Informatia Bucureştiului, mai 1959 (Anul 6, nr. 1782-1806)

1959-05-02 / nr. 1782

Pag. 2-a. Salutul oampuilor de ştiinţă ...La un moment dat, deasupra nesfîrşitei întin­deri a coloanelor apar, printre steaguri şi flori, tablouri cu figuri atît de bine cunoscute tuturor, in­cit au devenit aproape fa­miliare. Sînt portretele a­­cademicienilor C. I. Par­tion, Traian Suvuiescu, Mi­hail Sadoveanu, Horia Hu­lubei, Iorgu Iordan, Elie Carafoli şi ale altor oa­meni de ştiinţa care şi-au cucerit dragoste şi preţuire unanima, aducîndu-şi con­tribuţia lor la înflorirea ştiinţei şi culturii în ţara noastră şi la creşterea prestigiului ei peste ho­tare. E coloana oamenilor de ştiinţa, care soseşte în frunte cu carul alegoric al Academiei R.P.R. înfa­­ţişînd, în imagini plastice, realizări valoroase ale In­stitutului de energetică al Academiei R.P.R. Chiar numai o privire asupra ansamblului plin de armonie al carului a­­legoric şi a câtorva ima­gini ale sale e deajuns ca sa-ţi spună limpede că astăzi oamenii da ştiinţa sunt strîns legaţi de po­por, trup din trupul lui. „Turnul de fildeş" al ştiin­ţei trecutului, apanaj al claselor exploatatoare, s-a prăbuşit. Întreaga activi­tate de cercetare ştiinţifica e închinata, cu tot devo­tamentul, necesităţilor practice ale dezvoltării economiei noastre socialis­te, înfloririi vieţii noi. Anii puterii populare au transformat Academia în­­tr-un vast şantier al cer­cetării ştiinţifice rodnice, pusă în slujba cerinţelor oamenilor muncii. „Şan­tier" pe care oamenii de ştiinţa şi-au desfăşurat cu dragoste şi abnegaţie în­treaga lor capacitate crea­toare. Mărturie stau va­loroasele realizări obţi­nute. La cel mai mare in­stitut de cercetare ştiinţi­fica al ţarii,­­ Institutul de fizică atomică - s-au pus în funcţiune reacto­rul atomic, ciclotronul, la­boratorul de raze cosmice şi alte laboratoare pen­tru cercetarea energiei nu­cleare şi folosirea ei în scopuri paşnice. Realizări preţioase s-au obţinut în toate institutele ştiinţifice ale Academiei R.P.R., că­rora regimul democrat­­popular le-a creat condiţii optime de activitate. Mulţumind din toată ini­ma partidului şi guvernu­lui pentru preţuirea acor­dată, cei peste 2000 de cercetători care lucrează în institutele, secţiile, la­boratoarele şi staţunile experimentale ale Acade­miei R.P.R. şi-au expu­mat încâ odată hotărîrea nestrămutată de a-şi con­sacra întreaga capacitate creatoare înfloririi necon­tenite a ştiinţei şi culturii în ţara noastră. Slujitorii artei noastre socialiste Ca în fiecare an, în rînfturile largi ale demonstranţilor s-au aflat ieri şi slujitorii artei noastre noi — scriitori şi actori, muricieul şi pic­turi, graficieni şi instrumentişti. Ie­şiţi în coloane să cinstească sărbă­toarea­ internaţională a oamenilor muncii, pe care atiţia dintre ei o slăvesc in creaţiile lor. încă de la ora 7 dimineaţa artiştii Teatrului de Stat de Operetă şi ai Teatrului Municipal erau adunaţi pe Splaiul independenţei in coloana oa­menilor muncii din raionul V. I. Le­nin. Atmosfera de bună dispoziţie care anima grup­urile prevestea clo­cotul de entuziasm şi voioşie ce avea să se dezlănţuie apoi, cînd demons­tranţii au păşit în Piaţa I. V. Sta­lin, în faţa conducătorilor partidului şi guvernului­. Alături de actori sau cântăreţi unii dintre ei distinşi cu înalte titluri — semn de preţuire a artei iar — se găseau şi maşinişti, regizori de culise, tehnicieni ai sce­nei, cabiniere, zecile de anonimi in­dispensabili in lumea artei, care tru­desc nevăzuţi să asigure buna des­făşurare a spectacolelor. Cu toţii păşeau laolaltă sub stindardele pur­purii ale lui­­ Mai. Pe largile căi de acces ducînd ca­tre Piaţa Stalin, în revărsarea ve­selă şi multicoloră a coloanelor, ală­turi de muncitorii fabricilor bucu­­reştene, care raportau partidului despre noile succese doblndite in producţie, i-am întilnit pe creatorii care se străduiesc să oglindească tot mad expresiv şi mai complex In operele lor munca constructivă şi viaţa nouă a ceior ce muncesc in patria noastră. In rîn­durile demons­tranţilor din raionul I. V. Stalin re­prezentanţii Uniunilor de creaţie — scriitori, artişti prasde!,, compozi­tori — alcătuiau grupuri compact® N-au lipsit de la sărbătoarea lui 1 Mal nici tinerele talente, viitorii artişti, studenţi ai Conservatorului şi al Institutului de artă teatrală „I. L. Caragiale“, o parte dintre cei care miine vor da viaţă p® scenă unei întregi galerii de eroi celebri ai dramaturgiei, sunt şi astăzi îmbră­caţi la costume din rid­erite piese, forram ca un pitoresc grup alegoric pe platforma tradiţionalului car fes­tiv al Institutului de Teatru, in chip surprinzător, Vela şi Ziţa îi sufla unui marinar revoluţionar, în vreme ce alţi colegi fie cla­să de la actorie păşesc in jurul carului