Informatia Bucureştiului, octombrie 1959 (Anul 7, nr. 1913-1940)

1959-10-01 / nr. 1913

PROLETARI DE TOATE TARILE, VRITI-VA ! INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti I ANUL VII­I Nr. 1913 4 PAGINI 20 BANI 1 JOI 1 OCTOMBRIE 1959 A 10-a aniversare a R. P. Nunele TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CITA­DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşurat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orinduirii socialiste. Urmînd cu încredere neabătută linia generală de construire a socialismului, elaborată de încercatul Partid Comunist Chi­nez, oamenii muncii din Republica Populară Chineză au obţinut succese mari in dezvoltarea industriei şi agriculturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, în dezvoltarea culturii şi învăţămîntului. An de an se schimbă înfăţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a devenit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întă­rirea continuă a unităţii puternicului lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, la lupta pentru asigurarea unei păci trainice în lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele romín şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi intr-ajutorare frăţească. Poporul român se bucură din inimă de izbînzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte sentimentele de bucurie pe care le încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţionale. Urăm poporului frate chinez noi victorii in îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Republicii Populare Chineze, in lupta pentru triumful socialismului în patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central! Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze ! Trăiască în veci prietenia frăţească dintre poporul romín şi poporul chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii­ Populare Romíne I. GH. MAURER Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne Peste 100.000 de vizitatori la expoziţia noilor tipuri de mobilier Expoziţia noilor tipuri de mobilier cunoaşte o mare afluenţă de vizitatori. Pînă la 25 septembrie­­, numărul aces­tora trecuse de 100.000. Faţă de suc­cesul expoziţiei, Ministerul Construc­ţiilor, Industriei Materialelor de Cons­trucţii şi Industriei Lemnului a hotărît să organizeze expoziţii de aceeaşi na­tură în cinci regiuni mai importante din ţară. Şi aceste expoziţii se vor deschide tot in blocuri noi, pentru a arăta felul în care tipurile noi de mo­bilier corespund spaţiilor actuale de locuit. Pe baza sugestiilor făcute de vizitatori se vor stabili tipurile de mobilier care să fie introduse în pro­ducţia de serie a anului 1960. La noile tipuri de mobilier se vor folosi plăci aglomerate din lemn, material plastic pe suport textil, cauciuc spongios pen­tru tapiţerie, in loc de arcuri, metal combinat cu lemn etc. Mobilierul va fi executat in culori vii, cu un caracter practic şi cu o linie suplă, elegantă şi atrăgătoare. Asemenea expoziţii vor fi deschise in oraşele Craiova, Hune­doara, Cluj, Bacău şi Timişoara. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi la ora 8 în Bucureşti, tempe­­ratura aerului a fost de 7 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se men­ţine frumoasă şi se încălzeşte uşor. Tempe­ratura aerului în creştere uşoară, noaptea va fi cuprinsă între 3 şi 5 grade, iar ziua­ va urca intre 17 si 19 grade. Cerul va fi schim­bător mai piuit senin. Vînt moderat din nord cu intensificări trecătoare ziuă. JURNALUL CONSTRUCŢIILOR PE CALEA VICTORIEI Nr. 142—146­ Unul dintre cele mai recente şantiere de locuinţe deschis in ultima vreme in Capitală, este cel de pe calea Victo­riei nr. 142—146, unde se va ridica un bloc ca parter şi 6 etaje, — ultimul retras. Noua clădire, care va cu­prinde 86 de apartamente, va contribui prin concepţia arhitecturală, la asigu­rarea unităţii ansamblului de blocuri format de clădirea Comitetului de