Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)
1959-07-01 / nr. 1833
Paga 2-1 . UN EVENIMENT IN VIATA FOLCLORULUI Aşa după cum s-a mai anunţat, între 12 şi 17 august va avea Loc la Sinaia, a Xll-a Conferinţă a Consiliului internaţional de muzică populară. C.I.M.P., e un organism specializat care activează în cadrul Consiliului Internaţional al Muzicii, afiliat la U.N.E.S.C.O. şi, prin activitatea sa îşi propune să promoveze schimburile şi contactele internaţionale în domeniul folclorului în general, al muzicii populare în special. ‘ A XTI-a Conferinţă a C.I.M.P. are loc în ţara noastră la invitaţia Institutului de folclor şi a Comisiei naţionale a R.P.R. pentru U.N.E.S.C.O. Aceste conferinţe se ţin anual şi au drept scop să permită expunerea de către specialişti calificaţi în domeniul folclorului, membri ai C.I.M.P., a unor comunicări ştiinţifice. Comunicările sunt însoţite de exemplificări muzicale, proiecţii etc. : Ordinea de zi a conferinţei care urmează să se deschidă peste cîteva săptămîni la Sinaia conţine probleme deosebit de interesante. Astfel vor fi discutate legătura dintre muzică şi text în cîntecul popular, legătura dintre muzică, mişcare şi text în dansul popular, analiza stilurilor vocale şi instrumentale, cercetarea instrumentelor populare, tradiţii şi inovaţii în folclorul contemporan. Pentru coordonarea tuturor activităţilor legate de desfăşurarea în ţara noastră a acestei conferinţe, a luat fiinţă cu cîteva luni în urmă Comitetul naţional român pentru cea de a XilI-a Conferinţă a C.I.M.P. sub preşedinţia tov. acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R.P.R. şi vicepreşedinte al Comisiei naţionale a R.P.R. pentru U.N.E.S.C.O. Pentru popularizarea în străinătate a Conferinţei, comitetul atipărit un buletin în cîteva limbi străine, a trimis prospecte şi invitaţii. Deşi înscrierile pentru participare la conferinţă mai continuă, se poate spune încă de pe acum că, în comparaţie cu ultimele conferinţe de la Copenhaga-Danemarca (1957) şi din Liége-Belgia (1958), la Sinaia vom avea o participare mai largă şi mai reprezentativă. Pînă în prezent, şi-au anunţat participarea din străinătate 75 folclorişti din 19 ţări. Vor fi prezenţi la această conferinţă folclorişti din U.R.S.S. S.u.A., Franţa, Anglia, Italia, R. Cehoslovacă, R.P. Polonă, Canada, R. D. Germană, R. F. Germană, R. P. Ungară, Elveţia, Suedia, Norvegia, R. P. Bulgaria, Finlanda, Danemarca, Israel, R.P.F. Iugoslavia. De asemenea, este probabilă participarea unor folclorişti din India, Grecia, Turcia, R. P. Albania. Folcloriştii din ţara noastră vor fi reprezentaţi printr-o delegaţie numeroasă, care va prezenta comunicări în legătură cu folclorul poporului român şi al minorităţilor naţionale din ţara noastră. Printre participanţii la conferinţă menţionăm pe V. Vinogradov, maestru emerit al artei din U.R.S.S., şeful secţiei de muzică populară a Uniunii Compozitorilor din U.R.S.S., prof. Al. Cherbuliez (Elveţia), dr. A. Marinus (Belgia), prof. E. Stockmann (R.D.G.), Helen Dunlop şi prof. Percival Price (S.U.A.), prof. Benjamin Rajeczki (R. P. Ungară), prof. Marian Sobieski (R. P. Polonă), dr. K. P. Wachsmann (Anglia). Menţionăm din marele număr de comunicări care vor fi ţinute: „Expediţii de înregistrări în insulele Faroe" — M. Arnberg (Suedia), „Melodii cu două voci“ — G. Nataletti (Ittalia), „Cântece lente din satele Moraviei de sud-est" — Duşan Holy (R. Cehoslovacă), „Cîntece din Noua Scoţie“ — dr. Helena Creighton (Canada), „Muzica populară în Albania de sud“ — dr. E. Stockmann (R. DGermană). Comunicările prezentate de folcloriştii români vor înfăţişa problemele legate de studiul instrumentelor muzicale caracteristice ţării noastre, conţinutul cîntecelor populare noi, tradiţia şi inovaţia în folclorul român contemporan. Ele vor fi insolite de exemplificări sonore, filme de scurt metraj etc. Pentru a da posibilitate participanţilor străini să cunoască cit mai direct varietatea şi bogăţia folclorului romînesc şi marea atenţie şi sprijinul multilateral care i se acordă in anii regimului democrat popular. Comitetul naţional român şi Institutul de folclor vor organiza la Sinaia o serie de spectacole de folclor cu mici formaţii aduse din