în hainele de fiecare zi. Iar împreună cu stu­denţii, în fruntea lor, păşesc maeştri al scenei noastre, profesorii claselor de actorie, regizorul Ion Şabigbian, actorii Radu Beligan, Dina Cocea Şi alţii. Cu toţii au prăznuit ziua de 1 Mai sărbătoarea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, participind cu bucurie şi avint la marea demons­­traţie a oamenilor muncii din Capi­tală." Taraful Pe parcurs. Intre Statuia Aviato­rilor şi Piaţa Stalin a răsărit pen­tru prima oară în acest an, încă o tribună. In ea s-a instalat dis de dimineaţă un mare taraf cuprinzind muzicanţi din ansamblul Ciocîrd­a, din ansamblul Sfatului Popular al Capitalei, de la T.A.P.L. raionul N. Bălcescu. Coloanele trec în drum­ spre Piaţă, iar taraful cîntă cu mare voioşie alimentând cu veselie contagioasă sutele de mii de bucureşteni. Flori nenumărate — cine le-ar putea nu­măra — aruncate din coloane, po­posesc pe ţambale, pe cobne, pe umerii concert-maestrului Tudor Pană şi ale celorlalţi membri ai ta­rafului. Orice orchestră de pe pămînt fac® din cînd în cîndi pauze. Numai ta­raful din tribună nu se îndură. Sirbele urmează horelor, bătutele se împletesc cu brîul, pentru că un ase­­menea public, veşnic altul şi me­reu entuziast, este un stimulent fără seamă. ... A evitat taraful ore în şir aproape fără întrerupere, şi a creat în acelaşi timp o întrebare pentru vreun viitor concurs „Cine ştie cîştigă“: ce formaţie muzicală­­din ţară a înregis­trat numărul record de spectatori? Dumneavoastră ştiţi răspunsul: tara­ful festiv de ieri dimineață. Bucureştenii au sărbătorit cu însufleţire Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc (Urmare din pag. l-a­ bunelor. Filatoarele au de ce să fie vesele. Ele raportează cu mîndrie, că în cinstea marii sărbători, au eco­nomisit 197.000 lei. Mîndrie şi bucurie se citeşte şi pe feţele muncitorilor de la uzinele „Va­­sile Roaită". Pe piepturile multora dintre ei strălucesc decoraţii şi in­signe. Dovezi ale recunoaşterii hărni­ciei şi priceperii. Coloana a ajuns în faţa tribunei. Tribunele aplaudă. Aplaudă şi Cristea Constantinescu, cu privirea aţintită spre coloana celor de la „Vasile Roai­tă". Caută să desluşească chipurile celor trei feciori ai săi, Ştefan,­­Ma­rin­ şi Teodor, lucrători fruntaşi la aceeaşi uzină. O familie de fruntaşi. Un fapt di­­vsr­s al zilelor noastre. Uzina în care lucrează şi Ştefan şi Marin şi Teodor şi bătrânul Cristea şi-a triplat anul acesta producţia de pompe, faţă de cea din 1958. Uzinele construiesc as­tăzi pompe de mare debit tip „Dună­­rea-750“ pentru lucrările de hidroa­melioraţii din R. D. Vietnam. Măies­tria constructorilor de pompe va fi cunoscută curînd în multe alte ţări cu ocazia unor expoziţii şi tîr­­guri internaţionale la care vom par­ticipa în acest an. Ca şi în alţi ani, în fruntea co­loanelor raionului Griviţa Roşie pă­şesc muncitorii ceferişti de la Com­plexul C.F.R. Griviţa Roşie, purtă­tori ai unor glorioase tradiţii de luptă revoluţionară. Drapelul Consiliului de Miniştri şi al Consiliului Central al Sindicatelor de întreprindere fruntaşă pe ţară este purtat în primele rîn­­duri, în care s-au încolonat fruntaşii în producţie, ceferişti distinşi cu or­dine şi medalii, participanţi la lupte­le din 1933. In această zi de sărbă­toare ei îşi exprimă bucuria pentru viaţa nouă pe care o trăiesc, mîndria că idealurile pentru care muncitorii Griviţei au luptat în februarie 1933 au devenit astăzi realităţi. Amintirile anilor negri ai împilării burghezo-moşiereşti, ai cotropirii fas­ciste şi ai războiului distrugător sînt încă vii în mintea ceferiştilor ca şi a tuturor oamenilor muncii. Ei îşi exprimă hotărîrea fermă de a nu per­mite întoarcerea vremurilor apuse, de a face totul pentru întărirea conti­nuă a statului democrat-popular, che­zăşie a vieţii libere, tot mai îmbelşu­gate a poporului muncitor, pentru a­­părarea cauzei atît de scumpe tuturor popoarelor lumii — pacea. Coloana manifestanţilor din raionul Griviţa Roşie stîrneşte entuziasmul unanim. Carul alegoric care­­deschi­de coloana, reprezintă două planiglo­buri. Pe zeci de machete sunt înscri­se producţia de petrol, marile lucrări hidrotehnice, construcţia de maşini şi perspectivele de dezvoltare a indus­triei chimice, la sfîrşitul anului 1965 în ţările lagărului socialist.­­ Cifre, lozinci, oameni... Perspective măreţe, semnificaţii scumpe întregii lumi muncitoare. Patru muncitori poartă­ graficul rea­lizărilor Complexului C.F.R. Griviţa Roşie : 250.000 lei economii; construi­rea unei macarale „Bartik“, la cazan­­geria nouă şi montarea unui pod ru­lant de 15 tone. O parte din prino­sul pe care ceferiştii l-au adus zilei solidarităţii tuturor celor ce muncesc, din­­ toată lumea. 