stat al planificării, clădirea Macul roşu şi blocul in construcţie pe calea Victo­riei 103—105 colţ cu strada Banului. In faţa viitoarei construcţii se va crea o piaţetă care va cuprinde un spaţiu verde şi o fintină arteziană. Piaţeta aceasta va reprezenta liziera unei mari esplanade verzi care va ina­­inta pînă in strada Locotenent Lem­­nea. Blocul ce se va co­nstrui pe calea Vic­toriei 142—146 va avea trei aripi, — cea centrală paralelă cu magistrala. Văzut de sus, el va apare ca un „U" larg, avind in mijloc un spaţiu in care va fi amenajată o grădină inte­rioară. Accesul în grădină se va face printr-un portic cu trei trepte. Proiectul noului bloc a fost executat in Institutul „Proiect-București", in atelierul condus de arh. C. Moşin­­schi, autori fiind arh. D. Slavici şi irng. Neicu, pentru rezistenţă. A ÎNCEPUT construirea unui AL 10-LEA BLOC IN PIAŢA NOII SĂLI A PALATULUI R.P.R Progresele înregistrate pe şantier de la o săptămină la alta, explică inte­resul viu cu care e urmărită execuţia blocurilor din piaţa noii Săli a Palatu­lui R.P.R. La patru din cele nouă blocuri, constructorii au ajuns la ulti­mul etaj. La blocul nr. 9 — blocul „turn", care va avea 16 etaje — se exe­cută lucrările la al 11-lea nivel. Pe acelaşi şantier a început de ci­­teva zile construirea unui al zecelea bloc,­­ care va avea parter şi 8 e­­taje şi care iniţial nu fusese prevăzut a executa anul acesta. Pină la sfir­­şitul anului şi zidăria acestei clădiri va fi complet terminata. Cvartalul modern al blocurilor care, vor­ înconjura Sala nouă a Palatului R.P.R., va număra, prin execuţia noului bloc, circa 1000 apartamente. SE FOLOSEŞTE UN NOU TIP DE CĂRĂMIDĂ In cadrul Direcţiei generale de con­­strucţii-montaj s-a trecut de curind la folosirea ■■ experimentală a unui nou tip de cărămidă de format mare cu 34 de găuri circulare. Noul­ material­ se utilizează la execuţia zidurilor exteri­oare de 29 cm. El asigură atît condiţii de confort, cit şi o conductibilitate termică asemănătoare cu a zidurilor de­ 36,5 grosime din cărămidă fină. Cărămida găurită de format mare, în­lesneşte mărirea raportului intre supra­­faţa locuibilă şi cea construită, uşu­rează simţitor zidăria, prilejuind eco­nomii de beton armat in structura de rezistenţă şi la fundaţii. Inr acelaşi timp, noua cărămidă găurită revine mai convenabilă la transport. Interesant este că în loc de 165 că­rămizi pline, de format normal, la 1 mp de zid echivalent termic se folo­sesc numai 92 cărămizi cu găuri. Colectivul unităţii nr. 20 a fabricii de cărămizi „Victoria muncii" a ex­perimentat producţia noului tip de că­rămidă cu adaos de rumeguş. Tovarăşul VLADIMIR LAZAR preşedintele Uniunii Piele-Incălţăminte ■ „In cele 334 unităţi ce aparţin de uniunea noastră se desfăşoară în momentul de faţă reexaminarea profesio­nală a cooperatorilor, fapt ce ne va da posibilitatea să încadrăm atît centrele de comandă, cît şi cele de repa­raţii numai cu tehnologi şi meseriaşi bine pregătiţi, în scopul asigurării unui control efectiv asupra cali­tăţii lucrărilor de reparaţii şi pentru a exclude unele practici nejuste ca, de pildă, perceperea unor sume pentru­ unele lucrări de reparaţii care în fapt nu se execută, vom trece, în scurt timp, la executarea reparaţiilor în ate­liere centralizate. (Continuare in pag. II-a) Declarația guvernului R. P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R. P. Romíné salută cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovie­tice cu privire la dezarmarea generală și totală, care corespund întrutotul intereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor statelor, indiferent de orîn­­duirea lor socială. În condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, tind există arme de o putere distructivă fără prece­dent şi când un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mij­loacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea generală deschid