Informatia Bucureştiului, mai 1959 (Anul 6, nr. 1782-1806)
1959-05-02 / nr. 1782
Pag. 2-a. Salutul oampuilor de ştiinţă ...La un moment dat, deasupra nesfîrşitei întinderi a coloanelor apar, printre steaguri şi flori, tablouri cu figuri atît de bine cunoscute tuturor, incit au devenit aproape familiare. Sînt portretele academicienilor C. I. Partion, Traian Suvuiescu, Mihail Sadoveanu, Horia Hulubei, Iorgu Iordan, Elie Carafoli şi ale altor oameni de ştiinţa care şi-au cucerit dragoste şi preţuire unanima, aducîndu-şi contribuţia lor la înflorirea ştiinţei şi culturii în ţara noastră şi la creşterea prestigiului ei peste hotare. E coloana oamenilor de ştiinţa, care soseşte în frunte cu carul alegoric al Academiei R.P.R. înfaţişînd, în imagini plastice, realizări valoroase ale Institutului de energetică al Academiei R.P.R. Chiar numai o privire asupra ansamblului plin de armonie al carului alegoric şi a câtorva imagini ale sale e deajuns ca sa-ţi spună limpede că astăzi oamenii da ştiinţa sunt strîns legaţi de popor, trup din trupul lui. „Turnul de fildeş" al ştiinţei trecutului, apanaj al claselor exploatatoare, s-a prăbuşit. Întreaga activitate de cercetare ştiinţifica e închinata, cu tot devotamentul, necesităţilor practice ale dezvoltării economiei noastre socialiste, înfloririi vieţii noi. Anii puterii populare au transformat Academia într-un vast şantier al cercetării ştiinţifice rodnice, pusă în slujba cerinţelor oamenilor muncii. „Şantier" pe care oamenii de ştiinţa şi-au desfăşurat cu dragoste şi abnegaţie întreaga lor capacitate creatoare. Mărturie stau valoroasele realizări obţinute. La cel mai mare institut de cercetare ştiinţifica al ţarii, Institutul de fizică atomică - s-au pus în funcţiune reactorul atomic, ciclotronul, laboratorul de raze cosmice şi alte laboratoare pentru cercetarea energiei nucleare şi folosirea ei în scopuri paşnice. Realizări preţioase s-au obţinut în toate institutele ştiinţifice ale Academiei R.P.R., cărora regimul democratpopular le-a creat condiţii optime de activitate. Mulţumind din toată inima partidului şi guvernului pentru preţuirea acordată, cei peste 2000 de cercetători care lucrează în institutele, secţiile, laboratoarele şi staţunile experimentale ale Academiei R.P.R. şi-au expumat încâ odată hotărîrea nestrămutată de a-şi consacra întreaga capacitate creatoare înfloririi necontenite a ştiinţei şi culturii în ţara noastră. Slujitorii artei noastre socialiste Ca în fiecare an, în rînfturile largi ale demonstranţilor s-au aflat ieri şi slujitorii artei noastre noi — scriitori şi actori, muricieul şi picturi, graficieni şi instrumentişti. Ieşiţi în coloane să cinstească sărbătoarea internaţională a oamenilor muncii, pe care atiţia dintre ei o slăvesc in creaţiile lor. încă de la ora 7 dimineaţa artiştii Teatrului de Stat de Operetă şi ai Teatrului Municipal erau adunaţi pe Splaiul independenţei in coloana oamenilor muncii din raionul V. I. Lenin. Atmosfera de bună dispoziţie care anima grupurile prevestea clocotul de entuziasm şi voioşie ce avea să se dezlănţuie apoi, cînd demonstranţii au păşit în Piaţa I. V. Stalin, în faţa conducătorilor partidului şi guvernului. Alături de actori sau cântăreţi unii dintre ei distinşi cu înalte titluri — semn de preţuire a artei iar — se găseau şi maşinişti, regizori de culise, tehnicieni ai scenei, cabiniere, zecile de anonimi indispensabili in lumea artei, care trudesc nevăzuţi să asigure buna desfăşurare a spectacolelor. Cu toţii păşeau laolaltă sub stindardele purpurii ale lui Mai. Pe largile căi de acces ducînd catre Piaţa Stalin, în revărsarea veselă şi multicoloră a coloanelor, alături de muncitorii fabricilor bucureştene, care raportau partidului despre noile succese doblndite in producţie, i-am întilnit pe creatorii care se străduiesc să oglindească tot mad expresiv şi mai complex In operele lor munca constructivă şi viaţa nouă a ceior ce muncesc in patria noastră. In rîndurile demonstranţilor din raionul I. V. Stalin reprezentanţii Uniunilor de creaţie — scriitori, artişti prasde!,, compozitori — alcătuiau grupuri compact® N-au lipsit de la sărbătoarea lui 1 Mal nici tinerele talente, viitorii artişti, studenţi ai Conservatorului şi al Institutului de artă teatrală „I. L. Caragiale“, o parte dintre cei care miine vor da viaţă p® scenă unei întregi galerii de eroi celebri ai dramaturgiei, sunt şi astăzi îmbrăcaţi la costume din riderite piese, forram ca un pitoresc grup alegoric pe platforma tradiţionalului car festiv al Institutului de Teatru, in chip surprinzător, Vela şi Ziţa îi sufla unui marinar revoluţionar, în vreme ce alţi colegi fie clasă de la actorie păşesc in jurul carului în hainele