24 de tineri în salopete albastre, poartă portretul lui Vasile Roaită. Sînt membrii brigăzii care poartă nu­mele utemistului erou. In mîinile ute­­mistului Tihan Nicolae, mezinul bri­găzii fruntaşe pe Capitală, flutură un steag purpuriu. O pancartă uriaşă ilustrează amploarea construcţiilor realizate în raionul Griviţa Roşie. Co­loanele se scurg neîncetat, aducînd cu ele veselia acestei zile de mai. Cînte­­cul şi jocul îl întîlneşti la tot pasul. Un car alegoric reprezentînd pro­dusele întreprinderilor „Timpuri Noi“, „Electrotehnica“ şi „I.O.R.“, anunţă coloanele de manifestanţi ai raionu­lui Tudor Vladim­irescu. Două mo­toare, un compresor de tip nou şi un grup electrogen, fabricate de uzi­nele „Timpuri Noi“, bisturiul electric, aparatul „Roentgen“ — produsele în­treprinderii „Electrotehnica“, ultimul tip de aparat de proiecţie cinemato­grafică care funcţionează chiar acum sub ochii noştri proiectînd imagini pe un ecran fixat pe platforma carului alegoric — iată doar cîteva din suc­cesele pe care colectivele întreprinde­rilor din raion, le raportează condu­cerii partidului şi guvernului. O mîn­drie a colectivelor acestor întreprin­deri o constituie şi numărul mare de fruntaşi în producţie. Portretele mul­tora dintre ei sînt purtate acum la demonstraţie. Zărim portretele lui Mir­­cea Ungureanu, Daia Marin şi Va­sile Alexandru de la uzinele „Timpuri Noi“. De curînd, numele turnătorului Vasile Alexandru, șeful brigăzii de calitate U.T.M., a fost trecut în car­tea de onoare a Comitetului Orășe­nesc U.T.A., iar brigada pe care o conduce a fost distinsă cu diploma de onoare. In rîndurile colectivului întreprinderii „Electrotehnica“ regă­sim alţi fruntaşi ai întrecerii: Tudor Marin, Huluţă Alexandru, Iordache Niculina. Unele produse ale întreprin­derii lor, ca transformatorii de forţă şi lumină sînt cunoscute şi solicitate peste hotare. Noi exportăm astăzi ase­menea produse în Cehoslovacia, In­dia, Egipt. Despre realizările obţinute de colectivele de muncă vorbesc şi panourile întreprinderilor „I.O.R.“, „Cosmetica“, „Eprubeta“ etc. Un panou purtat de muncitorii uzinelor „7 Noiembrie“ vesteşte că în prezent întreprinderea produce cu peste 1.000.000 kg fire şi 500.000 mp ţe­sături mai mult decit în anul 1947. Alături defilează colectivele de muncă ale întreprinderilor „Ilie Pin­­tilie“, „1 Mai“, ale magazinului uni­versal „Victoria“, O.C.L. Produse In­dustriale etc. Cu toţii raportează suc­cese, realizări, închinate acestei săr­bători. Glasurile demonstranţilor care trec prin faţa tribunelor se înmănunchea­ză făcînd să răsune puternic chemări la unitatea clasei muncitoare interna­ţionale în lupta pentru pace, prie­tenie şi colaborare între popoare, pen­tru încetarea imediată şi definitivă a tuturor felurilor de experienţe cu ar­mele nucleare, pentru a se pune ca­păt politicii „războiului rece“. Miile de participanţi la sărbătorirea zilei de 1 Mai fac totodată din mă­reaţa demonstraţie o puternică mani­festare a internaţionalismului prole­tar, a solidarităţii poporului român cu oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale care sărbătoresc această zi în condiţii de aprigă luptă împo­triva exploatării şi asupririi, a mize­riei şi şomajului, pentru pîine, pace şi libertăţi democratice, îşi face apariţia coloana de­monstranţilor din raionul ce poartă numele sărbătorii de astăzi. Pe ca­rul alegoric se află macheta unui bloc deasupra căruia stă scris: „6400 apartamente în 1959“. Pînă acum, constructorii de locuinţe de la Flo­­reasca, care defilează prin faţa tri­bunei, au dat în folosinţă pe acest şantier 1800 de apartamente. Iar pînă în luna noiembrie vor mai da în fo­losinţă 48 de blocuri însumînd 1360 apartamente, 12 magazine, o creşă, un cămin şi o şcoală. Demonstranţii poartă portretele conducătorilor iubiţi ai poporului nostru. Simbol al uni­tăţii de granit dintre partid, guvern şi popor. Deasupra coloanei se înalţă un grafic imens, pe care este înscrisă cifra: 27.000.000 lei. Acestea sînt eco­nomiile peste plan, realizate în pri­mul trimestru al anului de întreprin­derile din raion. Este doar un prim bilanţ al în­trecerii ce se desfăşoară ca răspuns la chemarea celor 8 întreprinderi bucu­­reştene. Muncitorii Atelierelor Cen­trale I.T.B., au realizat peste plan 5 garnituri de trenuri pentru oraşul Iaşi, 3 autoturnuri pentru întreţine­rea liniilor aeriene din Constanţa şi Oraşul Stalin. In trimestrul I, colec­tivul acestei întreprinderi a realizat economii de 500.000 lei. Defilează acum constructorii de aparate de radio de la „Radio popu­lar“. Constructorii aparatelor de ra­dio începînd de la „Pionierul“ tip 1949 pînă la „Concert“-1959. In cu­rînd, întreprinderea „Radio Popular“ va începe construcţia primelor tele­vizoare romîneşti. In anul ce vine va intra în funcţiune o nouă hală a cărei