diverse regiuni ale ţării. De asemenea, după terminarea conferinţei şi după o vizită la Bucureşti va fi organizată o expediţie folclorică de două zile, cu prilejul căreia participanţii străini vor vizita cîteva sate din raionul Sibiu, unde vor asista la o culegere efectuată de una din echipele Institutului de folclor. La Bucureşti, folcloriştii străini vor putea viziona spectacolele prezentate în cadrul finalei concursului pe ţară al echipelor de amatori şi vor lua cunoştinţă de activitatea Muzeului Satului, Muzeului de artă populară, a Institutului de folclor etc. Programul conferinţei, împreună cu vizitele şi expediţia folclorică aşa cum este alcătuit, a trezit un interes deosebit în rîndul folcloriştilor şi al cercurilor de specialitate de peste hotare. Este interesant de arătat că printre participanţi se numără nu mai puţin de nouă reprezentanţi ai unor posturi de radio şi televiziune din RCehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. F. Iugoslavia, R. F. Germană, Suedia, Norvegia, precum şi un reprezentant al secţiei de radio de pe lingă U.N.E.S.C.O. A XII-a Conferinţă a Consiliului internaţional de muzică populară care se va desfăşura în ţara noastră va constitui fără îndoială o nouă contribuţie la stringerea prieteniei şi înţelegerii dintre specialiştii din acest domeniu, la cunoaşterea şi aprecierea şi peste hotare a bogăţiei şi varietăţii folclorului nostru. VIRGIL IOANID Conferinţă Societatea pentru răspindirea Ştimei şi culturii şi Casa Centrală a Arrtatei organizează, azi, ora ÎS, In sala de marmură a Casei Centrale a Ariatei din str. Constantin Miile nr. 1, conferinţa: „Structura universului", pe are o va vine acad. Custav Ioganonci Naan, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe din R.S.S. Estonă. Cum participă masele de cetăţeni la înfăptuirea acţiunilor întreprinse de sfaturile populare raionale? Am adresat această întrebare şefilor secţiilor organizatorice ale sfaturilor populare ale raioanelor V. I. Lenin şi I. V. Statin. Iată răspunsurile primite: I. SUFRIN, şeful secţiei organizatorice a sfatului popular al raionului V. A. Lenin Activitatea secţiei noastre organizatorice este axată în primul rînd pe antrenarea maselor largi de cetăţeni la înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa sfatului popular al raionului nostru. In acest sens, avem zi de zi sprijinul şi îndrumarea comitetului raional de partid. Este ştiut că raioanele Capitalei se află în întrecere patriotică. O primă grijă a secţiei organizatorice a fost ca obiectivele întrecerii să fie cunoscute de toţi cetăţenii, pentru a putea participa la înfăptuirea lor. In acest scop, cu sprijinul organizaţiilor de bază P.M.R. din cartiere, am organizat o serie de consfătuiri şi schimburi de experienţă între comitetele de stradă. La schimburile de experienţă organizate cu 52 de comitete de ■stradă din centrul raionului, au fost expuse o seamă de metode interesante, folosite pentru antrenarea cetăţenilor la întreţinerea imobilelor de locuit, la amenajarea de spaţii verzi şi menţinerea curăţeniei. Schimburile de experienţă au dus la activizarea unor comitete de stradă — care, pînă atunci, au depus o muncă sporadică — printre care comitetele nr. 4, 12, 13, 195, 207, 208, 209, 226 şi altele. S-a reuşit astfel ca, laînfăptuirea obiectivelor gospodăreşti, să fie antrenate toate comitetele de stradă, chiar şi acelea înale căror circumscripţii nu se efectuau lucrări edilitare. Aşa, de pildă, la amenajarea parcului Peceneaga au participat cetăţenii din 32 circumscripţii raionale, prestînd un număr de 100.000 ore muncă voluntară. La lucrările din piaţa Ghencea au luat şi iau parte cetăţenii din întregul raion. Numai locuitorii din circumscripţia 102 au efectuat pînă acum peste 1000 ore, muncă voluntară. In raion sînt numeroase şantiere, in special de pavare. Locuitorii vin în sprijinul lor, pe rînd, de dimineaţa pînă seara. S-au remarcat, de pildă, cetăţenii de pe străzile Oltului, Jiului, Aviator Mureş, Carpea Ion, Zori de azi, Stoicăneşti, Ghiocului, Ramureanu şi altele. Datorită acestui sprijin, săpăturile şi evacuarea pămîntului de pe strada Jiului, în suprafaţă de 6.200 mp, au fost terminate numai în 5 zile. Ţin să menţionez