Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)

1959-07-01 / nr. 1833

Pag­­a 2-1 . UN EVENIMENT IN VIATA FOLCLORULUI Aşa după cum s-a mai anunţat, în­tre 12 şi 17 august va avea Loc la Sinaia, a Xll-a Conferinţă a Consi­liului internaţional de muzică populară. C.I.M.P., e un organism specializat care activează în cadrul Consiliului Inter­naţional al Muzicii, afiliat la U.N.E.S.­­C.O. şi, prin activitatea sa îşi propune să promoveze schimburile şi contactele internaţionale în domeniul folclorului în general, al muzicii populare în spe­cial. ‘ A XTI-a Conferinţă a C.I.M.P. are loc în ţara noastră la invitaţia Insti­tutului de folclor şi a Comisiei naţio­nale a R.P.R. pentru U.N.E.S.C.O. Aceste conferinţe se ţin anual şi au drept scop să permită expunerea de către specialişti calificaţi în domeniul folclorului, membri ai C.I.M.P., a unor comunicări ştiinţifice. Comunicările sun­t însoţite de exemplificări muzicale, proiecţii etc. : Ordinea de zi a conferinţei care urmează să se deschidă peste cîteva săptămîni la Sinaia conţine probleme deosebit de interesante. Astfel vor fi discutate legătura dintre muzică şi text în cîntecul popular, legătura din­tre muzică, mişcare şi text în dansul popular, analiza stilurilor vocale şi instrumentale, cercetarea instrumen­telor populare, tradiţii şi inovaţii în folclorul contemporan. Pentru coordonarea tuturor activi­tăţilor legate de desfăşurarea în ţara noastră a acestei conferinţe, a luat fiinţă cu cîteva luni în urmă Comite­­tul naţional român pentru cea de a XilI-a Conferinţă a C.I.M.P. sub preşe­dinţia tov. acad. Iorgu Iordan, vice­preşedinte al Academiei R.P.R. şi vi­cepreşedinte al Comisiei naţionale a R.P.R. pentru U.N.E.S.C.O. Pentru popularizarea în străinătate a Conferinţei, comitetul a­­tipărit un buletin în cîteva limbi străine, a tri­mis prospecte şi invitaţii. Deşi înscrie­rile pentru participare la conferinţă mai continuă, se poate spune încă de pe acum că, în comparaţie cu ultimele conferinţe de la Copenhaga-Dane­­marca (1957) şi din Liége-Belgia (1958), la Sinaia vom avea o partici­pare mai largă şi mai reprezentativă. Pînă în prezent, şi-au anunţat parti­ciparea din străinătate 75 folclorişti din 19 ţări. Vor fi prezenţi la această conferinţă folclorişti din U.R.S.S. S.u.A., Franţa, Anglia, Italia, R. Cehoslovacă, R.P. Polonă, Canada, R. D. Germană, R. F. Germană, R. P. Ungară, Elveţia, Suedia, Norvegia, R. P. Bulgaria, Finlanda, Danemarca, Israel, R.P.F. Iugoslavia. De aseme­nea, este probabilă participarea unor folclorişti din India, Grecia, Turcia, R. P. Albania. Folcloriştii din ţara noastră vor fi reprezentaţi printr-o delegaţie nume­roasă, care va prezenta comunicări în legătură cu folclorul poporului român şi al minorităţilor naţionale din ţara noastră. Printre participanţii la conferinţă menţionăm pe V. Vinogradov, maestru emerit al artei din U.R.S.S., şeful secţiei de muzică populară a Uniunii Compozitorilor din U.R.S.S., prof. Al. Cherbuliez (Elveţia), dr. A. Marinus (Belgia), prof. E. Stockmann (R.D.G.), Helen Dunlop şi prof. Percival Price (S.U.A.), prof. Benjamin Rajeczki (R. P. Ungară), prof. Marian Sobieski (R. P. Polonă), dr. K. P. Wachsmann (Anglia). Menţionăm din marele nu­măr de comunicări care vor fi ţinute: „Expediţii de înregistrări în insulele Faroe" — M. Arnberg (Suedia), „Me­lodii cu două voci“ — G. Nataletti (Ittalia), „Cântece lente din satele Moraviei de sud-est" — Duşan Holy (R. Cehoslovacă), „Cîntece din Noua Scoţie“ — dr. Helena Creighton (Ca­nada), „Muzica populară în Albania de sud“ — dr. E. Stockmann (R. D­­Germană). Comunicările prezentate de folcloriştii români vor înfăţişa proble­mele legate de studiul instrumentelor muzicale caracteristice ţării noastre, conţinutul cîntecelor populare noi, tradiţia şi inovaţia în folclorul român contemporan. Ele vor fi insolite de exemplificări sonore, filme de scurt metraj etc. Pentru a da posibilitate participan­ţilor străini să cunoască cit mai direct varietatea şi bogăţia folclorului ro­­mînesc şi marea atenţie şi sprijinul multilateral care i se acordă in anii regimului democrat popular. Comite­tul naţional român şi Institutul de fol­clor vor organiza la Sinaia o serie de spectacole de folclor cu mici formaţii aduse din diverse regiuni