suprafaţă va depăşi de două ori şi jumătate fabrica existentă. O frîntură din graficul ascendent al dezvoltării economiei noastre în anii puterii populare. Raportînd noi succese, defilează oa­menii muncii din raionul V. I. Lenin. In faţă se află tinerii de la şcoala profesională a întreprinderii­ „Mao Tze-dun“. Intîlnim în coloanele uzinelor pe forjorul Martin Bobe, pe lăcătuşul Ste­lian Teodorescu, pe mecanicul Eugen Uţan, pe piep­turile cărora strălucesc ordine şi me­dalii. La această demonstraţie gîndu­­rile îi poartă departe, către tovarăşii lor aflaţi în China Populară, în preajma pustiului Gobi, unde mon­tează produsele realizate de muncito­rii uzinei din Dealul Spirii. In cinstea zilei de 1 Mai, colectivul acestei uzine a început construcţia pompelor Triplex pentru industria le­­trollferă şi a obţinut serioase reali­zări în îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale cazanelor de aburi. Mîn­­dri de succesele lor, cu bucuria şi voia bună întipărite pe feţe trec mun­citorii uzinelor „Grigore Preoteasă“. Anul acesta, producţia contorilor elec­trici a crescut cu 87 la sută faţă de 1958. In cinstea zilei de 1 Mai a fost dat în funcţiune un modern ate­lier de acoperiri galvanice, care va asigura o creştere a productivităţii muncii, la aceste operaţii, de 200 la sută, îmbrăcate în frumoase costume naţionale, zeci de muncitoare încing, ca un cordon multicolor, coloana. In­­tîlnim portretul bătrînului ajustor me­canic Gheorghe Bogdan, care a împli­nit în fabrică aproape trei decenii. In mulţimea de oameni care ma­nifestează în marea piaţă bucu­reşteană sînt şi grupuri compacte de lucrători din comerţul socialist. In acest an, cînd comerţul de stat are sarcina să pună la dispoziţia popu­laţiei cu peste 2,6 ori mai multe mărfuri ca în anul 1950, lucrătorii din acest sector important al econo­miei îşi exprimă angajamentul de a realiza cu­ mai multe economii, prin reducerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor, de a îmbunătăţi necontenit deservirea oamenilor muncii. Şirul manifestanţilor pare nesfîrşit. In cîntec, joc şi voie bună pătrund în piaţă oamenii muncii din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe carul ale­goric se află macheta fabricii de con­fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ înconju­rată cu imagini ale celor mai im­portante întreprinderi din raion. O hartă uriaşă ilustrează contribuţia pe care uzina de maşini agricole „Se­mănătoarea“ o are la mecanizarea agriculturii. In pripiele rînduri ale ra­ionului păşesc harnicii constructori de maşini agricole. In cinstea zilei de 1 Mai ei au realizat, peste plan, 50 combine şi au economisit 55 tone metal. Uzina „Semănătoarea“ este una din cele 8 întreprinderi bucureştene care au lansat chemarea la întrecere pentru realizarea unui volum sporit de economii peste plan, a­rată un grup de demonstranţi pur­­tînd un drapel de întreprindere frun­taşă pe ramură, cucerit pentru a 14-a oară consecutiv de colectivul fa­bricii de confecţii „Gheorghe Gheor­ghiu-Dej“. Maistra Paraschiva Tincu, decorată cu Ordinul muncii clasa I-a, inginerul Vasile Boldişor, sînt doar doi din fruntaşii acestui mare com­binat al îmbrăcăminţii. Confecţiile fabricii sînt astăzi apreciate şi soli­citate şi peste hotare. Defilează acum colectivul altei în­treprinderi­ din Dealul Cotrocenilor, Atelierele „9 Mai“. In rîndurile demon­stranţilor se află şi strungarul Con­stantin Haiduc, care împreună cu brigada sa a obţinut drapelul de frun­taşă pe raion. Din rîndul manifestanţilor răsună cu putere lozincile „Salut frăţesc eroi­cului popor sovietic, constructor al co­munismului!“, „Slavă gloriosului Par­tid Comunist al Uniunii Sovietice, de­taşamentul de frunte al mişcării co­muniste internaţionale!“, „Trăiască în veci prietenia şi colaborarea frăţească între poporul român şi popoarele Uniu­nii Sovietice!“. Aceste cuvinte exprimă dragostea neţărmurită şi recunoştinţa tuturor oamenilor muncii din ţara noa­stră faţă de marele popor sovietic, care ne dă un ajutor frăţesc, deosebit de preţios în mersul nostru înainte A.R.U.G., I.R.T.A. Dovezi ale hărni­ciei şi entuziasmului. Constructorii de autobuse sînt în­­tîmpinaţi cu ropote­­de aplauze, îm­bunătăţirea calităţii­ autobuselor, scă­derea greutăţii, economii de metal, iată realizările despre care ei rapor­tează acum trecînd prin faţa tribu­nei. Ca rezultat al întrecerii în cin­stea­­zilei de 1. Mai, în contul lor de economii a fost înscrisă cantitatea de 55 tone metal. In plus ei au realizat, peste plan, 15 autobuse şi 14 autobas­culante. Printre fruntaşii întrecerii s-a situat şi brigada lui Victor Gligor, cea care păşeşte acum în primele rînduri. Alături, muncitori fruntaşi ca Gheor­ghe Lupuşor, Vasile Cîmpeanu, Iosif Barta. Tot raportînd