ajutorul pe care îl primim din partea comitatului raional U.T.M. în antrenarea tinerilor, ca şi din partea comisiilor de femei. Gospodinele din cartiere, mobilizate de comisiile de femei, dau dovadă de multă înţelegere, răspunzînd în număr deosebit de mare la toate acţiunile întreprinse de statul popular. Cetăţenii au participat masiv şi la acţiunea de colectare a fierului vechi. Pînă la 1 iunie s-au colectat în raion peste 140.000 kg, faţă de 100.000 kg, cit era prevăzut. De la începutul anului pînă acum au participat la acţiunile întreprinse de sfatul popular aproape 150.000 cetăţeni, prestînd peste 1.000.000 ore de muncă voluntară. Masele de cetăţeni au fost antrenate şi în alte acţiuni gospodăreşti, cum sunt: lărgirea spaţiilor verzi, întreţinerea fondului de locuinţe etc. Pentru a da cîteva cifre de bilanţ, voi spune că în decurs de un an, de la 1 iunie 1958 la 1 iunie a.c„ s-au pavat în raion, prin muncă voluntară, străzi in suprafaţă de circa 80.000 mp; s-au efectuat lucrări de electrificare pe 22 străzi , cu contribuţia cetăţenilor s-au făcut reparaţii la locuinţe în valoare de peste 3.000.000 lei. O activitate deosebită au desfăşurat şi comitetele de cetăţeni din comuna Otopeni, subordonată raionului I. V. Stalin. Datorită sprijinului cetăţenilor, raionul s-a clasat pe primul loc în întrecerea patriotică ce s-a desfăşurat anul trecut între raioanele Capitalei — întrecere care continuă şi astăzi într-o nouă etapă. Pentru a întări şi mai mult legătura cu masele, s-a luat măsura de a organiza, periodic, consfătuiri pe cartiere. La aceste şedinţe iau parte, in mod obligatoriu, reprezentanţii tuturor secţiilor sfatului popular, pentru a înregistra propunerile şi sezisările cetăţenilor, in vederea luării unor măsuri corespunzătoare. Acum, în întîmpinarea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, vom întări şi mai mult legătura cu cetăţenii, astfel incit, cu sprijinul lor, raionul nostru să fie cit mai bine gospodărit şi îngrijit. C. IONESCU, şeful secţiei organizatorice a sfatului popular al raionului I. V. Stalin In faţa sfaturilor populare stă sarcina de a întări neîncetat legătura cu masele, de a folosi pe scară largă iniţiativa lor creatoare. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului 1. V. Stalin, sub îndrumarea şi cu sprijinul comitetului raional de partid, a intensificat munca de antrenare a cetăţenilor in gospodărirea raionului, luind o serie de măsuri organizatorice, cum sînt: informarea periodică a deputaţilor în legătură cu problemele principale ale sfatului popular; studierea de către comisiile permanente —■ la recomandarea comitetului executiv — a celor mai importantecerinţe cetăţeneşti; sprijinirea comitetelor de stradă, pentru a-şi dezvolta spiritul gospodăresc, între altele, prin organizarea întrecerii patriotice între ele; organizarea comitetelor de bloc, a comitetelor de părinţi de pe lingă şcoli, a comitetelor de sprijin de pe lingă spitale şi căminele de copii etc. Pentru generalizarea celor mai bune metode de muncă, am organizat pe cartiere schimburi de experienţă între comitetele de stradă. De pildă, la schimbul de experienţă din cartierul Herăstrău, deputatul circumscripţiei nr. 212, Marin Dobre şi preşedintele comitetului de stradă, Petre Cavrilescu, au arătat cum au reuşit să mobilizeze pe locuitori la munca voluntară pentru pavarea străzii Năvodari într-un timp scurt şi, în general, la înfrumuseţarea străzii şi a curţilor. Alt schimb de experienţă reuşit a fost organizat în cartierul Băneasa, în circumscripţia 232. Aici, cu sprijinul cetăţenilor, s-au pavat străzile Emilia Irza, Negustori şi Lupeni în suprafaţă de 7.100 mp; prin muncă voluntară s-au transportat pe aceste străzi 240 vagoane piatră și 1.400 mc nisip. O consfătuire a stuparilor Duminică 5 iulie, Asociaţi® crescătorilor de albine din regiunea Galaţi organizează o consfătuire de producţie apicolă interregională privind aspectele stupăritului pastoral la masivele de tei. Stuparii, membri ai filialei Asociaţiei crescătorilor de albine din regiunea şi oraşul Bucureşti sînt invitaţi a lua parte la această consfătuire la care participă şi stupuri de peste hotare. Aceasta are loc la punctul „Cetăţuie“, cu