calea eliminării oricărei posi­bilităţi de conflicte militare între state. Realizarea tor exclude cu de­­săvîrşire ivirea unei situaţii care ar asigura avantaje unilaterale unui stat sau grup de­ state în dauna securităţii celorlalte. înfăptuirea programului de dezar­mare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni consi­derabil apropierea şi colaborarea între toate statele în spiritul coexistenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilita­tea ca imensele resurse materiale şi energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distru­gere, să fie folosite î11 mod construc­tiv, pentru îmbunătăţirea vieţii po­poarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvîntarea ros­tită în faţa Adunării Generale a O.N.U. de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi Declaraţia guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund in lumea întreagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor înţe­legerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guvernului sovie­tic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii internaţionale con­temporane. Ele se bucură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, a unor per­sonalităţi influente în viaţa politică şi economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în pre­zent­ există condiţii favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viaţă. In ultima vreme se constată semne certe ale unei îm­bunătăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii in relaţiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea proble­melor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.C. N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crearea unui climat fa­vorabil destinderii în situaţia inter­naţională. Guvernul şi poporul român împreună cu întreaga opinie publică internaţională salută cu satisfacţie acest fapt. În mod deosebit, trebuie relevat că şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în comunicatul co­mun — au căzut de acord cu privire la necesitatea rezolvării prin mijloace paşnice a tuturor problemelor nere­glementate in relaţiile dintre state şi au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru solu­ţionarea constructivă a celei mai im­portante probleme care se pune in faţa lumii — problema dezarmării ge­nerale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi so­luţia­ spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în viaţă a propu­nerilor sovietice depinde de voinţa tuturor guvernelor şi în primul rînd a guvernelor marilor puteri. Guvernul român îşi exprimă convin­gerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea realizării unui acord internaţional privitor la dezar­marea generală şi, consideră că pro­gramul de dezarmare atotcuprinzătoa­re şi totală, însoţit de un control general şi total efectuat cu partici­parea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frinarea oricărui progres in problema dezarmării In acelaşi timp, guvernul român îm­părtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernului U.R.S.S. că dacă in momentul de faţă, dintr-o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generală şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adoptarea unor măsuri parţiale corespunzătoare în domeniul dezarmării şi consolidă­rii securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situa­ţiei internaţionale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menţinerea războiului rece şi care vor încerca şi pe viitor să stăvilească procesul de destindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, tre­­buie unite eforturile tuturor popoare­lor şi guvernelor ataşate cauzei pă­cii, pentru a nu permite acestor cercuri să împiedice realizarea scopu­rilor dorite cu ardoare de întreaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit şi pînă acum toate propunerile cons­tructive menite să ducă la realizarea unei