de fiecare zi. Iar împreună cu studenţii, în fruntea lor, păşesc maeştri al scenei noastre, profesorii claselor de actorie, regizorul Ion Şabigbian, actorii Radu Beligan, Dina Cocea Şi alţii. Cu toţii au prăznuit ziua de 1 Mai sărbătoarea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, participind cu bucurie şi avint la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală." Taraful Pe parcurs. Intre Statuia Aviatorilor şi Piaţa Stalin a răsărit pentru prima oară în acest an, încă o tribună. In ea s-a instalat dis de dimineaţă un mare taraf cuprinzind muzicanţi din ansamblul Ciocîrda, din ansamblul Sfatului Popular al Capitalei, de la T.A.P.L. raionul N. Bălcescu. Coloanele trec în drum spre Piaţă, iar taraful cîntă cu mare voioşie alimentând cu veselie contagioasă sutele de mii de bucureşteni. Flori nenumărate — cine le-ar putea număra — aruncate din coloane, poposesc pe ţambale, pe cobne, pe umerii concert-maestrului Tudor Pană şi ale celorlalţi membri ai tarafului. Orice orchestră de pe pămînt fac® din cînd în cîndi pauze. Numai taraful din tribună nu se îndură. Sirbele urmează horelor, bătutele se împletesc cu brîul, pentru că un asemenea public, veşnic altul şi mereu entuziast, este un stimulent fără seamă. ... A evitat taraful ore în şir aproape fără întrerupere, şi a creat în acelaşi timp o întrebare pentru vreun viitor concurs „Cine ştie cîştigă“: ce formaţie muzicalădin ţară a înregistrat numărul record de spectatori? Dumneavoastră ştiţi răspunsul: taraful festiv de ieri dimineață. Bucureştenii au sărbătorit cu însufleţire Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc (Urmare din pag. l-a bunelor. Filatoarele au de ce să fie vesele. Ele raportează cu mîndrie, că în cinstea marii sărbători, au economisit 197.000 lei. Mîndrie şi bucurie se citeşte şi pe feţele muncitorilor de la uzinele „Vasile Roaită". Pe piepturile multora dintre ei strălucesc decoraţii şi insigne. Dovezi ale recunoaşterii hărniciei şi priceperii. Coloana a ajuns în faţa tribunei. Tribunele aplaudă. Aplaudă şi Cristea Constantinescu, cu privirea aţintită spre coloana celor de la „Vasile Roaită". Caută să desluşească chipurile celor trei feciori ai săi, Ştefan,Marin şi Teodor, lucrători fruntaşi la aceeaşi uzină. O familie de fruntaşi. Un fapt divsrs al zilelor noastre. Uzina în care lucrează şi Ştefan şi Marin şi Teodor şi bătrânul Cristea şi-a triplat anul acesta producţia de pompe, faţă de cea din 1958. Uzinele construiesc astăzi pompe de mare debit tip „Dunărea-750“ pentru lucrările de hidroamelioraţii din R. D. Vietnam. Măiestria constructorilor de pompe va fi cunoscută curînd în multe alte ţări cu ocazia unor expoziţii şi tîrguri internaţionale la care vom participa în acest an. Ca şi în alţi ani, în fruntea coloanelor raionului Griviţa Roşie păşesc muncitorii ceferişti de la Complexul C.F.R. Griviţa Roşie, purtători ai unor glorioase tradiţii de luptă revoluţionară. Drapelul Consiliului de Miniştri şi al Consiliului Central al Sindicatelor de întreprindere fruntaşă pe ţară este purtat în primele rînduri, în care s-au încolonat fruntaşii în producţie, ceferişti distinşi cu ordine şi medalii, participanţi la luptele din 1933. In această zi de sărbătoare ei îşi exprimă bucuria pentru viaţa nouă pe care o trăiesc, mîndria că idealurile pentru care muncitorii Griviţei au luptat în februarie 1933 au devenit astăzi realităţi. Amintirile anilor negri ai împilării burghezo-moşiereşti, ai cotropirii fasciste şi ai războiului distrugător sînt încă vii în mintea ceferiştilor ca şi a tuturor oamenilor muncii. Ei îşi exprimă hotărîrea fermă de a nu permite întoarcerea vremurilor apuse, de a face totul pentru întărirea continuă a statului democrat-popular, chezăşie a vieţii libere, tot mai îmbelşugate a poporului muncitor, pentru apărarea cauzei atît de scumpe tuturor popoarelor lumii — pacea. Coloana manifestanţilor din raionul Griviţa Roşie stîrneşte entuziasmul unanim. Carul alegoric caredeschide coloana, reprezintă două planigloburi. Pe zeci de machete sunt înscrise producţia de petrol, marile lucrări hidrotehnice, construcţia de maşini şi perspectivele de dezvoltare a industriei chimice, la sfîrşitul anului 1965 în ţările lagărului socialist. Cifre, lozinci, oameni... Perspective măreţe, semnificaţii scumpe întregii lumi muncitoare. Patru muncitori poartă graficul realizărilor Complexului C.F.R. Griviţa Roşie : 250.000 lei economii; construirea unei macarale „Bartik“, la cazangeria nouă şi montarea unui pod rulant de 15 tone. O parte din prinosul pe care ceferiştii l-au adus zilei solidarităţii tuturor celor ce muncesc, din toată lumea. 