plecarea din Brăila — debarcaderul Bacului —I la ora 7:30 în direcţia Ghecet. Informaţii suplimentare se pot obţine la Asociaţia crescătorilor de albine din R.P.R. — Bucureşti — str. Polonă nr. 86, raion 1 Mai telefon 11.06.90. Va informam despre» Noile lucrări dramatice pregătite în cinstea lui 23 August ca şi în toate sectoarele vieţii noastre culturale, şi în domeniul teatrului domneşte o puternică efervescenţă creatoare in întîmpinarea marii sărbători de la 23 August. In rîndurile ce urmează vom spicui o serie de aspecte privind noile piese de teatru scrise în ultimul timp şi pregătite de către teatre în cinstea celei de a XV-a aniversări a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist. Cîteva din aceste noi opere ale dramaturgiei romîneşti au ca temă evenimentele istorice ale verii anului 1944, cînd, în condiţiile create de victoriile Armatelor Sovietice asupra trupelor hitleriste, a avut loc insurecţia armată condusă de partid pentru răsturnarea dictaturii fasciste antonesciene. • LaTeatrul Municipal se află la lucru piesa „Dacă vei fi întrebat...” de Dorel Dorian, olucrare de o factură aparte, aducînd pe scenă ancheta judiciară executată în legătură cu o criminală ucidere a unuii luptător comunist în noaptea de 23/24 august. • Piesa lui Paul Everac „Descoperirea“, aflată în curs de definitivare, se inspiră tot din perioada luptei pentru eliberarea ţării, ca de altfel şi lucrarea „Insurecţia“ de Mircea Mohor, pe care o pregăteşte cu autorul Teatrul Armatei. • După cum se ştie, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” urmează să reprezinte piesa lui Horia Lovinescu „Surorile Boga“. Piesa intr-un act „...Şi pe uliţa noastră“ a aceluiaşi scriitor, face parte de asemenea dintre recentele lucrări ale dramaturgiei noastre terminate în cinstea lui 23 August. • La rîndul său, Al. Mirodan a predat tot Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, noua sa piesă, intitulată „Interviu cu un comunist“. • Teatrului Municipal, Lucia Demetrius i-a încredinţat piesa recent terminată „Vlaicu şi feciorii săi“, a cărei problematică abordează situaţia ţăranului mijlocaş în actualele transformări socialiste din viaţa satelor noastre. • Pe scena Teatrului Tineretului va vedea luminile rampei lucrarea de debut a Marianei Pîrvulescu, intitulată „Ediţie specială“ („Din mers...“), care evocă activitatea plină de romantism revoluţionar din redacţia unui ziar comunist în primii ani de după eliberare. • Dorel Dorian şi Paul Everac mai au fiecare cîte o nouă piesă de teatru. „Secunda 58“ de Dorel Dorian dezbate o problemă de etică, înfăţişând naşterea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste în rîndul oamenilorde pe un şantier în zilele noastre. Acţiunea piesei lui Paul Everac, „Explozie întîrziată“, confruntă momente ale prezentului cu altele din zilele lui August 1914, într-o interesantă alternare de planuri. • In piesa „Oraşul fără istorie“, Victor Blădeanu şi-a luat ca model din realitate crearea noului oraş Victoria — vlăstar al erei socialiste — a cărui istorie de numai cîţiva ani, oferă un bogat material de viaţă. • Mai poate fi amintită, printre lucrările dramatice ce vor fi reprezentate, şi comedia „Arca Iulea Mitică" de Ion D. Şerban, pe care Butonul a definitivat-o cu sprijinul substanţial al Teatrului Armatei. • De asemenea, mai figurează pe şantier, într-un stadiu avansat, încă o seamă de piese de actualitate ale dramaturgilor Mihail Davidoglu („Uriaşul din olinpie“), Tiberiu Vornic („Cloşca cu puii de aur"), Nicolae Tăutu („Stele de august“), Virgil Stoenescu („Scrisori de dragoste“) ş.a.m.d. Un spectacol atractiv: „NOUtâţi !