înţelegeri în problema dezarmă­rii şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efec­tivelor armate ale ţării noastre, pe teritoriul R. P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze mili­are străine. In aceeaşi direcţie se situează şi propunerile guvernului român cu privire la dezvoltarea unei largi co­laborări interbalcanice şi la încheie­rea unui tratat balcanic de înţelegere şi securitate colectivă care are in ve­dere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui pro­punerile privitoare la dezarmarea ge­nerală şi totală, guvernul român îşi exprimă speranţa că această chemare găsi un ecou pozitiv in rindul gu­­vernelor tuturor ţărilor. R.P.: Romină speră de asemenea că Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotărîri adec­vate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Republi­cii Populare Romíne este hotărât să-și aducă întreaga contribuție la înfăptu­irea acestui țel măreț. Adunarea festivă din Capitală Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. d­in Capitală a avut loc adunarea festivă organizată de Comitetul orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi Comitetul exe­­­­cutiv al Sfatului Popular al Capitalei cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voi­­tec, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlădeanu, Gherasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale, reprezentanţi ai con­ducerii Ministerului Afacerilor Externe, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, fruntaşi în pro­ducţie din întreprinderile Capitalei, a­­cademicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oamenilor muncii. Au fost de faţă Liu Gien-guo, am­basadorul R. P. Chineze la Bucureşti,­­şefii altor misiuni diplomatice acredi­taţi la­ Bucureşti, membrii ambasadei .R. P. Chineze şi alţi membri ai cor­pului diplomatic. Au fost intonate imnurile de stat­ ale Republicii Populare Române şi­ Republicii Populare Chineze. Adunarea festivă a fost deschisă de­ tovarăşul Florian Dănălache, prim-se-*­cretar al Comitetului orăşenesc + + + + ++ + + reşit al P.M.R. ---------------­Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vice­preşedinte al Con­siliului de Miniştri al R. P. Române. A luat apoi cuvîntul Liu Gien-guo, ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Cuvîntările au fost subliniate în re­petate rînduri de îndelungi aplauze. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească din­tre poporul român şi marele popor chi­nez, pentru puternicul lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovie­tică, pentru pace în întreaga lume. A fost prezentat apoi un program ar­tistic festiv. (Agerpres) O ÎNTREBARE PE ZI Ce măsuri aţi luat în ultima vreme pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei? In cadrul cooperativelor meşteşugăreşti se desfăşoară o intensă activitate în scopul îmbunătăţirii de­servirii populaţiei. Pentru a cunoaşte ce măsuri s-au luat în ultima vreme, neam adresat preşedinţilor a patru uniuni ale cooperativelor meşteşugăreşti, rugîndu-i să ne răspundă la această întrebare Tovarăşul EUGEN SALAVETZ, preşedintele Uniunii Textile-Confecţii „Aplicînd în practică instrucţiunile U.C.E.C.O.M. cu privire la îmbunătăţirea deservirii populaţiei în cadrul cooperativelor meşteşugăreşti, uniunea noastră a început aplicarea unui întreg plan de măsuri. Aşa, de exemplu, pentru a cunoaşte mai bine gusturile şi pretenţiile, au fost organizate şi au loc în continuare consfătuiri cu cetăţenii, în cadrul cărora aflăm părerile şi sugestiile lor despre calitatea confecţiilor şi despre deservire. In mo­mentul de faţă facem pregătiri pentru expoziţia ce se va deschide la 9 octombrie a.c. la Casa de mode din calea Victoriei 20, unde vom prezenta, în faţa publicului bucu­­reştean, 80 de noi modele de tricotaje şi confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii, create pentru sezonul de toamnă şi iarnă. Paralel