24 de tineri în salopete albastre, poartă portretul lui Vasile Roaită. Sînt membrii brigăzii care poartă numele utemistului erou. In mîinile utemistului Tihan Nicolae, mezinul brigăzii fruntaşe pe Capitală, flutură un steag purpuriu. O pancartă uriaşă ilustrează amploarea construcţiilor realizate în raionul Griviţa Roşie. Coloanele se scurg neîncetat, aducînd cu ele veselia acestei zile de mai. Cîntecul şi jocul îl întîlneşti la tot pasul. Un car alegoric reprezentînd produsele întreprinderilor „Timpuri Noi“, „Electrotehnica“ şi „I.O.R.“, anunţă coloanele de manifestanţi ai raionului Tudor Vladimirescu. Două motoare, un compresor de tip nou şi un grup electrogen, fabricate de uzinele „Timpuri Noi“, bisturiul electric, aparatul „Roentgen“ — produsele întreprinderii „Electrotehnica“, ultimul tip de aparat de proiecţie cinematografică care funcţionează chiar acum sub ochii noştri proiectînd imagini pe un ecran fixat pe platforma carului alegoric — iată doar cîteva din succesele pe care colectivele întreprinderilor din raion, le raportează conducerii partidului şi guvernului. O mîndrie a colectivelor acestor întreprinderi o constituie şi numărul mare de fruntaşi în producţie. Portretele multora dintre ei sînt purtate acum la demonstraţie. Zărim portretele lui Mircea Ungureanu, Daia Marin şi Vasile Alexandru de la uzinele „Timpuri Noi“. De curînd, numele turnătorului Vasile Alexandru, șeful brigăzii de calitate U.T.M., a fost trecut în cartea de onoare a Comitetului Orășenesc U.T.A., iar brigada pe care o conduce a fost distinsă cu diploma de onoare. In rîndurile colectivului întreprinderii „Electrotehnica“ regăsim alţi fruntaşi ai întrecerii: Tudor Marin, Huluţă Alexandru, Iordache Niculina. Unele produse ale întreprinderii lor, ca transformatorii de forţă şi lumină sînt cunoscute şi solicitate peste hotare. Noi exportăm astăzi asemenea produse în Cehoslovacia, India, Egipt. Despre realizările obţinute de colectivele de muncă vorbesc şi panourile întreprinderilor „I.O.R.“, „Cosmetica“, „Eprubeta“ etc. Un panou purtat de muncitorii uzinelor „7 Noiembrie“ vesteşte că în prezent întreprinderea produce cu peste 1.000.000 kg fire şi 500.000 mp ţesături mai mult decit în anul 1947. Alături defilează colectivele de muncă ale întreprinderilor „Ilie Pintilie“, „1 Mai“, ale magazinului universal „Victoria“, O.C.L. Produse Industriale etc. Cu toţii raportează succese, realizări, închinate acestei sărbători. Glasurile demonstranţilor care trec prin faţa tribunelor se înmănunchează făcînd să răsune puternic chemări la unitatea clasei muncitoare internaţionale în lupta pentru pace, prietenie şi colaborare între popoare, pentru încetarea imediată şi definitivă a tuturor felurilor de experienţe cu armele nucleare, pentru a se pune capăt politicii „războiului rece“. Miile de participanţi la sărbătorirea zilei de 1 Mai fac totodată din măreaţa demonstraţie o puternică manifestare a internaţionalismului proletar, a solidarităţii poporului român cu oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale care sărbătoresc această zi în condiţii de aprigă luptă împotriva exploatării şi asupririi, a mizeriei şi şomajului, pentru pîine, pace şi libertăţi democratice, îşi face apariţia coloana demonstranţilor din raionul ce poartă numele sărbătorii de astăzi. Pe carul alegoric se află macheta unui bloc deasupra căruia stă scris: „6400 apartamente în 1959“. Pînă acum, constructorii de locuinţe de la Floreasca, care defilează prin faţa tribunei, au dat în folosinţă pe acest şantier 1800 de apartamente. Iar pînă în luna noiembrie vor mai da în folosinţă 48 de blocuri însumînd 1360 apartamente, 12 magazine, o creşă, un cămin şi o şcoală. Demonstranţii poartă portretele conducătorilor iubiţi ai poporului nostru. Simbol al unităţii de granit dintre partid, guvern şi popor. Deasupra coloanei se înalţă un grafic imens, pe care este înscrisă cifra: 27.000.000 lei. Acestea sînt economiile peste plan, realizate în primul trimestru al anului de întreprinderile din raion. Este doar un prim bilanţ al întrecerii ce se desfăşoară ca răspuns la chemarea celor 8 întreprinderi bucureştene. Muncitorii Atelierelor Centrale I.T.B., au realizat peste plan 5 garnituri de trenuri pentru oraşul Iaşi, 3 autoturnuri pentru întreţinerea liniilor aeriene din Constanţa şi Oraşul Stalin. In trimestrul I, colectivul acestei întreprinderi a realizat economii de 500.000 lei. Defilează acum constructorii de aparate de radio de la „Radio popular“. Constructorii aparatelor de radio începînd de la „Pionierul“ tip 1949 pînă la „Concert“-1959. In curînd, întreprinderea „Radio Popular“ va începe construcţia primelor televizoare romîneşti. In anul ce vine va intra în funcţiune o nouă hală a cărei suprafaţă va