& CIFC“ teres numerele realizate cu multă măiestrie de Duo Tonciu la bambus aerian sau la pers balansat pe picioare. Supleţea, eleganţa, siguranţa mişcărilor nu micşorează cu nimic emoţiile publicului nici la acrobaţiile la basculă ale lui Sandi şi TanţaBernea, fiici în timpul acrobaţiilor la scară executate de trupa Bernea. Numerele de kopfbalans (G. Bădulescu), acrobaţiile plastice (duo Spitz) şi cele la trapez (Aurelia Köszeghi)vin să completeze buchetul de numere acrobatice, realizat cu deosebită, grijă şi migală. Noul program al Circului cuprinde şi trei numere de dresură. In afară de vechile cunoştinţe , clinii lui duo Mirko şi poneii lui Toth Francisc, spectatorii au prilejul să vizioneze pentru prima oară în ţara noastră o dresură mixtă de lei şi pantere prezentată de tînăra şi talentata dresoare Lidia Jiga. Deşi clovneria muzicală a celor doi Doicescu e un număr vizionat şi într-un spectacol anterior, totuşi prin ingeniozitatea ei cucereşte simpatia şi aplauzele publicului. Momentele vesele, variate şi pline de inventivitate sînt susţinute în noul program de fraţii Petrescu şi Denis, laureaţi ai Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. Au fost eliminate complet vulgarităţile. N-ar strica însă ca talentaţii clovni, care au suficiente resurse de a stîrni hazul, să... cadă mai puţin (prea se împiedică la fiecare pas). Deosebită măiestrie au dovedit cei patru Munteanu, de asemenea laureaţi ai Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova, în numerele de jonglerie. Grija pe care a arătat-o conducerea Circului de Stat şi regia (Mincea Gheorghiu) în alcătuirea şi pregătirea spectacolului „Noutăţi la Circ»“ dovedeşte că este pe cale de a găsi adevărata formulă a circului fără vulgarităţi sau glume groteşti, fără stridenţe sau improvizaţii. GABRIELA BUCUR Aşadar, o nouă premieră. Titlul ei ne anunţă că spectacolul cuprinde numai numere noi. Este cu siguranţă dificil, trebuie s-o recunoaştem, ca la interval de cîteva luni să se realizeze în domeniul circului numere complet noi. E greu şi pentru faptul că timpul de pregătire a unor numere de circ este adeseori foarte lung. Totuşi, colectivul Circului de Stat a reuşit — cu foarte puţine excepţii — să se ţină de cuvînt, adică să prezinte noutăţi. Spectatorii urmăresc cu deosebit in- DESCOPERIRE MIRACULOASĂ Chiar la intrarea in lipscani, dinspre piaţa 1348, se află un mare magazin specializat in vinzarea încălţămintei. In acest magazin am intrat zilele trecute. Aveam o pretenţie modestă: să cumpăr ghetuţe de copil, numărul 26. Vînzătorul mă privi mirat de sub ochelari şi îmi răspunse cuîntărire: — N-avem decit culoarea bej. Dar maro? — Nul — De ce? — Pentru că... n-afum. Politicos, responsabilul s-a apropiat şi s-a recomandat: Tovarăşul Lupu. Cu ce vă pot fi de folos? — Cu o pereche de ghetuţe, maro, numărul douăzeci şi şase — Ei, drăcie, merceologul ăsta ne scoate peri albi... — Care merceolog? — Tudorică... Tudor Constantin, adică... Nu dă pe la noi cu zilele... Priviţi aici notele de comandă de ieri: am cerut pantofi bărbăteşti, pantofi pentru femei... n-am primit nimic... — Dar ghetuţe mare numărul douăzeci şi şase aţi cerut? — Cum să cerem? Dacă nu vine merceologul... Cu puţin timp înainte, ziarul „Informaţia Bucureştiului" arătase că in depozitele bazei comerciale există un stoc mare de ghetuţe de toate mărimile şi culorile. De aceea mi-am permis să fac o mustrare: — De ce creeaţi lipsuri artificiale? In depozitele bazei Bucureşti există stocuri de încălţăminte pentru copii, întreprinderea „Carmen“ este gata să lucreze ce i se cere, iar în magazin lipsesc... Se vede treaba că întrecusem măsura. Un om înalt s-a apropiat de noi şi, inştiinţindu-mă că pînă acum citeva zile el a fost merceolog, mi s-a adresat direct. — Cine ești dumneata?— Un cumpărător... — Cu un simplu cumpărător nu stăm de vorbă despre asemenea probleme. Nu avem ghetuțele cerute și , edit... Ce te interesează pe dumneata ce are baza și ce este gata să producă întreprinderea „Carmen" ? Responsabilul a fost de acord şi cu tonul şi cu felul de a pune problema. Aşa că noul venit şi-a continuat pledoaria. — Nu ne învăţaţi să facem comerţ. De zeci de ani numai de asta ne ocupăm. Dacă erau ghetuţe în depozitul bazei, aveam şi noi. — Chiar dacă nu venea merceologul? — Chestiunile organizatorice ne privesc pe noi și numai pe noi., — Firește, dar altetufele, și pe mine... Discuția devenea tot mai aprinsă. Nici n-am observat cînd responsabilul a dispărut de Ungă noi, lăsîndu-ne Să descurcăm singuri problemele, de „principii". Dar după cîteva minute, el s-a reîntors. Avea braţele încărcate cu cutii iar figura zimbitoare, victorioasă. — Nu mai discutaţi degeaba! Avem ghetuţe maro numărul douăzeci şi şase... Cite doriţi... Am găsit chiar în depozitul