succese deosebite, defilează textiliştii de la „Industria Bumbacului“, cei care au iniţiat ac­ţiunea de creştere a randamentului maşinilor în ţesătorii, acţiune îmbrăţi­...Fluviul viu al manifestanţilor îşi tă­­lăzuieşte necontenit drum, revârsîndu-se spre Piaţa I. V. Stalin, spre tribune. Din loc în loc, înaintează coloane com­­­pacte ce par de departe mişcătoare insule albe, în marea de capete, dra­pele, pancarte, tablouri şi flori... Sînt medicii şi cadrele­ sanitare. Au îmbrăcat în cinstea sărbătorii halatele imaculate în care au vegheat la că­­pâtîiul bolnavilor nenumărate zile şi nopfi, aducîndu-şi aportul preţios la traducerea în viaţă a măsurilor par­tidului şi guvernului pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei. in „coloana albă" a raionului Tudor Vladimirescu defilează 1200 de medici şi cadre sanitare. Distingem, printre ei, figuri cunoscute, care s-au acoperit de cinste datorită rezultatelor valoroase ob­ţinute în munca ştiinţifică şi activitatea practică de fiecare zi : profesor doctor Miron Miron, directorul spitalului de ochi nr. 22, doctor Valentin Tomescu, directorul spitalului „Bernat Andrei", doctor Maria Misar, medic şef al raio­nului Tudor Vladimirescu, doctor Aa­­neta Mureşan, directoarea spitalului af­şată astăzi de toate ţesătoriile din ţară. Ii urmează colectivul întreprinderii „Kirov“ deţinătoare pentru a patra oară a drapelului de fruntaşă pe ra­mură. Faţă de 1948, producţia între­prinderii a crescut de peste 3 ori. Demonstrează, de asemenea mii şi mii de cetăţeni care,, mobilizaţi de de­putaţii staturilor populare, participă cu entuziasm la gospodărirea şi înfru­museţarea Capitalei. In preajma zilei de 1 Mai peste 435.000 de cetăţeni au contribuit prin muncă voluntară la pa­­varea a numeroase străzi, amenajarea de parcuri şi spaţii verzi. Trec prin faţa tribunelor numeroase grupuri de tineri brigadieri încadraţi în brigăzi utemiste de muncă patriotică. Atmosfera de sărbătoare, de nestă­vilită bucurie, a demonstraţiei este sporită de echipele artistice ale între­prinderilor şi instituţiilor din Capita­lă, mulţi dintre artiştii amatori îmbră­caţi în frumoase costume naţionale sînt prinşi în viitoarea dansurilor popu­lare romîneşti şi aie minorităţilor na­ţionale din ţara noastră. Ei simboli­zează avîntul mişcării artistice de ma­să în anii puterii populare, unul din numeroasele şi variatele aspecte ale revoluţiei culturale din patria noastră. In cîntece şi jocuri vesele, expri­mînd bucuria vieţii noi pe care o tră­iesc, păşesc în Piaţa Stalin grupuri de muncitori fruntaşi din gospodăriile a­­igricole de stat din jurul Capitalei. A­­pariţia lor stîrneşte aplauze în tribune. Luptînd pentru transpunerea în fapte a măsurilor recente luate de partid şi guvern pentru îmbunătăţirea conduce­rii şi controlului de partid şi a activită­­ţii economice în gospodăriile agricole de stat, muncitorii din aceste impor­tante unităţi ale agriculturii socialiste se străduiesc să asigure o producţie continuu sporită cu minimum de chel­tuieli, contribuind astfel într-o măsură tot mai mare la alcătuirea fondului centralizat al statului de produse agri­cole. La marea demonstraţie a oamenilor muncii sînt prezenţi şi mii de studenţi, viitori ingineri şi medici, economişti şi agronomi, profesori şi geologi, care astăzi se pregătesc în institutele de învăţămînt superior din Capitală. Ziua de 1 Mai constituie pentru ei un nou prilej de a-şi exprima dragostea şi devotamentul lor nemărginit faţă de Partidul Muncitoresc Român şi faţă de regimul democrat-popular, care le-a creat condiţii optime de învăţătură şi de viaţă. Mobilizaţi de chemarea par­tidului cuprinsă în cuvîn­tarea tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de a doua Conferinţă pe ţară a Uniu­nii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romină, studenţii sînt hotărîţi să nu-şi precupeţească eforturile pentru a învăţa din ce în ce mai bine, spre a deveni cadre cu o Înaltă calificare, ne­cesare construirii socialismului în pa­tria noastră, înfrăţiţi cu studenţii români, mani­festează studenţi sovietici, chinezi, al­gerieni, coreeni, vietnamezi, Irakieni, albanezi, din Africa Ecuatorială etc. care se pregătesc in institutele de în­văţămînt superior din ţara noastră. Participarea lor entuziastă la această sărbătoare constituie un simbol al prieteniei trainice ce uneşte " astăzi milioane de tineri din lumea întreagă în lupta pentru pace şi progres so­cial. Impreună cu studenţii defilează nu­meroase cadre didactice care, sub în­drumarea partidului, muncesc cu per­severenţă pentru educarea comunistă a tinerilor, pentru formarea lor ca cons­tructori de nădejde ai socialismului. Printre demonstranţi se află nume­roşi oameni ai muncii din rîndurile minorităţilor