depăşi de două ori şi jumătate fabrica existentă. O frîntură din graficul ascendent al dezvoltării economiei noastre în anii puterii populare. Raportînd noi succese, defilează oamenii muncii din raionul V. I. Lenin. In faţă se află tinerii de la şcoala profesională a întreprinderii „Mao Tze-dun“. Intîlnim în coloanele uzinelor pe forjorul Martin Bobe, pe lăcătuşul Stelian Teodorescu, pe mecanicul Eugen Uţan, pe piepturile cărora strălucesc ordine şi medalii. La această demonstraţie gîndurile îi poartă departe, către tovarăşii lor aflaţi în China Populară, în preajma pustiului Gobi, unde montează produsele realizate de muncitorii uzinei din Dealul Spirii. In cinstea zilei de 1 Mai, colectivul acestei uzine a început construcţia pompelor Triplex pentru industria letrollferă şi a obţinut serioase realizări în îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale cazanelor de aburi. Mîndri de succesele lor, cu bucuria şi voia bună întipărite pe feţe trec muncitorii uzinelor „Grigore Preoteasă“. Anul acesta, producţia contorilor electrici a crescut cu 87 la sută faţă de 1958. In cinstea zilei de 1 Mai a fost dat în funcţiune un modern atelier de acoperiri galvanice, care va asigura o creştere a productivităţii muncii, la aceste operaţii, de 200 la sută, îmbrăcate în frumoase costume naţionale, zeci de muncitoare încing, ca un cordon multicolor, coloana. Intîlnim portretul bătrînului ajustor mecanic Gheorghe Bogdan, care a împlinit în fabrică aproape trei decenii. In mulţimea de oameni care manifestează în marea piaţă bucureşteană sînt şi grupuri compacte de lucrători din comerţul socialist. In acest an, cînd comerţul de stat are sarcina să pună la dispoziţia populaţiei cu peste 2,6 ori mai multe mărfuri ca în anul 1950, lucrătorii din acest sector important al economiei îşi exprimă angajamentul de a realiza cu mai multe economii, prin reducerea cheltuielilor de circulaţie a mărfurilor, de a îmbunătăţi necontenit deservirea oamenilor muncii. Şirul manifestanţilor pare nesfîrşit. In cîntec, joc şi voie bună pătrund în piaţă oamenii muncii din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe carul alegoric se află macheta fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ înconjurată cu imagini ale celor mai importante întreprinderi din raion. O hartă uriaşă ilustrează contribuţia pe care uzina de maşini agricole „Semănătoarea“ o are la mecanizarea agriculturii. In pripiele rînduri ale raionului păşesc harnicii constructori de maşini agricole. In cinstea zilei de 1 Mai ei au realizat, peste plan, 50 combine şi au economisit 55 tone metal. Uzina „Semănătoarea“ este una din cele 8 întreprinderi bucureştene care au lansat chemarea la întrecere pentru realizarea unui volum sporit de economii peste plan, arată un grup de demonstranţi purtînd un drapel de întreprindere fruntaşă pe ramură, cucerit pentru a 14-a oară consecutiv de colectivul fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Maistra Paraschiva Tincu, decorată cu Ordinul muncii clasa I-a, inginerul Vasile Boldişor, sînt doar doi din fruntaşii acestui mare combinat al îmbrăcăminţii. Confecţiile fabricii sînt astăzi apreciate şi solicitate şi peste hotare. Defilează acum colectivul altei întreprinderi din Dealul Cotrocenilor, Atelierele „9 Mai“. In rîndurile demonstranţilor se află şi strungarul Constantin Haiduc, care împreună cu brigada sa a obţinut drapelul de fruntaşă pe raion. Din rîndul manifestanţilor răsună cu putere lozincile „Salut frăţesc eroicului popor sovietic, constructor al comunismului!“, „Slavă gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, detaşamentul de frunte al mişcării comuniste internaţionale!“, „Trăiască în veci prietenia şi colaborarea frăţească între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice!“. Aceste cuvinte exprimă dragostea neţărmurită şi recunoştinţa tuturor oamenilor muncii din ţara noastră faţă de marele popor sovietic, care ne dă un ajutor frăţesc, deosebit de preţios în mersul nostru înainte A.R.U.G., I.R.T.A. Dovezi ale hărniciei şi entuziasmului. Constructorii de autobuse sînt întîmpinaţi cu ropotede aplauze, îmbunătăţirea calităţii autobuselor, scăderea greutăţii, economii de metal, iată realizările despre care ei raportează acum trecînd prin faţa tribunei. Ca rezultat al întrecerii în cinsteazilei de 1. Mai, în contul lor de economii a fost înscrisă cantitatea de 55 tone metal. In plus ei au realizat, peste plan, 15 autobuse şi 14 autobasculante. Printre fruntaşii întrecerii s-a situat şi brigada lui Victor Gligor, cea care păşeşte acum în primele rînduri. Alături, muncitori fruntaşi ca Gheorghe Lupuşor, Vasile Cîmpeanu, Iosif Barta. Tot raportînd succese