul stelei de aur". I. PASCAL DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „HIBERNALA“ ORIZONTAL: 1) Blană — Coşbuc. 2) Răciţi — Onora. 3) Ape — Alo -­­Egal. 4) Do — A — Frig —R.D. 5. Vînt — Alugiu. 6) Viforos — Ra - T. 7) It — Top — Cozi. 8) Sănii — Foc — N.N. 9) C — Umed — Ninge. 10) Ot — P.N. — U — Cehi. 11) Lup — Iernatec. 12) — înceţoşa —Aţă. Pe urmele unor nume de străzi Vă invităm la o scurtă dar neo­bişnuită incursiune : să mergem îna­poi, parcurgînd anii, spre trecutul oraşului; să surprindem unele în­tâmplări şi imagini pitoreşti din is­toria lui, astăzi estompate de scur­gerea vremii; să le readucem o clipă la lumină, din adîncul unde le-a împins necontenit șuvoiul de fapte noi. Toate acestea, pornind de la cîteva... nume de străzi. Dar, mai întîi, o mică paranteză­­documentar. ...Cu cîtăva vreme în urmă, într-o casă de pe strada Nicolae Filipescu, anexă a fostei primării a orașului, s-a descoperit o adevărată comoară arhivistică: circa 4.000 dosare vechi. Unul dintre ele, datind din anul 1837, aminteşte pentru prima oară de „botezarea uliţilor“ Bucu­reştilor. Intr-un raport se pome­neşte de un plan al oraşului pe care sunt însemnate denumirile străzilor. Cum arăta însă planul şi­­ care erau aceste denumiri, nu se mai ştie, deoarece documentul s-a pierdut. Planul întocmit în 1856 (a cărui copie se află la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, ce se va deschide In curînd) este primul plan cunos­cut care are însem­nate numele stră­zilor Capitalei. El seamănă foarte mult cu un plan întocmit anterior, între anii 1843 şi 1852 (început deci înaintea marelui incendiu care a dis­trus o parte din oraş în 1847 şi în­cheiat după el), dar care menţio­nează numai numele cîtorva ,,suliţi“ din centru şi ale arterelor princi­pale ce duceau afară din oraş : Po­dul Tîrgului de Afară, Podul Mo­­goşoaiei, Podul Calicilor, Podul lui Şerban Vodă, Podul de Pămînt... ...Sunt destul de rare acele nume de străzi care s-au păstrat pînă as­tăzi. Ele sint, în general, sugestive, deschizînd o fereastră spre imagini şi întîmplări din istoria locurilor. Cele mai ilustrative sunt, fireşte, numele străzilor din cartierele meş­teşugăreşti şi comerciale ale ve­chiului Bucureşti, printre care „uli­­ţile“ Lipscanilor, Gabrovenilor, Şela­rilor, Şepcarilor... Iţi creează din primul moment imaginea forfotei proprii acestor cartiere, a dughe­­nelor şi atelierelor meşteşugăreşti înşirate după breaslă, strîns legate de aceleaşi interese... Mica stradă a Scaunelor, din spatele spitalului Colţea, s-ar părea că face excepţie: în primul moment nu­-ţi spune ni­mic precis. Te dumireşti insă re­pede : aici erau înşirate, una lingă alta, tarabele măcelarilor (numite pe vremuri „scaune“). Ce-ţi destăinuie însă numele stră­zii „Grădina cu cai", care porneşte din Piaţa Kogălniceanu şi duce spre cheiul Dîmboviţei ? O intimplare din viaţa străzii, care a provocat sen­zaţia la vremea ei: aici s-a instalat primul „carusel“ cu căişori de lemn, marcînd începutul tradiţiei căluşei­­lor, continuată apoi în fiecare an cu prilejul „Tîrgului Moşilor”. ...Strada Căuzaşi are un nume care aparent nu spune nimic. Puţini ştiu insă că, prin această denumire, bucureştenii din partea locului au ţinut să cinstească memoria acelora dintre ei care au luptat în rîndurile revoluţionarilor de la 1848, pe care-i numeau „cei în cauză“... Sunt multe străzile bucureştene care poartă, cristalizată în denu­mirea lor, semnificaţia unor eveni­mente petrecute prin partea locului. Pentru aceasta, însă, trebuia solici­tate mai mult mărturiile documente­lor și amintirea bătrînilor locuitori... E. BOGDAN Hai ! Curaj ! Un pas e încă unul... Vezi că merge ? Azi, Ionel a făcut de cîteva ori ne­plăcuta cunoştinţă cu gheaţa Dir asta nu înseamnă nimic pe lîngă bucu­riile pe care le va descoperi mîine, cînd va străbate patinoarul ca o săgeată. ACUM 50 DE ANI, IN CAPITALĂ 5 ianuarie 193? — Pentru a veni în ajutorul sinistraţilor din Cala­bria şi Sicilia (unde un cutremur a distrus cîteva oraşe — Messina, Reggio di Calabria etc. — prici­nuind 160.000 morţi şi nenumăraţi răniţi) a avut loc în sala Teatru­lui Naţional un festival de gală, cu concursul celebrului artist ita­lian Ermete Novelli, aflat în tur­neu în ţară. Şi-au mai dat con­cursul ArisUzza Romanescu, Petre Liciu, Nottara, Brezeanu, Bulandra, domnişoarele Voiculescu, şi feletti, Gr. Dinicu. 