ale­ ţării. De asemenea, după terminarea con­ferinţei şi după o vizită la Bucureşti va fi organizată o expediţie folclorică de două zile, cu prilejul căreia parti­cipanţii străini vor vizita cîteva sate din raionul Sibiu, unde vor asista la o culegere efectuată de una din echi­pele Institutului de folclor. La Bucureşti, folcloriştii străini vor putea viziona spectacolele prezentate în cadrul finalei concursului pe ţară al echipelor de amatori şi vor lua cunoştinţă de activitatea Muzeului Satului, Muzeului de artă populară, a Institutului de folclor etc. Programul conferinţei, împreună cu vizitele şi expediţia folclorică aşa cum este alcătuit, a trezit un interes deose­bit în rîndul folcloriştilor şi al cercurilor de specialitate de peste ho­tare. Este interesant de arătat că printre participanţi se numără nu mai puţin de nouă reprezentanţi ai unor posturi de radio şi televiziune din R­­Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. F. Iugoslavia, R. F. Germană, Suedia, Norvegia, precum şi un reprezentant al secţiei de radio de pe lingă U.N.E.S.C.O. A XII-a Conferinţă a Consiliului in­ternaţional de muzică populară care se va desfăşura în ţara noastră va constitui fără îndoială o nouă contri­buţie la stringerea prieteniei şi înţele­gerii dintre specialiştii din acest do­meniu, la cunoaşterea şi aprecierea şi peste hotare a bogăţiei şi varietăţii folclorului nostru. VIRGIL IOANID Conferinţă Societatea pentru răspindirea Ştim­ei şi culturii şi Casa Centrală a Ar­­rtatei organizează, azi, ora ÎS, In sala de marmură a Casei Centrale a Ar­iatei din str. Constantin Miile nr. 1, conferinţa: „Structura universului", pe are o va vine acad. Custav Iogano­­nci Naan, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe din R.S.S. Estonă. Cum participă masele de cetăţeni la înfăptuirea acţiunilor întreprinse de sfaturile populare raionale? Am adresat această întrebare şefilor secţiilor organizatorice ale sfatu­rilor populare ale raioanelor V. I. Lenin şi I. V. Statin. Iată răspunsu­rile primite: I. SUFRIN, şeful secţiei organizatorice a sfatului popular al raionului V. A. Lenin Activitatea secţiei noastre organiza­torice este axată în primul rînd pe antrenarea maselor largi de cetăţeni la înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa sfatului popular al raionului nostru. In acest sens, avem zi de zi sprijinul şi îndrumarea comitetului ra­ional de partid. Este ştiut că raioanele Capitalei se află în întrecere patriotică. O primă grijă a secţiei organizatorice a fost ca obiectivele întrecerii să fie cunos­cute de toţi cetăţenii, pentru a putea participa la înfăptuirea lor. In acest scop, cu sprijinul organizaţiilor de bază P.M.R. din cartiere, am organi­zat o serie de consfătuiri şi schim­buri de experienţă între comitetele de stradă. La schimburile de experienţă or­ganizate cu 52 de comitete de ■stradă din centrul raionului, au fost expuse o seamă de metode inte­resante, folosite pentru antrenarea ce­tăţenilor la întreţinerea imobilelor de locuit, la amenajarea de spaţii verzi şi menţinerea curăţeniei. Schimburile de experienţă au dus la activizarea unor comitete de stradă — care, pînă atunci, au depus o muncă sporadică — printre care co­mitetele nr. 4, 12, 13, 195, 207, 208, 209, 226 şi altele. S-a reuşit astfel ca, la­­înfăptuirea obiectivelor gospodă­reşti, să fie antrenate toate comitetele de stradă, chiar şi acelea în­­ale că­ror circumscripţii nu se efectuau lu­crări edilitare. Aşa, de pildă, la amenajarea par­cului Peceneaga au participat cetă­ţenii din 32 circumscripţii raionale, prestînd un număr de 100.000 ore muncă voluntară. La lucrările­ din piaţa Ghencea au luat şi iau parte cetăţenii din întregul raion. Numai locuitorii din circumscripţia 102 au efectuat pînă acum peste 1­000 ore, muncă voluntară. In raion sînt numeroase şantiere, in special de pavare. Locuitorii vin în sprijinul lor, pe rînd, de dimineaţa pînă seara. S-au remarcat, de pildă, cetăţenii de pe străzile Oltului, Jiu­lui, Aviator Mureş, Carpea Ion, Zori de a­zi, Stoicăneşti, Ghiocului, Ramu­­reanu şi altele. Datorită acestui spri­jin, săpăturile şi evacuarea pămîntu­­lui de pe strada Jiului, în suprafaţă de 6.200 mp, au fost terminate numai în 5 zile. Ţin să menţionez ajutorul pe care