deosebite, defilează textiliştii de la „Industria Bumbacului“, cei care au iniţiat acţiunea de creştere a randamentului maşinilor în ţesătorii, acţiune îmbrăţi...Fluviul viu al manifestanţilor îşi tălăzuieşte necontenit drum, revârsîndu-se spre Piaţa I. V. Stalin, spre tribune. Din loc în loc, înaintează coloane compacte ce par de departe mişcătoare insule albe, în marea de capete, drapele, pancarte, tablouri şi flori... Sînt medicii şi cadrele sanitare. Au îmbrăcat în cinstea sărbătorii halatele imaculate în care au vegheat la căpâtîiul bolnavilor nenumărate zile şi nopfi, aducîndu-şi aportul preţios la traducerea în viaţă a măsurilor partidului şi guvernului pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei. in „coloana albă" a raionului Tudor Vladimirescu defilează 1200 de medici şi cadre sanitare. Distingem, printre ei, figuri cunoscute, care s-au acoperit de cinste datorită rezultatelor valoroase obţinute în munca ştiinţifică şi activitatea practică de fiecare zi : profesor doctor Miron Miron, directorul spitalului de ochi nr. 22, doctor Valentin Tomescu, directorul spitalului „Bernat Andrei", doctor Maria Misar, medic şef al raionului Tudor Vladimirescu, doctor Aaneta Mureşan, directoarea spitalului afşată astăzi de toate ţesătoriile din ţară. Ii urmează colectivul întreprinderii „Kirov“ deţinătoare pentru a patra oară a drapelului de fruntaşă pe ramură. Faţă de 1948, producţia întreprinderii a crescut de peste 3 ori. Demonstrează, de asemenea mii şi mii de cetăţeni care,, mobilizaţi de deputaţii staturilor populare, participă cu entuziasm la gospodărirea şi înfrumuseţarea Capitalei. In preajma zilei de 1 Mai peste 435.000 de cetăţeni au contribuit prin muncă voluntară la pavarea a numeroase străzi, amenajarea de parcuri şi spaţii verzi. Trec prin faţa tribunelor numeroase grupuri de tineri brigadieri încadraţi în brigăzi utemiste de muncă patriotică. Atmosfera de sărbătoare, de nestăvilită bucurie, a demonstraţiei este sporită de echipele artistice ale întreprinderilor şi instituţiilor din Capitală, mulţi dintre artiştii amatori îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale sînt prinşi în viitoarea dansurilor populare romîneşti şi aie minorităţilor naţionale din ţara noastră. Ei simbolizează avîntul mişcării artistice de masă în anii puterii populare, unul din numeroasele şi variatele aspecte ale revoluţiei culturale din patria noastră. In cîntece şi jocuri vesele, exprimînd bucuria vieţii noi pe care o trăiesc, păşesc în Piaţa Stalin grupuri de muncitori fruntaşi din gospodăriile aigricole de stat din jurul Capitalei. Apariţia lor stîrneşte aplauze în tribune. Luptînd pentru transpunerea în fapte a măsurilor recente luate de partid şi guvern pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice în gospodăriile agricole de stat, muncitorii din aceste importante unităţi ale agriculturii socialiste se străduiesc să asigure o producţie continuu sporită cu minimum de cheltuieli, contribuind astfel într-o măsură tot mai mare la alcătuirea fondului centralizat al statului de produse agricole. La marea demonstraţie a oamenilor muncii sînt prezenţi şi mii de studenţi, viitori ingineri şi medici, economişti şi agronomi, profesori şi geologi, care astăzi se pregătesc în institutele de învăţămînt superior din Capitală. Ziua de 1 Mai constituie pentru ei un nou prilej de a-şi exprima dragostea şi devotamentul lor nemărginit faţă de Partidul Muncitoresc Român şi faţă de regimul democrat-popular, care le-a creat condiţii optime de învăţătură şi de viaţă. Mobilizaţi de chemarea partidului cuprinsă în cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de a doua Conferinţă pe ţară a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romină, studenţii sînt hotărîţi să nu-şi precupeţească eforturile pentru a învăţa din ce în ce mai bine, spre a deveni cadre cu o Înaltă calificare, necesare construirii socialismului în patria noastră, înfrăţiţi cu studenţii români, manifestează studenţi sovietici, chinezi, algerieni, coreeni, vietnamezi, Irakieni, albanezi, din Africa Ecuatorială etc. care se pregătesc in institutele de învăţămînt superior din ţara noastră. Participarea lor entuziastă la această sărbătoare constituie un simbol al prieteniei trainice ce uneşte " astăzi milioane de tineri din lumea întreagă în lupta pentru pace şi progres social. Impreună cu studenţii defilează numeroase cadre didactice care, sub îndrumarea partidului, muncesc cu perseverenţă pentru educarea comunistă a tinerilor, pentru formarea lor ca constructori de nădejde ai socialismului. Printre demonstranţi se află numeroşi oameni ai muncii din rîndurile minorităţilor naţionale, cărora regimul