cu aceasta, am trecut la organizarea centrelor pe specialităţi, a lucrului în echipe etc. Tot pentru a îmbunătăţi deservirea şi a evita unele nemulţumiri din partea cetăţenilor care apelează la ser­viciile unităţilor noastre, am început reexaminarea pro­fesională a tuturor cooperatorilor, ceea ce ne va da posibilitatea să încadrăm centrele numai cu lucrătorii cu o bună calificare. Comisia controlului de calitate a uniunii, înfiinţată recent, întreprinde periodic controale pe teren, analizînd, împreună cu responsabilii şi meşterii, calitatea lucrărilor executate în diferite centre. O altă acţiune în curs de desfăşurare este şi reampla­­sarea unităţilor de croitorie, lenjerie şi tricotaje. Astfel, pe str. Dobrogeanu Gherea cele cinci unităţi de croitorie au fost comasate la o singură cooperativă, iar acum se studiază reamplasarea unităţilor din bd. Coşbuc calea Călăraşi şi împrejurimi. Aş vrea să spun cîteva cuvinte şi despre preocuparea manifestată pentru extinderea prestărilor de servicii. Ast­fel, pînă la sfîrşitul anului vom dezvolta reţeaua de con­fecţii pentru copii, activitate neglijată pînă acum, paralel cu care vom introduce executarea confecţiilor la domi­ciliul clienţilor. Centrele cooperativelor „Sporul“ şi ,,Boian­giii, muncitorii vor începe să pliseze fuste. Peste puţin timp se vor deschide cîteva centre specializate pentru călcatul hainelor, urmînd să introducem şi abonamente pentru întreţinerea lor." Trei gospodari Dacă, la lăsarea serii, treci cu tram­vaiul 13 prin cartierul Militari, ți se pare că soarele apune chiar acolo,­in punctul de la capătul liniei. De aceea, încă mai de mult, oamenii au numit grupul de străzi ce se întindeau dincolo de bucla de întoarcere­­a­ tramvaiului, cartierul Apusului. Aceste cîteva străzi se răsfirau, aici, la marginea îndepăr­tată a oraşului, pierzindu-şi ultimele case in cimp. Intr-o zi frumoasă de septembrie, acum trei ani, trei buni prieteni se îndreptau încoace. Toţi, muncitori la întreprinderea „Termotehnica“ , Nico­­lae Orpzan, strungar, Ion Pascu, fre­zor şi Constantin Crai, electrician bobinator. Au trecut de ultimele case şi şi-au croit drum drept, mai departe, peste cimp. S-au oprit lingă o moviliţă de pămînt ce se înăl­ţa stingheră intr-o mirişte proaspăt tă­­iată. Au întins cite un ziar pe jos, s-au aşezat, şi-au aprins ţigările... Veniseră numai să vadă locul. Mare lucru n-aveau ■ de văzut. Cimp gol. Dar tot nu se indurau să plece. Aici, pe bucata de mirişte deasă ca peria, li se repartizaseră parcele, ■ unde să-şi înalţe case noi, cu ajutor de la stat. Au pornit o discuţie vie. Cite nu-ţi vin in minte,cind vorbeşti despre casa pe care ţi-ai dorit-o dintotdeauna şi pe care eşti in ajun de-a o avea ? Au discutat, de parcă ar fi vrut să pună la punct chiar acolo, pe loc, toate amănuntele construcţiei,­ pină cind soa­rele a coborit la marginea cimpiei, in faţa lor, învăluindu-i in lumina roşia­tică a apusului... Peste câteva zile, miriştea a fost răscolită de săpăturile pentru fundaţii. Iar in vara următoare, casele celor trei prieteni se înălţau una lingă alta, se­­mănînd intre ele ca nişte surori, fru­moase, clădite gospodăreşte, cu camere mari, pline de lumină, cu toate anexele, cu curţi, încăpătoare. . Astăzi, pe bucata de mirişte de acum trei atu \ hg.Anşi suip­rin oneroase alte case noi ale muncitorilor, construite cu ajutor de la stat.. Strada a primit numele „Soldat Efilritie Croitoru". E una din străzile noi — printre care Valea Albă, Castra Nova, Anele Vii şi altele — născute in ultimii ani, din­colo de strada Apusului. Străzi pe care acum e o plăcere să treci. Sunt pavate, electrificate, canalizate, iar unele du şiruri de puieţi plantaţi in lungul trotuarelor şi mici peluze de nori. Cei trei prieteni, muncitori de nă­dejde pe locul de producţie, s-au do­vedit si fel de buni gospodari in car­tier. Au fost aleşi, toţi trei, in comi­tetul de acţiune pentru