îl primim din partea comita­tului raional U.T.M. în antrenarea tinerilor, ca şi din partea comisiilor de fem­ei. Gospodinele din cartiere, mobilizate de comisiile de femei, dau dovadă de multă înţelegere, răs­­punzînd în număr deosebit de mare la toate acţiunile întreprinse de statul popular. Cetăţenii au participat masiv şi la acţiunea de colectare a fierului vechi. Pînă la 1 iunie s-au colectat în raion peste 140.000 kg, faţă de 100.000 kg, cit era prevăzut. De la începutul anului pînă acum au participat la acţiunile întreprinse de sfatul popular aproape 150.000 ce­tăţeni, prestînd peste 1.000.000 ore de muncă voluntară. Masele de cetăţeni au fost antrenate şi în alte acţiuni gospodăreşti, cum sunt: lărgirea spaţiilor verzi, întreţi­nerea fondului de locuinţe etc. Pentru a da cîteva cifre de bilanţ, voi spune că în decurs de un an, de la 1 iunie 1958 la 1 iunie a.c„ s-au pavat în raion, prin muncă vo­luntară, străzi in suprafaţă de circa 80.000 mp; s-au efectuat lucrări de electrificare pe 22 străzi , cu contri­buţia cetăţenilor s-au făcut reparaţii la locuinţe în valoare de peste 3.000.000 lei. O activitate deosebită au desfăşu­rat şi comitetele de cetăţeni din co­muna Otopeni, subordonată raionului I. V. Stalin. Datorită sprijinului cetăţenilor, ra­ionul s-a clasat pe primul loc în în­trecerea patriotică ce s-a desfăşurat anul trecut între raioanele Capitalei — întrecere care continuă şi astăzi într-o nouă etapă. Pentru a întări şi mai mult legă­tura cu masele, s-a luat măsura de a organiza, periodic, consfătuiri pe cartiere. La aceste şedinţe iau parte, in mod obligatoriu, reprezentanţii tu­turor secţiilor sfatului popular, pentru a înregistra propunerile şi sezisările cetăţenilor, in vederea luării unor măsuri corespunzătoare. Acum, în întîmpinarea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, vom întări şi mai mult le­gătura cu cetăţenii, astfel incit, cu sprijinul lor, raionul nostru să fie cit mai bine gospodărit şi îngrijit. C. IONESCU, şeful secţiei organizatorice a sfatului popular al raionului I. V. Stalin In faţa sfaturilor populare stă sar­cina de a întări neîncetat legătura cu masele, de a folosi pe scară largă iniţiativa lor creatoare. Comitetul exe­cutiv al sfatului popular al raionului 1. V. Stalin, sub îndrumarea şi cu sprijinul comitetului raional de par­tid, a intensificat munca de antrenare a cetăţenilor in gospodărirea raionu­lui, luind o serie de măsuri organi­zatorice, cum sînt: informarea perio­dică a deputaţilor în legătură cu pro­blemele principale ale­ sfatului popu­lar; studierea de către comisiile per­manente —■ la recomandarea comite­tului executiv — a celor mai impor­tante­­cerinţe cetăţeneşti; sprijinirea comitetelor de stradă, pentru a-şi dez­volta spiritul gospodăresc, între al­tele, prin organizarea întrecerii pa­triotice între ele; organizarea comi­tetelor de bloc, a comitetelor de pă­­rinţi de pe lingă şcoli, a comitetelor de sprijin de pe lingă spitale şi că­minele de copii etc. Pentru generalizarea celor mai bune metode de muncă, am organizat pe cartiere schimburi de experienţă între comitetele de stradă. De pildă, la schimbul de experienţă din cartie­rul Herăstrău, deputatul circumscrip­ţiei nr. 212, Marin Dobre şi preşe­dintele comitetului de stradă, Petre Cavrilescu, au arătat cum au reuşit să mobilizeze pe locuitori la munca voluntară pentru pavarea străzii Nă­vodari într-un timp scurt şi, în gene­ral, la înfrumuseţarea străzii şi a curţilor. Alt schimb de experienţă reu­şit a fost organizat în cartierul Bă­­neasa, în circumscripţia 232. Aici, cu sprijinul cetăţenilor, s-au pavat stră­zile Emilia Irza, Negustori şi Lupeni în suprafaţă de 7.100 mp; prin muncă voluntară s-au transportat pe aceste străzi 240 vagoane piatră și 1.400 mc nisip. O consfătuire a stuparilor Duminică 5 iulie, Asociaţi® crescă­torilor de albine din regiunea Galaţi organizează o consfătuire de produc­ţie apicolă interregională privind as­pectele stupăritului pastoral la ma­sivele de tei. Stuparii, membri ai filialei Asocia­ţiei crescătorilor de albine din regiu­nea şi oraşul Bucureşti sînt invitaţi a lua parte la această consfătuire la care participă şi stupuri de peste ho­tare. Aceasta are loc la punctul „Ce­­tăţuie“, cu plecarea din Brăila — de­barcaderul Bacului —I la ora 7:30 în direcţia Ghecet. Informaţii suplimentare se pot ob­ţine la Asociaţia crescătorilor de al­bine din R.P.R. — Bucureşti — str. Polonă nr. 86, raion 1 Mai telefon 11.06.90. Va informam despre» Noile­ lucrări dramatice pregătite în cinstea lui 23 August ca şi în toate sectoarele vieţii noastre culturale, şi în domeniul teatru­lui domneşte o puternică efervescenţă creatoare in întîmpinarea marii săr­bători de la 23 August. In rîndurile ce urmează vom spicui o serie de aspecte privind noile piese de teatru scrise în ultimul timp şi pregătite de către teatre în cinstea celei de a XV-a aniversări a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist. Cîteva din aceste noi opere ale dramaturgiei romîneşti au ca tem­ă evenimentele istorice ale verii anului 1944, cînd, în condiţiile create de victoriile Armatelor Sovietice asupra trupelor hitleriste, a avut loc insurecţia armată condusă de partid pentru răsturnarea dictaturii fasciste antonesciene. • La­­Teatrul Municipal se află la lucru piesa „Dacă vei fi întrebat...” de Dorel Dorian, o­­lucrare de o factură aparte, aducînd pe scenă ancheta judiciară executată în legătură cu o criminală ucidere a unuii luptător comu­nist în noaptea de 23/24 august. • Piesa lui Paul Everac „Descoperirea“, aflată în curs de definitivare, se inspiră tot din perioada luptei pentru eliberarea ţării, ca de altfel şi lucrarea „Insurecţia“ de Mircea Mohor, pe care o pregăteşte cu autorul Teatrul Armatei. • După cum se ştie, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” urmează să re­prezinte piesa lui Horia Lovinescu „Surorile Boga“. Piesa intr-un act „...Şi pe uliţa noastră“ a aceluiaşi scriitor, face parte de asemenea dintre recentele lucrări ale dramaturgiei noastre terminate în cinstea lui 23 August. • La rîndul său, Al. Mirodan a predat tot Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, noua sa piesă, intitulată „Interviu cu un comunist“. • Teatrului Municipal, Lucia Demetrius i-a încredinţat piesa recent ter­minată „Vlaicu şi feciorii săi“, a cărei problematică abordează situaţia ţăra­nului mijlocaş în actualele transformări socialiste din viaţa satelor noastre. • Pe scena Teatrului Tineretului va vedea luminile rampei lucrarea de debut a Marianei Pîrvulescu, intitulată „Ediţie specială“ („Din mers...“), care evocă activitatea plină de romantism revoluţionar din redacţia unui ziar comunist în primii ani de după eliberare. • Dorel Dorian şi Paul Everac mai au fiecare cîte o nouă piesă de teatru. „Secunda 58“ de Dorel Dorian dezbate o problemă de etică, înfăţişând naşterea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste în rîndul oamenilor­­de­ pe un şantier în zilele noastre. Acţiunea piesei lui Paul Everac, „Explozie întîrziată“, confruntă momente ale prezentului cu altele din zilele lui August 1914, într-o interesantă alternare de planuri. • In piesa „Oraşul fără istorie“, Victor B­lădeanu­ şi-a luat ca model din realitate crearea noului oraş Victoria — vlăstar al erei socialiste — a cărui istorie de numai cîţiva ani, oferă un bogat material de viaţă. • Mai poate fi amintită, printre lucrările dramatice ce vor fi reprezen­tate, şi comedia „Arca Iul­­ea Mitică" de Ion D. Şerban, pe care Butonul a definitivat-o cu sprijinul substanţial al Teatrului Armatei. • De asemenea, mai figurează pe şantier, într-un stadiu avansat, încă o seamă de piese de actualitate ale dramaturgilor Mihail Davidoglu („Uria­şul din olinpie“), Tiber­iu Vornic („Cloşca cu puii de aur"), Nicolae Tăutu („Stele de august“), Virgil Stoenescu („Scrisori de dragoste“) ş.a.m.d. Un spectacol atractiv: „NOUtâţi !