naţionale, cărora regimul democrat-popular, pe baza politicii naţionale leniniste a partidului, le-a asi­gurat egalitatea deplină în drepturi cu poporul român. Ei sărbătoresc aceas­­ta zi exprimîndu-şi hotărîrea de a contribui, înfrăţiţi cu toţi oamenii muncii, la înflorirea patriei lor comu­ne — Republica Populară Romina. Exprimînd unitatea de neclintit a întregului nostru popor în jurul parti­dului, într-o atmosferă de nestăvilit entuziasm şi voie bună, sutere de mii de oameni ai muncii salută cu căldură pe conducătorii partidului şi guvernu­lui. Peste întreaga piaţă răsună pu­ternice urale pentru Partidul Muncito­resc Român, pentru guvernul ţării, pentru harnicul şi talentatul nostru po­por, pentru noi succese în opera de construire a socialismului. Nu conte­nesc ovaţiile în cinstea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, detaşamentul de frunte a­ mişcării co­muniste internaţionale şi a poporului sovietic, care trecînd la construirea desfăşurată a comunismului, a deschis omenirii drumul larg spre înfăptuirea celei mai drepte orîndu­iri din istorie — societatea comunistă. Răsună ne­­sfirşite aclamaţii pentru unitatea lagă­rului socialist, chezăşie a independen­ţei naţionale şi dezvoltării rapide a fiecăreia dintre ţările socialiste. De pretutindeni se aud repetate chemări pentru unirea tuturor oamenilor cin­stiţi din lume in lupta pentru apărarea păcii. Ele exprimă sprijinul neprecupe­ţii aceasta coloana, mai sunt 400 de Camei în halate albe. Sunt activistele voluntare din grupele sanitare­­de car­tier, ajutor preţios în munca medicilor pentru educarea sanitară a populaţiei. A închinat, fiecare dintre ei, sărbă­torii, ceasuri de muncă intensa şi re­zultate frumoase. Şi-au exprimat astfel recunoştinţa pentru condiţiile noi create activităţii medico-sanitare de regimul democrat-popular, care au făcut ca nu­mărul medicilor şi al instituţiilor medi­cale sa sporească considerabil, acţiu­nea de prevenire a bolilor sâ se îmbu­nătăţească necontenit, iar ţara noastră sǎ se situeze astăzi printre ţările avan­sate ale lumii şi sub aspectul deservirii medicale a populaţiei. Alături de coloana celor 1600 din ra­ionul T. Vladimirescu, mii de alţi lo­cuitori ai oraşului, purtători ai imacu­latelor halate albe, au asigurat parti­dul şi guvernul că nu vor precupeţi nici un efort pentru apărarea bunului pre­ţios care le este încredinţat : sănătatea oamenilor muncii, oamenilor muncii, ţi­ ai poporului faţă de politica externă de pace şi colaborare internaţională a statului nostru democrat-popular. Defilează sportivii P­este Piaţă s-a aşternut tăcerea. Şi alămurile marii fanfare au amuţit. Dar numai pentru o cli­pă. Apoi, trompeţii au vestit defilarea sportivilor — tineri şi tinere din fa­brici, uzine, birouri şi şcoli. Din capă­tul pieţii, ca un iureş, se revarsă tu­multuos sute de trupuri puternice, călite sub soarele stadioanelor. La un semn nevăzut, tot acest tineret, cu feţele su­­rîzătoare, se grupează într-o ordine perfectă. Un bloc masiv de oameni, o altă mişcare, şi pe marele careu spor­tivii înscriu data zilei scumpe tuturor oamenilor muncii din întreaga lume: 1 MAI. Parada sportivilor s-a deschis. In şiruri compacte vin acum arbitrii din Capitală, cei care veghează la bu­nă desfăşurare a tuturor manifestaţii­lor sportive. Iată sportivii din raionul 1 Mai. Li s-a făcut cinstea ca in această zi ei să fie în fruntea coloanei. In primele rînduri, sportivii puternicului club bucureştean Dinamo. Dinamoviştii pre­zintă marile lor realizări sportive. In carul alegoric, Leon Rotman, campion olimpic, flutură flamura Jocurilor Olimpice. Alături de el, alţi campioni olimpici, al căror nume s-a înscris pe tabloul glorios al celor mai buni spor­tivi din lume: Nicolae rînca, neînvins în meciurile de la Melbourne, Simion Ismailciuc şi Alexe Dumitru, a căror canoe a fost condusă cu măiestrie în apele australiene ca şi în cele mai mari întreceri din Europa. Ei raportea­ză în această zi că se pregătesc cu rîvnă pentru Jocurile Olimpice din 1960. Vin fotbaliştii, rugbiştii, luptăto­rii dinamovişti, cei care au obţinut una din cele mai rare performanţe, de 10 ori campioni republicani. 