magazinului... ...Descoperirea făcută de responsabil, de-a dreptul miraculoasă, m-a uluit. Citi scamatori nu l-ar invidia / I. M. Liniştea oraşului, o problemă de larg interes cetăţenesc Am citit cu mult interes articolul intitulat „Liniştea nopţii“, publicat în ziarul „Informaţia Bucureştiuui" din 18 iunie a.c., în care au fost relatate diferite aspecte ale acestei probleme şi cazuri concrete cînd odihna cetăţenilor este tulburată de nenumărate surse de zgomot. Dar pe lingă asigurarea Hniştei pe timpul nopţii, trebuie să fie asigurată liniştea şi pe timpul zilei Ţara noastră este în plină dezvoltare industrială, şantierele se organizează pretutindeni, viaţa devine tot mai trepidantă, mijloacele de locomoţie se înmulţesc. Toate acestea au repercusiuni în mod firesc şi asupra vieţii din Capitală, sursele de zgomot devin tot mai numeroase. Cerinţele oamenilor muncii, scrisorile numeroase pe care le primesc redacţiile ziarelor, articolele ce apar în presă ale oamenilor de ştiinţă şi ale scriitorilor, preocupările tot mai intense ale forurilor ştiinţifice competente nu sunt singura dovadă că zgomotul îl stinghereşte pe om în muncă, îi tulbură odihna, îl oboseşte şi termină prin a-l îmbolnăvi. S-a arătat în repetate rinduri în presă ce dăunătoare sînt zgomotele pentru sănătatea omului şi ce mult reduc ele randamentul in muncă. Asupra acestui aspect al chestiunii nu mai este cazul a insista. Organele competente (Sfatul Popular al Capitalei, Direcţia Miliţiei Capitalei) s-au sezisat şi au preconizat o serie de măsuri. Unele, deşi au fost deja adoptate, nu se aplică încă în întregime: mai sînt încă şoceii care mai claxonează frecvent şi în mod inutil, nerespectînd nici indicativele de „claxonatul interzis“; se fluieră pe străzi citeodată fără necesitate; mai există difuzoare instalate în extenorul magazinelor sau restaurantelor, care emit distorsionat şi cu intensitate mare. , Pe lingă acestea, mai sunt şi alte izvoare de zgomot care pot şi trebuii să fie reduse la tăcere sau tăria lor mult diminuată. Mă refer la eşapamentele motocicletelor, la camioanele cu tracţiune animală şi la tomberoanele ale căror roţi nu au bandaje de cauciuc etc. In Capitală zgomotul a luat proporţii. De aceea trebuie să privim lupta contra zgomotului cu cea mai mare seriozitate şi este cazul ca organele competente să aplice pe teren în modul cel mai urgent ,şi mai energic măsurile cele mai potrivite ca populaţia Capitalei noastre să fie ferită de acest agent vătămător. începutul este făcut, campania împotriva zgomotului a început a da roade. Este necesar însă a fi continuată cu o energie mult sporită, iar la această operă trebuie ca pe lingă autorităţile cu răspundere să colaboreze şi cetăţenii. Cetăţenii conştienţi vor da desigur cel mai larg concurs acestei acţiuni patriotice prin indicaţii folositoare şi printr-o activitate de lămurire a celor care se abat de la regulile de convieţuire în comun. Populaţia Capitalei noastre poate şi trebuie să-şi însuşească o disciplină severă în această direcţie. Acad. prof. E. BADARAU Pe strada Maior Ion Coravu (Urmare din pag. I-a) mitor şi sufragerie. Nu lipseşte aparatul de radio, nici telefonul... Pe uşa, rămasă întredeschisă, a băgat capul un băieţel blond. întinde, ostentativ, mina in care ţine o minge. Tentaţia e mare. Vali nu pleacă, totuşi, pînă nu-i cere voie tatălui.. — E Costel, băiatul lui Vasile Arghel... — Cine e Vasile Arghel ! — Vecinul nostru, forjat la uzinele ,23 August". Dar acum nu-i acasă. A plecat de cu noapte la pescuit, la Fondeni, cu fiu-său Mihai. In locuinţa lui Vasile Arghel, pe balcon, un lănii de toată frumuseţea îşi etalează ramurile şi frunzele delicate. De altfel, toată casa ii e plină de flori. In rest, nimic deosebit faţă de locuinţa lui Nicolae Dumitru. Şi de altfel, şi faţă de toate locuinţele din blocul acesta şi din celelalte blocuri ale străzii... Da, viaţa locuitorilor de astăzi ai străzii — in marea lor majoritate muncitori de la uzinele ,23 August“ şi „Republica" — se desfăşoară aproape la fel, in fiecare din frumoasele apartamente ale blocurilor construite pentru ei. Ne-am dat seama că a avut dreptate însoţitorul nostru din seara trecută, e deci posibil ca strada pe care ai