& CIFC“ teres numerele realizate cu multă măiestrie de Duo Tonciu la bambus aerian sau la pers balansat pe pi­cioare. Supleţea, eleganţa, siguranţa mişcărilor nu micşorează cu nimic emoţiile publicului nici la acrobaţiile la basculă ale lui Sandi şi TanţaBer­­nea, fiici în timpul acrobaţiilor la sca­ră executate de trupa Bernea. Nu­merele de kopfba­­lans (G. Bădules­­cu), acrobaţiile plas­tice (duo Spitz) şi cele la trapez (Au­relia Köszeghi)vin să completeze bu­chetul de numere acrobatice, realizat cu deosebită, grijă şi migală. Noul program al Circului cuprinde şi trei numere de dresură. In afară de vechile cunoş­tinţe , clinii lui duo Mirko şi poneii lui Toth Francisc, spec­tatorii au prile­jul să vizioneze pentru prima oară în ţara noastră o dresură mixtă de lei şi pantere prezentată de tînăra şi talentata dre­soare Lidia Jiga. Deşi clovneria muzicală a celor doi Doicescu e un număr vizionat şi în­tr-un spectacol anterior, totuşi prin ingeniozitatea ei cucereşte simpatia şi apla­uzele publicului. Momentele ve­sele, variate şi pline de inventivitate sînt susţinute în noul program de fraţii Petrescu şi Denis, laureaţi ai Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. Au fost eliminate complet vulgari­tăţile. N-ar strica însă ca talentaţii clovni, care au suficiente resurse de a stîrni hazul, să... cadă mai puţin (prea se împiedică la fiecare pas). Deosebită măiestrie au dovedit cei patru Munteanu, de asemenea lau­reaţi ai Festivalului Mondial al Tine­retului şi Studenţilor de la Moscova, în numerele de jonglerie. Grija pe care a arătat-o conduce­rea Circului de Stat şi regia (Min­cea Gheorghiu) în alcătuirea şi pre­gătirea spectacolului „Noutăţi la Circ»“ dovedeşte că este pe cale de a găsi adevărata formulă a circului fără vulgarităţi sau glume groteşti, fără stridenţe sau improvizaţii. GABRIELA BUCUR Aşadar, o nouă premieră. Titlul ei ne anunţă că spectacolul cu­prinde numai numere noi. Este cu siguranţă dificil, trebuie s-o recunoaştem, ca la interval de cîteva luni să se reali­zeze în domeniul circului numere com­plet noi. E greu şi pentru faptul că timpul de pregătire a unor numere de circ este adeseori foarte lung. To­tuşi, colectivul Circului de Stat a reu­şit — cu foarte puţine excepţii — să se ţină de cuvînt, adică să prezinte noutăţi. Spectatorii urmăresc cu deosebit in- DESCOPERIRE MIRACULOASĂ Chiar la intrarea in lipscani, dinspre pia­ţa 1348, se află un mare magazin specia­lizat in vinzarea în­călţămintei. In acest magazin am intrat zi­lele trecute. Aveam o pretenţie modestă: să cumpăr ghetuţe de co­pil, numărul 26. Vîn­­zătorul mă privi mi­rat de sub ochelari şi îmi răspunse cu­­în­tărire: — N-avem decit cu­loarea bej. Dar maro? —­ Nul — De ce? — Pentru că... n-a­­fu­m. Politicos, responsa­bilul s-a apropiat şi s-a recomandat: Tovarăşul Lupu. Cu ce vă pot fi de folos? — Cu o pereche de ghetuţe, maro, numărul douăzeci şi şase — Ei, drăcie, mer­ceologul ăsta ne scoa­te peri albi... — Care merceolog? — Tudorică... Tudor Constantin, adică... Nu dă pe la noi cu zi­lele... Priviţi aici no­tele de comandă de ieri: am cerut pantofi bărbăteşti, pantofi pen­tru femei... n-am pri­mit nimic... — Dar ghetuţe ma­re numărul două­zeci şi şase aţi cerut? — Cum să cerem? Dacă nu vine merceo­logul... Cu puţin timp îna­inte, ziarul „Informa­ţia Bucureştiului" ară­tase că in depozitele bazei comerciale exis­tă un stoc mare de ghetuţe de toate mă­rimile şi culorile. De aceea mi-am permis să fac o mustrare: — De ce creeaţi lip­suri artificiale? In de­pozitele bazei Bucu­reşti există stocuri de încălţăminte pentru co­­pii, întreprinderea „Carmen“ este gata să lucreze ce i se cere, iar în magazin lipsesc... Se vede treaba că întrecusem măsura. Un om înalt s-a apropiat de noi şi, inştiinţin­­du-mă că pînă acum citeva zile el a fost merceolog, mi s-a a­­dresat direct. — Cine ești dum­neata?­­— Un cumpărător... — Cu un simplu cumpărător nu stăm de vorbă despre ase­menea probleme. Nu avem ghetuțele cerute și , edit... Ce te interesea­ză pe dumneata ce are baza și ce este gata să producă în­treprinderea „Carmen" ? Responsabilul a fost de acord şi cu tonul şi cu felul de a pune proble­ma. Aşa că noul venit şi-a continuat pledoaria. — Nu ne învăţaţi să facem comerţ. De zeci de ani numai de asta ne ocupăm. Dacă erau ghetuţe în depo­zitul bazei, aveam şi noi­­. — Chiar dacă nu venea merceologul? — Chestiunile orga­nizatorice ne privesc pe noi și numai pe noi., — Firește, dar alte­­tufele, și pe mine... Discuția devenea tot mai aprinsă. Nici n-am observat cînd respon­sabilul a dispărut de Ungă noi, lăsîndu-ne Să descurcăm singuri problemele, de „princi­pii". Dar după cîteva minute, el s-a reîn­tors. Avea braţele în­cărcate cu cutii iar fi­gura zim­bitoare, vic­torioasă. — Nu mai discutaţi degeaba! Avem ghetu­ţe maro numărul două­zeci şi şase... Cite do­riţi... Am găsit chiar în depozitul