democrat-popular, pe baza politicii naţionale leniniste a partidului, le-a asigurat egalitatea deplină în drepturi cu poporul român. Ei sărbătoresc aceasta zi exprimîndu-şi hotărîrea de a contribui, înfrăţiţi cu toţi oamenii muncii, la înflorirea patriei lor comune — Republica Populară Romina. Exprimînd unitatea de neclintit a întregului nostru popor în jurul partidului, într-o atmosferă de nestăvilit entuziasm şi voie bună, sutere de mii de oameni ai muncii salută cu căldură pe conducătorii partidului şi guvernului. Peste întreaga piaţă răsună puternice urale pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru guvernul ţării, pentru harnicul şi talentatul nostru popor, pentru noi succese în opera de construire a socialismului. Nu contenesc ovaţiile în cinstea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, detaşamentul de frunte a mişcării comuniste internaţionale şi a poporului sovietic, care trecînd la construirea desfăşurată a comunismului, a deschis omenirii drumul larg spre înfăptuirea celei mai drepte orînduiri din istorie — societatea comunistă. Răsună nesfirşite aclamaţii pentru unitatea lagărului socialist, chezăşie a independenţei naţionale şi dezvoltării rapide a fiecăreia dintre ţările socialiste. De pretutindeni se aud repetate chemări pentru unirea tuturor oamenilor cinstiţi din lume in lupta pentru apărarea păcii. Ele exprimă sprijinul neprecupeţii aceasta coloana, mai sunt 400 de Camei în halate albe. Sunt activistele voluntare din grupele sanitarede cartier, ajutor preţios în munca medicilor pentru educarea sanitară a populaţiei. A închinat, fiecare dintre ei, sărbătorii, ceasuri de muncă intensa şi rezultate frumoase. Şi-au exprimat astfel recunoştinţa pentru condiţiile noi create activităţii medico-sanitare de regimul democrat-popular, care au făcut ca numărul medicilor şi al instituţiilor medicale sa sporească considerabil, acţiunea de prevenire a bolilor sâ se îmbunătăţească necontenit, iar ţara noastră sǎ se situeze astăzi printre ţările avansate ale lumii şi sub aspectul deservirii medicale a populaţiei. Alături de coloana celor 1600 din raionul T. Vladimirescu, mii de alţi locuitori ai oraşului, purtători ai imaculatelor halate albe, au asigurat partidul şi guvernul că nu vor precupeţi nici un efort pentru apărarea bunului preţios care le este încredinţat : sănătatea oamenilor muncii, oamenilor muncii, ţi ai poporului faţă de politica externă de pace şi colaborare internaţională a statului nostru democrat-popular. Defilează sportivii Peste Piaţă s-a aşternut tăcerea. Şi alămurile marii fanfare au amuţit. Dar numai pentru o clipă. Apoi, trompeţii au vestit defilarea sportivilor — tineri şi tinere din fabrici, uzine, birouri şi şcoli. Din capătul pieţii, ca un iureş, se revarsă tumultuos sute de trupuri puternice, călite sub soarele stadioanelor. La un semn nevăzut, tot acest tineret, cu feţele surîzătoare, se grupează într-o ordine perfectă. Un bloc masiv de oameni, o altă mişcare, şi pe marele careu sportivii înscriu data zilei scumpe tuturor oamenilor muncii din întreaga lume: 1 MAI. Parada sportivilor s-a deschis. In şiruri compacte vin acum arbitrii din Capitală, cei care veghează la bună desfăşurare a tuturor manifestaţiilor sportive. Iată sportivii din raionul 1 Mai. Li s-a făcut cinstea ca in această zi ei să fie în fruntea coloanei. In primele rînduri, sportivii puternicului club bucureştean Dinamo. Dinamoviştii prezintă marile lor realizări sportive. In carul alegoric, Leon Rotman, campion olimpic, flutură flamura Jocurilor Olimpice. Alături de el, alţi campioni olimpici, al căror nume s-a înscris pe tabloul glorios al celor mai buni sportivi din lume: Nicolae rînca, neînvins în meciurile de la Melbourne, Simion Ismailciuc şi Alexe Dumitru, a căror canoe a fost condusă cu măiestrie în apele australiene ca şi în cele mai mari întreceri din Europa. Ei raportează în această zi că se pregătesc cu rîvnă pentru Jocurile Olimpice din 1960. Vin fotbaliştii, rugbiştii, luptătorii dinamovişti, cei care au obţinut una din cele mai rare performanţe, de 10 ori campioni republicani. 