copilărit, să n-o mai recunoşti,, ca nimic din ceea ce ai lăsat in urmă cu cincisprezece ani să nu mai semene cu ce intilnesc acum. După cum nu poate exista asemănare intre frumuseţea aleilor şi rondourilor de flori din parcul ,23 August" şi bălăriile uriaşei gropi de gunoaie din trecut, pe locul căreia a fost amenajat. Nieniul de ieri al Mir de călătorî pe Dunăre CALARASI-OSTROV BRAILA-SULINA Placare din Brăila ora 6,30, sosire la Salina ora 18,40. La întoarcere: plecare din Salina la ora 5,00, sosire la Brăila ora 19,30. BRAILA-CHILIA-PERIPRAVA Plecare dn Brăila 6,30, sosire la Periprava 20,45. La întoarcere plecare de la Periprava 3,00, sosire la Brăila 19,30. MACIN-BRAILA Plecare din Macin orele 5 si 8,30 (circula de la Piatra Frecaței), sosire la Brăila la 6,00 si la 9,30. La întoarcere, placare din Brăila la 15,45; 19,45. Sosire la Brăila : 21, respectiv sosire la Piatra Frecarei 16,50. GALATI-BRAILA Plecare din Galaţi la ora 6,00; 10,30 ; 13,30; 18, sosire la Braila la 7,30; 12,00; 15,00; 19,30. La întoarcere : plecare de la Brăila 6,30; 9,00; 12,00; 19,00. Sosire la Galati la 7,30; 10,00; 13,00; 20,00 TULCEA-SF. GHEORGHE Plecare de la Tulcea ora 13,30, sosire la Sf. Gheorghe ora 20. La întoarcere, plecare de la Sf. Gheorghe ora 3,00, sosire la Tulcea ora 11. (Circulă ieri, miercuri și vineri). TULCEA-MAHMUDIA Plecare de la Tulcea ora 16,00, sosire la Mahmudia 17,30. La întoarcere , placare de la Mahmudia ora 18,10, sosire la Tulcea ora 20,03. (Circula marţi, joi şi sîimbătă). GALATI-CRAILA-OLTINA Plecare de la Galaţi ora 6,00, sosire la Oltina ora 21,30. La întoarcere plecare de la Oltina ora 5,00, sosire la Galaţi ora 20,00. GALAŢI-BRAILA-PIATRA FRECATE! Plecare de la Galaţi ora 13,30, sosire la Piatra Frecaţei ora 20,40, la întoarcem plecare de la Piatra Frecaţei ora 5,00, sosire la Galaţi ora 13,00. GALAŢI-BRAILA-MĂRAŞU Plecare de la Galaţi ora 10,30, sosire la Maraşu ora 19,15, la întoarcere plecare de la Maraşu ora 5,09, sosire la Galaţi ora 10,00. Plecare de la Călăraşi ora 8,30 şi 17,30, sosire la Ostrov ora 10,00 şi 19,00. la Întoarcere : plecare de la Ostrov ora 5,30; 11,00, sosire la Călăraşi ora 7,30; 13,00. TURNU SEVERIN-GRUIA Plecare de la Turnu Severin ora 14,00, sosire la Gruia ora 19,10. la întoarcere : plecare de la Gruia ora 3,00, sosire la Turnu Severin ora 10,00. MOLDOVA VECHE-ORŞOVA Plecare de la Moldova Veche ora 5,00, sosire la Orşova ora 9,30. La întoarcere: plecare de la Orşova ora 11,00, sosire la Moldova veche ora 19,00. TIMIŞOARA-OTILEK Plecare de la Timişoara ora 14,00, sc.de la Oţelek ora 18,00. La întoarcere, plecare de la Oîelek ora 3,30, sosire la Timişoara ora 8,00. Orariul navelor de călători a fost întocmit în concordanţă cu mersul trenurilor și al autobuselor I.R.T.A. De la lume adunate... O jucărie costisitoare I-am cumpărat copilului meu un frumos automotor electric, cu şine, gară, bariere, semafoare, o construcţie recentă a fabricii de jucării „Bu-curia copiilor“. Dar frumoasa jucărie, nu mai vrea să meargă! Nu s-a stricat! E foarte solidă! Prea solidă chiar, în special motorul, înghite atîta curent încît cele două baterii legate în serie, care constituie sursa de energie electrică a motorului, nu ajung deciat la 4—5 învîrtituri. In această situaţie, nu ştiu care ar fi părintele în stare să prăpădească 8 lei, costul a două baterii, pentru fiecare 5 învîrtituri ale trenului. Şi asta indiferent cît de mare ar fi bucuria pe care o produce copiilor jucăria de la fabrica „Bucuria copiilor“ Care e deosebirea ? Stau în piaţă Victoriei şi am serviciul în piaţa de Flori. Drumul îl fac zilnic cu troleibusul nr. 83. Dimineaţa, din piaţa Victoriei pînă la piaţa de Flori mă costă 50 de bani. La prînz, de la piaţa ele Flori pînă la piaţa Victoriei mă costă 55 de bani... Au crescut.. buruienile Prin luna aprilie, am trecut, cu treburi pe strada Clucerului. Cam pe la nr. 30 şi ceva, pe partea stingă, se amenaja un spaţiu verde, un părculeţ. Se aranjau rondurile, aleile, se puneau brazde de flori pe margini... parc în toată regula. Am privit şi lăudam, în gînd, hărnicia cetăţenilor ce lucrau aici. Acum cîteva zile am trecut din nou pe strada Clucerului. Tot cu treburi. M-am oprit din nou în