magazi­nului... ...Descoperirea făcu­tă de responsabil, de-a dreptul miraculoasă, m-a uluit. Citi scama­tori nu l-ar­ invidia / I. M. Liniştea oraşului, o problemă de larg interes cetăţenesc Am citit cu mult interes articolul intitulat „Liniştea nopţii“, publicat în ziarul „Informaţia Bucureştiu­­ui" din 18 iunie a.c., în care au fost relatate diferite aspecte ale acestei probleme şi cazuri concrete cînd odihna cetă­ţenilor este tulburată de nenumărate surse de zgomot. Dar pe lingă asigurarea Hniştei pe timpul nopţii, trebuie să fie asigurată liniştea şi pe timpul zilei Ţara noastră este în plină dezvol­tare industrială, şantierele se organi­zează pretutindeni, viaţa devine tot mai trepidantă, mijloacele de locomo­ţie se înmulţesc. Toate acestea au re­percusiuni în mod firesc şi asupra vieţii din Capitală, sursele de zgo­mot devin tot mai numeroase. Cerinţele oamenilor muncii, scriso­rile numeroase pe care le primesc redacţiile ziarelor, articolele ce apar în presă ale oamenilor de ştiinţă şi ale scriitorilor, preocupările tot mai intense ale forurilor ştiinţifice com­petente nu sunt singura dovadă că zgomotul îl stinghereşte pe om în muncă, îi tulbură odihna, îl oboseşte şi termină prin a-l îmbolnăvi. S-a arătat în repetate rinduri în presă ce dăunătoare sînt zgomotele pentru sănătatea omului şi ce mult reduc ele randamentul in muncă. A­­supra acestui aspect al chestiunii nu mai este cazul a insista. Organele competente (Sfatul Popu­lar al Capitalei, Direcţia Miliţiei Ca­pitalei) s-au sezisat şi au preconizat o serie de măsuri. Unele, deşi au fost deja adoptate, nu se aplică încă în întregime: mai sînt încă şoceii care mai claxonează frecvent şi în mod inutil, nerespectînd nici indicativele de „claxonatul interzis“; se fluieră pe străzi citeodată fără necesitate; mai există difuzoare instalate în ex­tenorul magazinelor sau restaurante­lor, care emit distorsionat şi cu in­tensitate mare. , Pe lingă acestea, mai sunt şi alte izvoare de zgomot care pot şi trebuii­­ să fie reduse la tăcere sau tăria lor mult diminuată. Mă refer la eşapa­mentele motocicletelor, la camioanele cu tracţiune animală şi la tomberoa­nele ale căror roţi nu au bandaje de cauciuc etc. In Capitală zgomotul a luat pro­porţii. De aceea trebuie să pri­vim lupta contra zgomotului cu cea mai mare seriozitate şi este cazul ca organele competente să aplice pe teren în modul cel mai urgent ,şi mai energic măsurile cele mai potrivite ca populaţia Capitalei noastre să fie fe­rită de acest agent vătămător. începutul este făcut, campania îm­potriva zgomotului a început a da roade. Este necesar însă a fi conti­nuată cu o energie mult sporită, iar la această operă trebuie ca pe lingă autorităţile cu răspundere să colabo­reze şi cetăţenii. Cetăţenii conştienţi vor da desigur cel mai larg concurs acestei acţiuni patriotice prin indi­caţii folositoare şi printr-o activitate de lămurire a celor care se abat de la regulile de convieţuire în comun. Populaţia Capitalei noastre poate şi trebuie să-şi însuşească o disciplină severă în această direcţie. Acad. prof. E. BADARAU Pe strada Maior Ion Coravu (Urmare din pag. I-a) mitor şi sufragerie. Nu lipseşte apa­ratul de radio, nici telefonul... Pe uşa, rămasă întredeschisă, a băgat capul un băieţel blond. întinde, ostentativ, mina in care ţine o min­ge. Tentaţia e mare. Vali nu pleacă, totuşi, pînă nu-i cere voie tatălui.. — E Costel, băiatul lui Vasile Ar­­ghel... — Cine e Vasile Arghel ! — Vecinul nostru, forjat la uzine­le ,23 August". Dar acum nu-i a­­casă. A plecat de cu noapte la pes­cuit, la Fondeni, cu fiu-său Mihai. In locuinţa lui Vasile Arghel, pe balcon, un lănii­ de toată frumuseţea îşi etalează ramurile şi frunzele de­licate. De altfel, toată casa ii e plină de flori. In rest, nimic deosebit faţă de locuinţa lui Nicolae Dumitru. Şi de altfel, şi faţă de toate locuinţele din blocul acesta şi din celelalte blocuri ale străzii... Da, viaţa locuitorilor de astăzi ai străzii — in marea lor majoritate muncitori de la uzinele ,23 August“ şi „Republica" — se desfăşoară a­­proape la fel, in fiecare din frumoa­sele apartamente ale blocurilor cons­truite pentru ei. Ne-am dat seama că a avut dreptate însoţitorul nostru din seara trecută, e deci posibil ca strada pe care