230 de campioni şi maeştrii ai sportului, iată bilanţul de pînă acum al clubului Di­namo Bucureşti. Dar nici clubul Metalul M.I.G. care defilează in cadrul coloanei raionului U.C.F.S. 23 August nu este mai pre­jos. In­ rîndurile sale defilează Şt. Pe­­trescu, campion olimpic de tir şi veşnic tînărul atlet Dinu Cristea, sportivul care de mai bine de 25 ani este pre­zent la marile concursuri de fond. A­­ceşti tineri chipeşi, în culorile clubului Metalul, care vin în pas sportiv, sînt rugbiştii juniori care au cucerit titlul de campioni ai ţării. Cei mai mulţi sînt muncitori ai uzinelor „Mao-Tze­­dun" şi se dovedesc tot atît de campi­oni­ la uneltele şi maşinile din uzină ca şi la mingea ovală. Sportivele din raionul 23 August salută tribunele cu cercuri înflorate. In piaţă apar sportivii raionului Tu­dor Vladimirescu. Printre ei, cei din cluburile Voinţa, Cetatea Bucur, Victo­ria. Tribunele urmăresc apoi cu inte­res defilarea Clubului central A.V.S.A.P. In frunte sînt maeştrii sportului şi re­­cordmenii Elisabeta Popescu, vic­e­campioană mondială la paraşutism, Şte­fan Purice, I. Georgescu, George Craio­­veanu, Iancu Gheorghe, T. Tănăsescu, I. Roşu, Emil Dumitraşcu, I. Badea, N. Velicu şi, bineînţeles temerara pa­­raşutistă Elena Băcăoanu, deţinătoa­rea unui titlu mondial. Păşesc sportivii raionului Lenin. In frunte clubul Progresul cu întrea­ga echipă de fotbal. Sînt urmaţi de echipele de rugbi, atletism, scrimă. De­filează apoi sportivii asociaţiilor I.C.A.R., U.C.R., Vestitorul, Vulcan, Prototipuri etc. Pătrunde în piaţă coloana sportivi­lor din raionul N. Bălcescu. Ei defi­lează sprinteni, în pas gimnastic, prin faţa tribunelor. Apoi, la un sem­nal, rîndurile compacte se opresc. To­bele răpăie surd, în coloană se pro­duc cîteva manevre scurte şi precise şi iată că piaţa capătă aspectul unu­i panou viu, pe care sportivii, în semn de ataşament şi dragoste faţă de par­tidul clasei muncitoare, înscriu cu trupurile lor, iniţialele P.M.R. Fanfa­ra intonează „Trec rînduri, rînduri muncitorii“, steagurile roşii flutură în adierea vîntului. E un moment e­­moţionant, pe care, după cîteva clipe de linişte, îi curmă aplauzele entu­ziaste ale asistenţei. O coloană care cucereşte interesul spectatorilor prin pitorescul echipa­­mentului componenţilor d­­­e aceea a vînătorilor şi pescarilor sportivi. In fruntea ei un mare car­ategor­iu­ne care, în mijlocul unei vegetaţii abun­dente, sînt reprezentate cele mai ca­racteristice specimene ale faunei ţâ­rii noastre. Vînătoarea şi pescuitul nu sînt doar o îndeletnicire sportivă, o demonstrează un panou pe care vî­­nătorii au exprimat printr-un grafic, productivitatea sporită a activităţii lor pe anul trecut. In rîndurile sportivilor din raionul Griviţa Roşie predomină feroviarii, printre care sînt numeroşi fruntaşi ai mişcării noastre sportive, cum sînt cunoscuţii rugbişti ai echipei cam­pioane C.F.R. Griviţa Roşie sau vo­leibalistele de la Rapid. Acum urmează rîndul sportivilor raionului Gh. Gheorghiu-Dej. E un raion cu o vie activitate: 39 de aso­ciaţii, printre care cele ale puternice­lor întreprinderi industriale, cum sînt F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej", „Clement Gottwald" şi „Semănătoarea“ îşi au sediul în acest raion. Tot în cadrul a­­cestei coloane defilează şi sportivii clubului C.C.A., care au­ dat ţării noastre numeroşi campioni şi record­­meni, în frunte cu deţinătoarea recor­dului mondial la săritura în înălţime, Iolanda Balaş. Demonstraţia sportivilor este în­cheiată de tinerii din raionul I. V. Stalin. Aci sînt mulţi sportivi din rîndurile elevilor şi studenţilor, gru­paţi în Clubul sportiv şcolar şi clubul Ştiinţa. Elevele sportive pătrund în a­­lergare, pînă în faţa tribunelor, flu­­turînd în mîini flamuri roşii şi execu­ted cu ele exerciţii de gimnastică iar băieţii care le urmează, formează o piramidă vie, albă ca şi stolul de porumbei ce-şi ia zborul din vîrful ei, înalţindu-se în văzduh ca un sim­bol al năzuinţei de pace a tineretului nostru. In încheierea coloanei păşesc în mers vioi studenţii Institutului de cultură fizică, viitoarele cadre de înal­tă calificare ale mişcării noastre spor­tive. Defilarea sportivilor e pe sfîrşite. Aplauzele continuă însă, petrecînd pînă la părăsirea pieţii, ultimele rîn­duri ale acestei tinereşti revărsări de forţă, voioşie şi dragoste de viaţă, pe care sportivii bucureşteni au suge­rat-o în mersul coloanelor lor. ★ Demonstraţia din Ziua de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală ia­ sfîr­­şit. In piaţa unde de-a lungul a ore in şir a fremătat entuziasmul mulţimii răsună acum solemn acordurile Inter­naţionalei, imnul de luptă al clasei muncitoare din întreaga lume, al fră­ţiei şi solidarităţii internaţionale a tu­turor celor ce muncesc. Reportaj realizat de M. MANEA, I. MOSCU, SAŞA GEORGESCU, E. BODNARIUC, C. DIAMANTOPOL, A. VOGEL, D. LAZARESCU şi M. LUPU. „Insulele“ halatelor albe... Unul din carele alegorice Cîntecul şi jocul, însoţitori permanenţi ai coloanelor copii „Tudor Vladimirescu" şi mulţi alţii. U Recunoştinţă fierbinte pentru viaţa nouă ...Pe Aurelia Ion am cunoscut-o în­­tr-o zi cu arşiţă din vara anului tre­cut. Lucra harnică pe o tarla din lar­gul cîmpului, undeva pe pămînturile gospodărei agricole colective „Timpuri Noi" din Dudeşti Cioplea. Pe frunte, sub basmaua legată strîns, îi strălu­ceau