gospodărirea străzii. In primăvară, strada a fost canalizata. Apoi a fost pavată, iar de două săptămini are şi lumină electrică. Am­ trecut pe aici intr-una din după-amiezele acestea. In faţa porţii electricianului Cons­tantin Crai s-a oprit tinichigiul Ion Vochiţă. E locuitor al străzii şi el, in casa cu nr. 2. — Ai timp să vii pină la mine . — Dar ce s-a intimplat ? — Mi-am tras lumina in casă, adi­neauri. Nu ştiu ce are instalaţia intr-o cameră, că nu arde cum trebuie. Te-aş ruga s-o vezi... In celelalte case, becurile electrice sunt deja instalate. S-au pus la punct aproape toate amănuntele de genul a­­cesta, in casele noi de pe strada Eftimie Croitoru. Am vizitat noua lo­cuinţă a tov. N. Grozea: două dor­mitoare, sufragerie, bucătărie, baie, că­mară. In dormito­rul celor două fete, Viorica şi Ana, mo­­bila e nouă, de curind cumpărată. In sufragerie, Ni­colae Grozea şi-a întocmit, de cind s-a mutat aici, o bibliotecă personală, ■ in care are deja vreo 200 de volume. E cititor pasionat. — Te trage inima la carte mai ales cind ai scăpat de griji. Anul trecut, pe vremea aceasta, aveam încă des­tule de făcut in casă. Acum am ter­minat şi in plus, in urma măsurilor luate de partid in luna iulie, ni s-au mărit şi veniturile, mie şi soţiei. Ne-a înfăţişat o mică socoteală. Lui i-a crescut­ salariul de la 918 lei la 1.020 lei, soţiei — magazineră la un spital — de la 650 la 750 lei. La a­­cestea se adaugă primele, apoi 200 lei pe lună alocaţia de la stat pen­tru copii. Apoi reducerea de preţuri la unele produse. — Fetelor le-am luat uniforme şi tot ce le mai trebuie pentru şcoală. Soţia şi-a cumpărat un fulgarin frumos. Acum e rindul meu. Vreau să-mi fac un palton şi apoi un costum. In ianua­rie, după cum am calculat, o să ne aducem în casă un televizor plătind prima rată. Apoi vine la rind mobila de sufragerie,. Sunt planuri gospodăreşti, bine chib­zuite. , Constantin Crai, de­ doi ani de cind s-a mutat aici, şi-a cumpărat mobilă in valoare de 6.000 Iei. Iar de Cind i s-a mărit salariul, şi lui şi soţiei — muncitoare la Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" —, a cumpărat mai multe lucruri necesare membrilor fa­miliei­ Şi in casa muncitorului Ion Pascu au apărut lucruri noi: un ara­gaz cu cuptor, mobilă de bucătărie.. ...Am constatat că, aşa cum seamănă intre ele frumoasele case surori, aşa se aseamăna şi viaţa locuitorilor de pe strada care num­ără, ca virstă, doi ani. E. BODNARIUC IN CARTIERUL APUSULUI Reportajul dimineţii Prima filă din calendarul lui oc­tombrie. Primele e­­moţii ale miilor de tineri în cea dintîi zi a anului univer­sitar. Aceleaşi la Universitatea „C. I. Parhon“ ca şi la Institutul medico-far­­maceutic, la Institutul politehnic sau la cel de petrol-gaze şi ge­ologie, in toate in­stitutele de învăță­­mint superior din Capitală unde și-au dat întîlnire punc­tuală în această zi. Grupuri compacte unde se discută pro­bleme de circum­stanță : despre că­min, laborator, tere­nul de voi,ei. Apoi scurte retrospective. — Ai fost la mare ? La tabăra de la Mamaia, zici. Nu e rău deloc. Dar şi muntele... — ...Vasăzică, la practică la „Tim­puri Noi“. Ai avut ce vedea. A început anul universitar Absolut fireşti asemenea retrospec­tive la studenţii din anii mai mari. Se cunosc, nu s-au mai văzut de cîteva luni şi confesiunile reciproce sunt de rigoare. Fac parte din programul ne­scris al momentelor de dinaintea so­lemnităţii de deschidere a cursurilor. Dar „bobocii“ ? Fac cunoştinţă. — La matematică ? Şi eu tot. — Prin urmare, colegă. N-au cine ştie ce retrospective de fă­cut. Cel mult că unul a absolvit şcoala medie la Turnu-Severin, altul la Bucu­reşti. Dar actualitatea îi pasionează, iată facultatea. Oare cum o fi exact? Fireşte, s-a scris mult despre ea. Des­pre oricare din facultăţile din Bucu­reşti. Ştii — nu se poate să nu ştii — că multe din ele stat noi, făcînd din Bucureşti cel mai mare centru univer­sitar