ai copilărit, să n-o mai re­cunoşti,, ca nimic din ceea ce ai lăsat in urmă cu cincisprezece ani să nu mai semene cu ce intilnesc acum. După cum nu poate exista asemănare intre frumuseţea aleilor şi rondourilor de flori din parcul ,23 August" şi bălăriile uriaşei gropi de gunoaie din trecut, pe locul căreia a fost ame­najat. Nieniu­l de ieri al Mir de călătorî pe Dunăre CALARASI-OSTROV BRAILA-SULINA Placare din Brăila ora 6,30, sosire la Sa­lina ora 18,40. La întoarcere: plecare d­in Salina la ora 5,00, sosire la Brăila ora 19,30. BRAILA-CHILIA-PERIPRAVA Plecare d­n Brăila 6,30, sosire la Peri­­prava 20,45. La întoarcere plecare de la Periprava 3,00, sosire la Brăila 19,30. MACIN-BRAILA Plecare din Macin orele 5 si 8,30 (cir­cula de la Piatra Frecaței), sosire la Brăi­la la 6,00 si la 9,30. La întoarcere, pla­care din Brăila la 15,45; 19,45. Sosire la Brăila : 21, respectiv sosire la Piatra Fre­­carei 16,50. GALATI-BRAILA Plecare din Galaţi la ora 6,00; 10,30 ; 13,30; 18, sosire la Braila la 7,30; 12,00; 15,00­; 19,30. La întoarcere : plecare de la Brăila 6,30; 9,00; 12,00; 19,00. Sosire la Galati la 7,30; 10,00; 13,00; 20,00 TULCEA-SF. GHEORGHE Plecare de la Tulcea ora 13,30, sosire la Sf. Gheorghe ora 20. La întoarcere, ple­care de la Sf. Gheorghe ora 3,00, sosire la Tulcea ora 11. (Circulă ieri, miercuri și vineri). TULCEA-MAHMUDIA Plecare de la Tulcea ora 16,00, sosire la Mahmudia 17,30. La întoarcere , placare de la Mahmudia or­a 18,10, sosire la Tul­cea ora 20,03. (Circula marţi, joi şi sîim­­bătă). GALATI-CRAILA-OLTINA Plecare de la Galaţi ora 6,00, sosire la Oltina ora 21,30. La întoarcere plecare de la Oltina ora 5,00, sosire la Galaţi ora 20,00. GALAŢI-BRAILA-PIATRA FRECATE! Plecare de la Galaţi ora 13,30, sosire la Piatra Frecaţei ora 20,40, la întoarcem plecare de la Piatra Frecaţei ora 5,00, so­sire la Galaţi ora 13,00. GALAŢI-BRAILA-MĂRAŞU Plecare de la Galaţi ora 10,30, sosire la Maraşu ora 19,15, la întoarcere plecare de la Maraşu ora 5,09, sosire la Galaţi ora 10,00. Plecare de la Călăraşi ora 8,30 şi 17,30, sosire la Ostrov ora 10,00 şi 19,00. la În­toarcere : plecare de la Ostrov ora 5,30; 11,00, sosire la Călăraşi ora 7,30; 13,00. TURNU SEVERIN-GRUIA Plecare de la Turnu Severin ora 14,00, sosire la Gruia ora 19,10. la întoarcere : plecare de la Gruia ora 3,00, sosire la Turnu Severin ora 10,00. MOLDOVA VECHE-ORŞOVA Plecare de la Moldova Veche ora 5,00, sosire la Orşova ora 9,30. La întoarcere: plecare de la Orşova ora 11,00, sosire la Moldova veche ora 19,00. TIMIŞOARA-OTILEK Plecare de la Timişoara ora 14,00, sc.de la Oţelek ora 18,00. La întoarcere,­­ plecare de la Oîelek ora 3,30, sosire la Timişoara ora 8,00. Orariul navelor de călători a fost în­tocmit în concordanţă cu mersul trenurilor și al autobuselor I.R.T.A. De la lume adunate... O jucărie costisitoare I-am cumpărat copilului meu un frumos automotor electric, cu şine, gară, bariere, semafoare, o construc­ţie recentă a fabricii de jucării „Bu-­­curia copiilor“. Dar frumoasa jucărie, nu mai vrea să meargă! Nu s-a stricat! E foarte solidă! Prea solidă c­hiar, în special motorul, înghite atîta curent încît cele două baterii legate în serie, care constituie sursa de energie electrică a motorului, nu ajung deciat la 4—5 învîrtituri. In această situaţie, nu ştiu care ar fi părintele în stare să prăpădească 8 lei, costul a două baterii, pentru fiecare 5 învîrtituri ale trenului. Şi asta indiferent cît de mare ar fi bucuria pe care o produce copiilor jucăria de la fabrica „Bucuria copiilor“ Care e deosebirea ? Stau în piaţă Victoriei şi am ser­viciul în piaţa de Flori. Drumul îl fac zilnic cu troleibusul nr. 83. Dimineaţa, din piaţa Victoriei pînă la piaţa de Flori mă costă 50 de bani. La prînz, de la piaţa ele Flori pînă la piaţa Victoriei mă costă 55 de bani... Au crescut.. buruienile Prin luna aprilie, am trecut, cu treburi pe strada Clucerului. Cam pe la nr. 30 şi ceva, pe partea stingă, se amenaja un spaţiu verde, un păr­­culeţ. Se aranjau rondurile, aleile, se puneau brazde de flori pe margini... parc în toată regula. Am privit şi lăudam, în gînd, hărnicia cetăţenilor ce lucrau aici. Acum cîteva zile am trecut din nou pe strada Clucerului. Tot cu treburi. M-am oprit din nou în faţa părcuie­­ţului