mici broboane de sudoare. Dar zimbiîoch­e părea că nici n-a bă­gat în seamă soarele dogoritor... Am văzut-o pantru a doua oară ieri dimineață, într-una din coloanele ma­nifestanţilor. De astădeja, în cele mai frumoase haine de sărbătoare, cu obrajii îmbujorați de veselia şi tumultul din jur. Zîmbetu! ei, puţin emoţionat, ex­­primau acum mîndrie. Mîndria de a fi colectivistă fruntaşă. Alături de ea păşeau alţi colectivişti fruntaşi, tovarăşi din aceeaşi gospodă­rie : îngrijitoarea Dumitru Nicolae, bri­gadierul zootehnic Mihai Ganea, Gheor­­ghe Muşat şi Gheorghe lofoiu, munci­tori la grădină şi alţii. Gospodari de nădejde, fruntaşi ai re­coltelor bogate. De cînd sînt colectivişti, condiţiile noi^ de muncă şi mîinile lor harnice au făcut ca, an de an, viaţa să le devină^ mai îndestulată, mai lumi­noasă.^ Sărăcia, a cărei faţă au cunos­cut-o în toată hidoşenia ei, a ajuns o amintire a trecutului. Gospodăria co­lectivă „Timpuri Noi", modestă la în­ceput, e astăzi milionară, iar pămîn­­turile ei se întind pe o suprafaţă de 226 hectare. Cu fiecare primăvară nouă, metodele de muncă după cea mai înain­tată tehnică, maşinile perfecţionate, în­drumarea competentă, asigură recolte şi venituri tot mai bogate. Iar, odată cu acestea, creşte necontenit şi numărul ţă­ranilor ,muncitori care se îndreaptă spre gospodăria colectivă. Numai în ultimul timp, s-au mai înscris încă 16 familii, cu 23 de hectare de pămînt... ...Aurelia Ion a trecut prin faţa tri­bunei, în rînd cu ceilalţi colectivişti. Obrajii i s-au îmbujorat şi mai tare, cînd şi-a contopit glasul în aclamaţiile şi uratele miilor de oameni ai muncii, care au salutat pe conducătorii partidu­lui şi guvernului. Omagiu simplu, din toata inima, exprimînd recunoştinţa fierbinte pentru viaţa noua pe care o trăiesc astăzi toţi cei care au păşit pe drumul socialismului în agricultură. spre victoria socialismului, întărirea prieteniei şi alianţei cu U.R.S.S., cu toate ţările socialiste surori este o cauză scumpă a oamenilor muncii din ţara noastră. Prin Piaţa Stalin, trec muncitorii fabricii de ţigarete „Bucureşti“. Mulţi au venit împreună­ cu familiile lor. Remarcăm familiile lui Ion Bujor, Ion Niculescu, Vasile Dumitru etc. Toţi muncitori fruntaşi. Fotografiile lor se află la loc de cinste, pe pa­noul de onoare al întreprinderii. Un şir de steaguri cîştigate de în­treprinderile fruntaşe, anunţă intra­rea în piaţă a coloanei de oameni ai muncii din raionul Nicolae Băl­cescu. Sînt drapelele cîștigate în între­cerea pe ramuri de producţie de către întreprinderile „Kirov", Bere Rahova. In pădurea Băneasa După-amiază, sute şi sute de auto­turisme, motociclete şi autobuse i-au purtat de bucureşteni spre locurile de destindere din jurul Capitalei. La Pă­durea Băneasa, restaurantul şi bufetele amenajate in ajun strălucesc de cură­ţenie. Primii vizitatori se urcă­­pe te­rasă, ocupă locuri la mesele din gră­dină, intră in cramă. Ospătarele sunt fete­­îmbrăcate in costume naţionale. La eitern mese s-au aşezat muncitorii din întreprinderile din Capitală, la o alta patru asistenţi de la facultatea de filologie, tineri studenţi etc. In spatele restaurantului, cu autoturisme au so­sit familii. Şi-au aşternut pături pe iarba verde, au scos vin şi de-ale min­­carii. Toată lumea e veselă. Se aud cîntece de viori, de acordeoane, risete şi melodii fredonate. Pe pajiştea din apropiere se face sport, sînt tinerii de la Institutul de studiu şi proiectări energetice. Maşinile sosesc una după alta. Ale­ile pustii pînă nu de mult, răsună de risete. Intr-un luminiş dintr-un colt mai îndepărtat al pădurii e o larmă neobişnuită. Nu se disting cuvinte cu­noscute şi se aude un cîntec intr-o altă limbă. Sînt studenţii coreeni din anul III, IX şi V al Institutului de con­strucţii cu elevi ai şcolii de muzică nr. I, elevi ai unei şcoli metalurgice etc. Peste un an, doi sau trei ei vor pleca înapoi in patrie, specializaţi in cons­trucţii civile şi industriale, geodezi, instalatori de utilaje, constructori hi­drotehnici etc. La bufetele din chioşcuri s-au adu­nat de asemenea oaspeţi. P­­estrada amenajată mai dinainte s-au urcat e­­chipe artistice din Bucureşti. A sosit formaţia artistică a C.S.P. şi cea a unui Institut de proiectări. Programul este deschis cu cîntece şi dansuri. Ur­mează apoi orchestre de muzică popu­lară, melodii romîneşti şi sovietice. A­­companiaţi de formaţia artistică a S.P.C. cîntă Ion Luican, Ana Bălăci, Rina Tache, Simion Stanciu, Ion Lă­­ceanu. Pe estradă se urcă alte forma­ţii artistice: cea a întreprinderii de panificaţie „Nicolae Bălcescu", an­samblul artistic al Academiei R.P.R. şi altele. Bucureştenii petrec, închină pahare cu vin şi işi urează tradiţionalul La mulţi ani­­ cu ocazia marii sărbători, C. MARTINIUG A.é *

Next