4 ianuarie — Deşi în plină iarnă, azi noapte o ploaie măruntă s-a abătut asupra Capsalei. Toate stră­zile au devenit un lac îngheţat. Din cauza poleiului, s-au produs numeroase accidente de pietoni şi de trăsuri. 6 ianuarie — Cercul „Romîn^^ Muncitoare" a reluat seria de­­conferinţe săptămînale. Prima a fost intitulată „Bilanţul mişcării muncitoare pe anul 1903". M. MR. uiseerei la sorţi a b­etelor C­E C­ cu cîşti­ri... La 31 decembrie 1958 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimes­trială şi tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu­ cîştiguri. La­ tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 629 cu 250%; 419 cu 200%; 031; 117; 217; 371; 520; 734; 865; şi 978 cu 100%. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele ale căror nu­mere au următoarele terminaţii: 5626 cu 100% Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libre­telor ieşite cîştigătoare la aceste două trageri. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii cu cîşti­guri va avea loc la 31 martie 1959. ...şi a obigaţiunilor C­E­C. La 31 decembrie 1958 au avut loc în Capitală tragerile la sorţi de bază şi suplimentară, precum şi a cîştigurilor în obiecte. Cîştigul de 100.000 lei ieşit l­a tragerea la sorţi suplimentară a fost atribuit obligaţiunii cu seria 05973 nr. 35, cîştigul de 75.000 lei a fost atribuit obligaţiunii seria 10949 nr. 20. Obligaţiunile cu seria 13173 nr. 14 şi seria 21840 nr. 32 au cîştigat fiecare cîte 50.000­­lei. Cîştigul de 75.000 lei ieşit la sorţi la tragerea de bază a fost atribuit obli­gaţiunii cu seria 18842 nr. 50, iar obligaţiunea cu seria 03858 nr. 27 a cîştigat 50.000 lei. In total au fost atribuite 868 cîştiguri în valoare totală de 2.000.000 lei. Cîştigurile în obiecte ■ au fost atribuite obligaţiunilor C.E.C. cu seria 21780 nr. 36; seri­a 02916 nr. 10; seria 05329 nr. 45; seria 06167 nr. 27; se­ria 23176 nr. 24; seria 04008 nr. 43; seria 11547 nr. 16 şi seria 12908 nr. 4. Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la tragerea la sorţi lunară şi a cîştigurilor suplimentare în obiecte care va avea loc la 31 ianuarie 1959. In primele 10 zile ale fiecărei luni obligaţiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală , fără diferență de preț. Manifestările zilnice de la Palatul Pionierilor La Palatul Pionierilor se vor desfă­şura zilnic pînă la 10 ianuarie, ur­mătoarele manifestări: în sala de marmură, între orele 15 şi 18, „Car­navalul de iarnă“ ; in sala de teatru, începînd de la ora 10, spectacolul cu piesa ,,In noaptea Anului Nou", în sala mică de festivităţi, începînd de la ora 11, spectacole de păpuşi. In aceeaşi perioadă, tot zilnic în­tre orele 10,30 şi 13 au loc manifes­tări sportive: gimnastica artistică, meciuri de volei pentru „Cupa de iar­nă", concursuri de şah, jocuri pio­niereşti şi tenis de masă. In librării A apărut nr. 6/1958 al revistei „AR­BITRAJUL DE STAT", publicaţie a Arbitrajului de Stat de pe lîngă Con­siliul de Miniştri, cu următorul cu­prins: S. Severin: Contribuţia Arbitrajului I de Stat la întărirea legalităţii popu­­­­lare. I. Christian: Aspecte de drept ci-­­ vil ale administrării operative directe. SS. Bayer: Cu privire la natura juri­­­dică a comenzilor prealabile. Dimitrie­­ Gherasim: Despre contractele econo­mice ce se încheie de cooperativele meşteşugăreşti în cadrul planului lor valoric. I. Constantinescu: Condiţiile în care hotărîrea arbitrală pronunţată în acţiunea precontractuală ţine loc de contract. Instrucţiuni comune ale Co­mitetului de Stat al Planificării şi ale Primului Arbitru de Stat. Practica ar­bitrată. Decizii ale Tribunalului Su­prem. Tabla de materii pe anul 1958. .

Next