de care vorbeam mai sus. De astădată nu mai era nimeni pe acolo, nici picior de om. M-a întîmpinat în schimb o privelişte care m-a întristat. In locul florilor care se plantau astă­­primăvară, părculeţul a fost năpădit de buruieni. Se vede că nimeni nu l-a mai îngrijit. Păcat! Ar fi fost un joc frumos de recreare. (După scrisorile primite de la to­varășii : A. Cojocaru, R. Popescu și Ion Bănică). Reporterul întreabă, bireureşteastui răspunde (Urmare din pag. I-a) rîSa sa fie popularitate cum se cuvine. Va spun, ne plimbam uneori prin oraş, soţia mea şi cu mine, şi sînt unele vi­trine ale căror mărfuri ne iau ochii.». I. Aveţi copii? R. - Da, o fetiţa. O cheamă Cristiana şi la toamnă va merge la şcoala. Soţia mea a început de acum sa chibzuiasca la achiziţionarea a tot felul de obiecte de uz şcolar. Cînd o aud, eu mă pot împie­dica sa mă gîndesc ca acum 30 de ani maica­ mea nu ştiam de unde să-mi facă rost de pantofi. Mă duceam la şcoală în galoşi. Era văduva şi eram 5 copii acasă... I. — In altă ordine de idei, ce spec­tacole aţi văzut în ultima vreme? R.­­Beniuc, Piesa „In Valea Cucului" de M. pe care o socotesc reuşita. M-a impresionat, ca joc, Grgoie Vasiliw-Birlie. La alte spectacole n-am mai fost In ulti­ma vreme. Ascult in schimb, cu deosebiţi plăcere, emisiunile radiofonice de teatru, din serile de duminică. I. — Aveţi vreo muncă obştească? R.­­ Doar pe şantier, dacă se poate spune aţa. De pildă, voi lua parte lo liua de muncă voluntară a tuturor celor ce lu­crează în domeniul administrativ, ce sa organizează pe şantier, începînd cu acea­stă lună... I. — Vreo dorinţă? R. - Sa dam lucrarea în termen, astfel ca oamenii muncii, mutaţi în noile apar­tamente ce is construim, sa-şi sărbăto­reasca aici, revelionul. Şi una strict per­sonală : sa vizitez - după ce am fost în U.R.S.S. şi R.D. Germana - Cehoslovacia. Mă interesează, mai ales, ce rezultate se rbţin acolo în domeniul construcţiilor. ORIZONTAL: 1) A compus „Cîntecul priete­niei“, premiat la con­cursul internaţional orga­nizat la Bucureşti în 1951 cu tema: „Să cîn­­tăm pacea şi prietenia între popoare“ — Auto­rul cîntecelor „Frontul păcii creşte-n lumea în­­treagă“ şi „De strajă pă­cii am jurat“. 2) Lume — întins, vast. 3) Con­juncţie — A se uni — Serveşte! 4) Măsura lui Cuza — Filaret..., auto­rul cîntecului „Marşul ti­nerilor constructori de la Bicaz“.5) Pronume — A menţiona, a indica pe ci­neva sau ceva — In muzică. 6) Părţi din su­prafaţa unei sfere —, Muzică vocală. 7) A com­pus cîntecul „Sub al păcii stindard“, (pe versuri de Maria Banuş) şi „Cîn­tecul partizanilor păcii“. 8)­­Cămăşi — Afecţiune reciprocă între oameni (pi.). 9) Consoane — Motiv de... in­spiraţie ! — Poftim! 10) Gînduri,­opi­nii.— Bătrîn. 11) Cîntec pentru pace de compozitorul sovietic Marger Zaryn (2 cuv.). 12) Compozitor romín, au­torul cînteculuî „Sub steagul păcii“ — Măiestrie. VERTICAL: 1) „Stă de veghe tot pămîntul“ (pe versuri de Cicerone Theodorescu) și „Pavăza păcii“, sînt două din cîntecele acestui com­pozitor romín — „...al partizanilor pă­cii“, de Schwartzmann, versuri de Eugen Frunză. 2) Prieteni — Pronu­mele autoarei cînteculuî „Legămînt de pace“, versuri de Cicerone Theodo­­rescu. 3) Fluviu siberian— Diviziune de timp — Sigur. 4) Nume de femeie „C î n t e C — Parte principală a unei construc­ţii, a unei maşini etc. — Pronume. 5) îndemn — In floarea vîrstei (pl.) — Sufix latin. 6) Cureluşă de meşină — A turti — Fluviu în Asia. 7) ...şi unul în Europa — Aceea — Post scrip­­tum­. 8) Ca la 3 orizontal — A în­drăzni. 9) ....la graniţă“, film pe e­cranele Capitalei — Ere! — Calciu. 10) Soare — Compozitor sovietic, au­torul cînteculuî „Flutură steagurile păcii“ — Pace, la Moscova. 11) Aurul holdelor­ — îmbrăcat în haine noi. 12) Comandant turc în vechime — Compozitor cehoslovac, autorul canta­tei „Construind patria, întărim pa­cea“, lucrare distinsă cu medalia de aur la concursul organizat cu prile­jul celui de-al II-lea Congres mondial al partizanilor păcii, ION PASCAL . DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „TARE" ORIZONTAL: 1) Păduri — Doi. 2) Unu — Intens. 3) T — R.I. — Tonic. 4) Esența — S.X. 5) Ro — Forță — V. 6) Energie — Si. 7) E —. Ia — Năut. 8) Aton — Oaste. 9) P — Stîncă — Z. 10) As — As­tenie.

Next