230 de campioni şi maeştrii ai sportului, iată bilanţul de pînă acum al clubului Dinamo Bucureşti. Dar nici clubul Metalul M.I.G. care defilează in cadrul coloanei raionului U.C.F.S. 23 August nu este mai prejos. In rîndurile sale defilează Şt. Petrescu, campion olimpic de tir şi veşnic tînărul atlet Dinu Cristea, sportivul care de mai bine de 25 ani este prezent la marile concursuri de fond. Aceşti tineri chipeşi, în culorile clubului Metalul, care vin în pas sportiv, sînt rugbiştii juniori care au cucerit titlul de campioni ai ţării. Cei mai mulţi sînt muncitori ai uzinelor „Mao-Tzedun" şi se dovedesc tot atît de campioni la uneltele şi maşinile din uzină ca şi la mingea ovală. Sportivele din raionul 23 August salută tribunele cu cercuri înflorate. In piaţă apar sportivii raionului Tudor Vladimirescu. Printre ei, cei din cluburile Voinţa, Cetatea Bucur, Victoria. Tribunele urmăresc apoi cu interes defilarea Clubului central A.V.S.A.P. In frunte sînt maeştrii sportului şi recordmenii Elisabeta Popescu, vicecampioană mondială la paraşutism, Ştefan Purice, I. Georgescu, George Craioveanu, Iancu Gheorghe, T. Tănăsescu, I. Roşu, Emil Dumitraşcu, I. Badea, N. Velicu şi, bineînţeles temerara paraşutistă Elena Băcăoanu, deţinătoarea unui titlu mondial. Păşesc sportivii raionului Lenin. In frunte clubul Progresul cu întreaga echipă de fotbal. Sînt urmaţi de echipele de rugbi, atletism, scrimă. Defilează apoi sportivii asociaţiilor I.C.A.R., U.C.R., Vestitorul, Vulcan, Prototipuri etc. Pătrunde în piaţă coloana sportivilor din raionul N. Bălcescu. Ei defilează sprinteni, în pas gimnastic, prin faţa tribunelor. Apoi, la un semnal, rîndurile compacte se opresc. Tobele răpăie surd, în coloană se produc cîteva manevre scurte şi precise şi iată că piaţa capătă aspectul unui panou viu, pe care sportivii, în semn de ataşament şi dragoste faţă de partidul clasei muncitoare, înscriu cu trupurile lor, iniţialele P.M.R. Fanfara intonează „Trec rînduri, rînduri muncitorii“, steagurile roşii flutură în adierea vîntului. E un moment emoţionant, pe care, după cîteva clipe de linişte, îi curmă aplauzele entuziaste ale asistenţei. O coloană care cucereşte interesul spectatorilor prin pitorescul echipamentului componenţilor de aceea a vînătorilor şi pescarilor sportivi. In fruntea ei un mare carategoriune care, în mijlocul unei vegetaţii abundente, sînt reprezentate cele mai caracteristice specimene ale faunei ţârii noastre. Vînătoarea şi pescuitul nu sînt doar o îndeletnicire sportivă, o demonstrează un panou pe care vînătorii au exprimat printr-un grafic, productivitatea sporită a activităţii lor pe anul trecut. In rîndurile sportivilor din raionul Griviţa Roşie predomină feroviarii, printre care sînt numeroşi fruntaşi ai mişcării noastre sportive, cum sînt cunoscuţii rugbişti ai echipei campioane C.F.R. Griviţa Roşie sau voleibalistele de la Rapid. Acum urmează rîndul sportivilor raionului Gh. Gheorghiu-Dej. E un raion cu o vie activitate: 39 de asociaţii, printre care cele ale puternicelor întreprinderi industriale, cum sînt F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej", „Clement Gottwald" şi „Semănătoarea“ îşi au sediul în acest raion. Tot în cadrul acestei coloane defilează şi sportivii clubului C.C.A., care au dat ţării noastre numeroşi campioni şi recordmeni, în frunte cu deţinătoarea recordului mondial la săritura în înălţime, Iolanda Balaş. Demonstraţia sportivilor este încheiată de tinerii din raionul I. V. Stalin. Aci sînt mulţi sportivi din rîndurile elevilor şi studenţilor, grupaţi în Clubul sportiv şcolar şi clubul Ştiinţa. Elevele sportive pătrund în alergare, pînă în faţa tribunelor, fluturînd în mîini flamuri roşii şi executed cu ele exerciţii de gimnastică iar băieţii care le urmează, formează o piramidă vie, albă ca şi stolul de porumbei ce-şi ia zborul din vîrful ei, înalţindu-se în văzduh ca un simbol al năzuinţei de pace a tineretului nostru. In încheierea coloanei păşesc în mers vioi studenţii Institutului de cultură fizică, viitoarele cadre de înaltă calificare ale mişcării noastre sportive. Defilarea sportivilor e pe sfîrşite. Aplauzele continuă însă, petrecînd pînă la părăsirea pieţii, ultimele rînduri ale acestei tinereşti revărsări de forţă, voioşie şi dragoste de viaţă, pe care sportivii bucureşteni au sugerat-o în mersul coloanelor lor. ★ Demonstraţia din Ziua de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală ia sfîrşit. In piaţa unde de-a lungul a ore in şir a fremătat entuziasmul mulţimii răsună acum solemn acordurile Internaţionalei, imnul de luptă al clasei muncitoare din întreaga lume, al frăţiei şi solidarităţii internaţionale a tuturor celor ce muncesc. Reportaj realizat de M. MANEA, I. MOSCU, SAŞA GEORGESCU, E. BODNARIUC, C. DIAMANTOPOL, A. VOGEL, D. LAZARESCU şi M. LUPU. „Insulele“ halatelor albe... Unul din carele alegorice Cîntecul şi jocul, însoţitori permanenţi ai coloanelor copii „Tudor Vladimirescu" şi mulţi alţii. U Recunoştinţă fierbinte pentru viaţa nouă ...Pe Aurelia Ion am cunoscut-o într-o zi cu arşiţă din vara anului trecut. Lucra harnică pe o tarla din largul cîmpului, undeva pe pămînturile gospodărei agricole colective „Timpuri Noi" din Dudeşti Cioplea. Pe frunte, sub basmaua legată strîns, îi străluceau mici