faţa părcuieţului de care vorbeam mai sus. De astădată nu mai era nimeni pe acolo, nici picior de om. M-a întîmpinat în schimb o privelişte care m-a întristat. In locul florilor care se plantau astăprimăvară, părculeţul a fost năpădit de buruieni. Se vede că nimeni nu l-a mai îngrijit. Păcat! Ar fi fost un joc frumos de recreare. (După scrisorile primite de la tovarășii : A. Cojocaru, R. Popescu și Ion Bănică). Reporterul întreabă, bireureşteastui răspunde (Urmare din pag. I-a) rîSa sa fie popularitate cum se cuvine. Va spun, ne plimbam uneori prin oraş, soţia mea şi cu mine, şi sînt unele vitrine ale căror mărfuri ne iau ochii.». I. Aveţi copii? R. - Da, o fetiţa. O cheamă Cristiana şi la toamnă va merge la şcoala. Soţia mea a început de acum sa chibzuiasca la achiziţionarea a tot felul de obiecte de uz şcolar. Cînd o aud, eu mă pot împiedica sa mă gîndesc ca acum 30 de ani maica mea nu ştiam de unde să-mi facă rost de pantofi. Mă duceam la şcoală în galoşi. Era văduva şi eram 5 copii acasă... I. — In altă ordine de idei, ce spectacole aţi văzut în ultima vreme? R.Beniuc, Piesa „In Valea Cucului" de M. pe care o socotesc reuşita. M-a impresionat, ca joc, Grgoie Vasiliw-Birlie. La alte spectacole n-am mai fost In ultima vreme. Ascult in schimb, cu deosebiţi plăcere, emisiunile radiofonice de teatru, din serile de duminică. I. — Aveţi vreo muncă obştească? R. Doar pe şantier, dacă se poate spune aţa. De pildă, voi lua parte lo liua de muncă voluntară a tuturor celor ce lucrează în domeniul administrativ, ce sa organizează pe şantier, începînd cu această lună... I. — Vreo dorinţă? R. - Sa dam lucrarea în termen, astfel ca oamenii muncii, mutaţi în noile apartamente ce is construim, sa-şi sărbătoreasca aici, revelionul. Şi una strict personală : sa vizitez - după ce am fost în U.R.S.S. şi R.D. Germana - Cehoslovacia. Mă interesează, mai ales, ce rezultate se rbţin acolo în domeniul construcţiilor. ORIZONTAL: 1) A compus „Cîntecul prieteniei“, premiat la concursul internaţional organizat la Bucureşti în 1951 cu tema: „Să cîntăm pacea şi prietenia între popoare“ — Autorul cîntecelor „Frontul păcii creşte-n lumea întreagă“ şi „De strajă păcii am jurat“. 2) Lume — întins, vast. 3) Conjuncţie — A se uni — Serveşte! 4) Măsura lui Cuza — Filaret..., autorul cîntecului „Marşul tinerilor constructori de la Bicaz“.5) Pronume — A menţiona, a indica pe cineva sau ceva — In muzică. 6) Părţi din suprafaţa unei sfere —, Muzică vocală. 7) A compus cîntecul „Sub al păcii stindard“, (pe versuri de Maria Banuş) şi „Cîntecul partizanilor păcii“. 8)Cămăşi — Afecţiune reciprocă între oameni (pi.). 9) Consoane — Motiv de... inspiraţie ! — Poftim! 10) Gînduri,opinii.— Bătrîn. 11) Cîntec pentru pace de compozitorul sovietic Marger Zaryn (2 cuv.). 12) Compozitor romín, autorul cînteculuî „Sub steagul păcii“ — Măiestrie. VERTICAL: 1) „Stă de veghe tot pămîntul“ (pe versuri de Cicerone Theodorescu) și „Pavăza păcii“, sînt două din cîntecele acestui compozitor romín — „...al partizanilor păcii“, de Schwartzmann, versuri de Eugen Frunză. 2) Prieteni — Pronumele autoarei cînteculuî „Legămînt de pace“, versuri de Cicerone Theodorescu. 3) Fluviu siberian— Diviziune de timp — Sigur. 4) Nume de femeie „C î n t e C — Parte principală a unei construcţii, a unei maşini etc. — Pronume. 5) îndemn — In floarea vîrstei (pl.) — Sufix latin. 6) Cureluşă de meşină — A turti — Fluviu în Asia. 7) ...şi unul în Europa — Aceea — Post scriptum. 8) Ca la 3 orizontal — A îndrăzni. 9) ....la graniţă“, film pe ecranele Capitalei — Ere! — Calciu. 10) Soare — Compozitor sovietic, autorul cînteculuî „Flutură steagurile păcii“ — Pace, la Moscova. 11) Aurul holdelor — îmbrăcat în haine noi. 12) Comandant turc în vechime — Compozitor cehoslovac, autorul cantatei „Construind patria, întărim pacea“, lucrare distinsă cu medalia de aur la concursul organizat cu prilejul celui de-al II-lea Congres mondial al partizanilor păcii, ION PASCAL . DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „TARE" ORIZONTAL: 1) Păduri — Doi. 2) Unu — Intens. 3) T — R.I. — Tonic. 4) Esența — S.X. 5) Ro — Forță — V. 6) Energie — Si. 7) E —. Ia — Năut. 8) Aton — Oaste. 9) P — Stîncă — Z. 10) As — Astenie.