din ţară. Dar să vezi asta cu ochii tăi, e altceva. Poate de aceea studenţii din anii mari de la Institutul politehnic, de pildă, s-au oferit să fie ghizi ai „bobocilor“ întru descoperirea locului lor de învăţătură. — Acesta e amfiteatrul în care­ veţi audia cursurile... Acesta e laboratorul de chimie... O lunie întreagă, cu porţile deschise. Proaspeţii studenţi pun întrebări, cei mai mari le răspund. La Universitatea­ „C. I. Parhon“, aceleaşi vizite în amfi­teatre, laboratoare şi în biblioteci, unde o mulţime de cărţi aşteaptă să fie redeschise. Explicaţiile depăşesc cadrul strict local. Ghizii improvizaţi au o competenţă inegalabilă, slujită de o e­­locinţă de invidiat, informează despre bazele sportive, despre casa de cultură „Grigore Preoteasa", despre policlinica şi spitalul lor. Ar mai fi multe de spus. E greu să epuizezi rapid prezentarea unui institut sau a altuia. Mai ales că... — Poftiţi în amfiteatru, începe festi­vitatea. Culoarele s-au golit. In amfiteatrele mari, împodobite sărbătoreşte, începe tradiţionala solemnitate a deschiderii cursurilor. Mii de studenţi ascultă, a­­şezaţi în bănci, cuvînt­ările. Unii vor învăţa fizica nucleară, alţii vor învăţa să devină specialişti în agricultură, alţii artişti, medici, profesori sau construc­tori. Te gîndeşti că azi numai în Bucu­-­ reşti sînt tot atîţia studenţi cîţi erau în toată ţara în anul 1938. Şi în ţara întreagă? Zeci de mii de tineri um­­plînd amfiteatrele în această primă zi de an universitar. In holul Facultăţii de fizico-matema­­tier, un afiş aduce la cunoştinţă tuturor că taxa şcolară variază între 100—200 de lei. 100—200 de lei, plătibili în rate. 100—200 de lei un an de învăţătură. Un om mai în vîrstă (o fi vreun pă-' rinte mai grijuliu?) citeşte afişul pînă’ la capăt, apoi dă din cap. La ce s-o fi gîndind ? Poate tot la o toamnă ca asta, cînd nu discuta nici despre va-' canţa pe litoral, nici despre cămin, sau baze sportive. Făcea socoteala îngîn­­durat că taxa lui universitară înghiţea salariul pe cinci luni al lui taică-său. Dar asta s-a în­timpl­at de mult, în anii nedreptei orînduiri burghezo-moşiereşti,­­cînd calea oamenilor muncii spre lumi­­­na cărţii eră îngrădită A. SANDU Păşind cu încredere şi entuziasm pragul facultăţii FOTO: D. LAZARESCU Succese ale soliştilor? w©mini peste hotare Cei trei participanţi romîni la con­cursă! internaţional de interpretare muzicală de la Geneva pe anul 1960 s-au clasificat după cum urmează: la secţia canto bărbaţi tenorul Cornelii­ Fînăţeanu s-a clasat pe primul loc obţinînd medalie. Mezosopranei Marta Kesler şi oboistului Guţi Edi li s-au acordat diplome. Prezentare a modelelor de toamnă şi iarnă Duminică 4 octombrie, Întreprinde­rea de Stat „Arta Modei“ organi­zează o consfătuire în cadrul căreia vor fi prezentate modelele de toamnă şi iarnă­ . Incepînd de la ora 16 dimineaţa se vor expune reprezentanţilor uni­tăţilor comerciale de stat aproximativ 100 modele proprii de confecţii pen­tru copii, femei şi bărbaţi. Partici-s­panţii la consfătuire vor analiza mo­dele­ prezentate în lumina sugestiilor exprimate de cumpărători. Intîlnirea are loc la sediul unităţii I.S.­„Arta Modei“ din strada C.A. Rosetti nr. 21. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • In primul tur al Cupei campionilor eu­ropeni la handbal redus, Dinamo Bucureşti va întîlni pe Spartak Katowice (R.P. Po­lonă). Istîlnirile primului tur se vor încheia pînă la 8 decembrie. • Iată rezultatele partidelor întrerupte în „Turneul candidaţilor" de la Bled : Fis­­cher-Olafson 1-0, Olafson-Smîslov 0-1, Smîslov-Fischer remiza, Gligoriev-Keres re­miza. După încheierea primului tur clasamentul este următorul : Keres 10 p, Tai 9Vj, Pe­trosian 8V2, Gligorîc 8, Smîslov 6, Fischer 5Vi, Benko 5, Olafson 3Vj. Al doilea tur începe la 3 octombrie la Zagreb. • Azi încep la Teheran campionatele mondiale de lupte libere. Iau parte con­curenți din 23 Igris

Next