broboane de sudoare. Dar zimbiîoche părea că nici n-a băgat în seamă soarele dogoritor... Am văzut-o pantru a doua oară ieri dimineață, într-una din coloanele manifestanţilor. De astădeja, în cele mai frumoase haine de sărbătoare, cu obrajii îmbujorați de veselia şi tumultul din jur. Zîmbetu! ei, puţin emoţionat, exprimau acum mîndrie. Mîndria de a fi colectivistă fruntaşă. Alături de ea păşeau alţi colectivişti fruntaşi, tovarăşi din aceeaşi gospodărie : îngrijitoarea Dumitru Nicolae, brigadierul zootehnic Mihai Ganea, Gheorghe Muşat şi Gheorghe lofoiu, muncitori la grădină şi alţii. Gospodari de nădejde, fruntaşi ai recoltelor bogate. De cînd sînt colectivişti, condiţiile noi^ de muncă şi mîinile lor harnice au făcut ca, an de an, viaţa să le devină^ mai îndestulată, mai luminoasă.^ Sărăcia, a cărei faţă au cunoscut-o în toată hidoşenia ei, a ajuns o amintire a trecutului. Gospodăria colectivă „Timpuri Noi", modestă la început, e astăzi milionară, iar pămînturile ei se întind pe o suprafaţă de 226 hectare. Cu fiecare primăvară nouă, metodele de muncă după cea mai înaintată tehnică, maşinile perfecţionate, îndrumarea competentă, asigură recolte şi venituri tot mai bogate. Iar, odată cu acestea, creşte necontenit şi numărul ţăranilor ,muncitori care se îndreaptă spre gospodăria colectivă. Numai în ultimul timp, s-au mai înscris încă 16 familii, cu 23 de hectare de pămînt... ...Aurelia Ion a trecut prin faţa tribunei, în rînd cu ceilalţi colectivişti. Obrajii i s-au îmbujorat şi mai tare, cînd şi-a contopit glasul în aclamaţiile şi uratele miilor de oameni ai muncii, care au salutat pe conducătorii partidului şi guvernului. Omagiu simplu, din toata inima, exprimînd recunoştinţa fierbinte pentru viaţa noua pe care o trăiesc astăzi toţi cei care au păşit pe drumul socialismului în agricultură. spre victoria socialismului, întărirea prieteniei şi alianţei cu U.R.S.S., cu toate ţările socialiste surori este o cauză scumpă a oamenilor muncii din ţara noastră. Prin Piaţa Stalin, trec muncitorii fabricii de ţigarete „Bucureşti“. Mulţi au venit împreună cu familiile lor. Remarcăm familiile lui Ion Bujor, Ion Niculescu, Vasile Dumitru etc. Toţi muncitori fruntaşi. Fotografiile lor se află la loc de cinste, pe panoul de onoare al întreprinderii. Un şir de steaguri cîştigate de întreprinderile fruntaşe, anunţă intrarea în piaţă a coloanei de oameni ai muncii din raionul Nicolae Bălcescu. Sînt drapelele cîștigate în întrecerea pe ramuri de producţie de către întreprinderile „Kirov", Bere Rahova. In pădurea Băneasa După-amiază, sute şi sute de autoturisme, motociclete şi autobuse i-au purtat de bucureşteni spre locurile de destindere din jurul Capitalei. La Pădurea Băneasa, restaurantul şi bufetele amenajate in ajun strălucesc de curăţenie. Primii vizitatori se urcăpe terasă, ocupă locuri la mesele din grădină, intră in cramă. Ospătarele sunt feteîmbrăcate in costume naţionale. La eitern mese s-au aşezat muncitorii din întreprinderile din Capitală, la o alta patru asistenţi de la facultatea de filologie, tineri studenţi etc. In spatele restaurantului, cu autoturisme au sosit familii. Şi-au aşternut pături pe iarba verde, au scos vin şi de-ale mincarii. Toată lumea e veselă. Se aud cîntece de viori, de acordeoane, risete şi melodii fredonate. Pe pajiştea din apropiere se face sport, sînt tinerii de la Institutul de studiu şi proiectări energetice. Maşinile sosesc una după alta. Aleile pustii pînă nu de mult, răsună de risete. Intr-un luminiş dintr-un colt mai îndepărtat al pădurii e o larmă neobişnuită. Nu se disting cuvinte cunoscute şi se aude un cîntec intr-o altă limbă. Sînt studenţii coreeni din anul III, IX şi V al Institutului de construcţii cu elevi ai şcolii de muzică nr. I, elevi ai unei şcoli metalurgice etc. Peste un an, doi sau trei ei vor pleca înapoi in patrie, specializaţi in construcţii civile şi industriale, geodezi, instalatori de utilaje, constructori hidrotehnici etc. La bufetele din chioşcuri s-au adunat de asemenea oaspeţi. Pestrada amenajată mai dinainte s-au urcat echipe artistice din Bucureşti. A sosit formaţia artistică a C.S.P. şi cea a unui Institut de proiectări. Programul este deschis cu cîntece şi dansuri. Urmează apoi orchestre de muzică populară, melodii romîneşti şi sovietice. Acompaniaţi de formaţia artistică a S.P.C. cîntă Ion Luican, Ana Bălăci, Rina Tache, Simion Stanciu, Ion Lăceanu. Pe estradă se urcă alte formaţii artistice: cea a întreprinderii de panificaţie „Nicolae Bălcescu", ansamblul artistic al Academiei R.P.R. şi altele. Bucureştenii petrec, închină pahare cu vin şi işi urează tradiţionalul La mulţi ani cu ocazia marii sărbători, C. MARTINIUG A.é *