Informatia Bucureştiului, februarie 1961 (Anul 8, nr. 2331-2354)

1961-02-01 / nr. 2331

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! INFORMA­ŢI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti IOM ANUL VIII —Nr. 2331 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 1 FEB. 1961 Vacanţa de iarnă a studenţilor Oaspeţi de peste hotare Aseară a sosit­ în Capitală cunoscutul dirijor Franz­ Konwitschny din R. D. Germană. Şeful de orchestră a început azi dimineaţă repetiţiile în vederea con­certelor saptămînale ale Filarmonicii. Sub conducerea maestrului Konwitschner orchestra simfonică a Filarmonicii va prezenta (sîmbătă ora 20 şi duminică ora 11) : Uvertura „Coriolan“ de Beethoven, Concertul pentru pian, vioară şi cvartet de coarde de Chausson (solişti Valentin Gheorghiu şi Ştefan Gheorghiu) şi Simfonia a IV-a „Ro­­piantica“ de Bruckner. Ieri din Gara de Nord au plecat cî­teva trenuri în ex­cursii şi tabere de odihnă, cu studenţii bucureşteni care şi-au terminat acum două zile examenele se­siunii din iarnă. Trenurile i-au lă­sat aseară la Pre­deal, Sinaia, Buşteni, T­imiş, Tuşn­a­d etc. Numărul studenţi­lor din Bucureşti care au plecat nu­mai ieri să-şi pe­treacă vacanţa de iarnă la munte este de peste 1600. Alte sute de stu­denţi vor pleca în zilele următoare la­ Timiş, Muntele Roşu, Padina, Peştera, Di­­ham, Lacul Roşu, unde se vor orga­niza şi tabere de iarnă. Astfel, în a­ceste zece zile îşi vor petrece vacanţa la munte, în tabere şi cabane, peste 2000 de studenţi Majoritatea celor plecaţi ieri cu tre­nul din Gara de Nord erau fruntaşi la învăţătură, iar mulţi dintre ei a­veau în carnetele de student numai nota 10. După terminarea vacanţei, studenţii vor umple din nou sălile de curs, de seminarii şi laboratoarele. Dar pînă atunci să le urăm va­canţă plăcută ! Ultimele ştiri sportive • In cursul dimineţii a fost stabilit pro­­foca­tiul reuniunii de astă-seară, din sala Floreasca, cu care se inaugurează turneul de box rezervat pugiliştilor din categoriile cocoş şi semiuşoară. Programul este următorul : cat. cocoş : A. Olteanu-N. Eremia ; D. Ră­­gălie-V. Dobrea ; Gh. Lache-P. Giurcă ; F. Chioreanu-D. Tonciu ; Gh. Constantin-P. Chiţu ; cat. semiușoară: Gh. Ciurea;Tache Stan ; D. Done-I. Iriza ; I. Manea-S. Ghi­­driceanu ; V. Mandriș-S. Bîrsu ; Z. Motea- N. Ichim ; Șt. Văcaru-I. Toth- Reuniuunea va începe la ora 19. • Rezultatele partidelor întrerupte dispu­tate ieri în campionatul unional de șah­ : Boleslavski-Smîslov remiză ; Smîslov-Cerepkov 1—0 ; Korcinoi-Furman 1—0 ; Korcinoi -Ce­­repkov remiză ; Taimanov-Boleslavski 1— 0; Hasin-Tarasov 1—0 ; Simaghin-Hasin remiză; Polugaevski-Borisenko 1—0. Informafie In ciclul de prelegieri „Prin muzeele şi colecţiile Capitalei“, organizat de sec­ţiunea culturală a S.P.C., astăzi la ora 19 se va ţine, în sala de comunicări a Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti (bd. 1848 nr. 2), conferinţa „Aspecte din pictură rominească in colecţia „Elena şi dr­. I. N. Dona“. Librăria cu autodeservire împlineşte o lună Unica librărie cu autodeservire din Capitală — de pe bd. 6 Martie nr. 17 — împlineşte o lună de la înfiinţare. După cum reiese din constatările făcute la încheierea acestei luni, rezultatele activităţii lucrătorilor librăriei sunt po­zitive. Astfel, pînă acum, circa 300 de bucureşteni au cumpărat zilnic de aici cărţi beletristice şi ştiinţifice. A­­cestora li se adaugă şi un număr în­semnat de cumpărători de la standurile din întreprinderi şi instituţii depinzînd de librărie. Totodată, în luna ce a tre­cut, în librărie s-a înfiinţat un catalog intitulat „Prietenii librăriei” din care cetăţenii îşi pot trece numele şi adresa pentru a primi acasă gratuit materiale informative asupra cărţilor în curs de apariţie. Pentru a face faţă cerinţelor sporite ale cumpărătorilor, au fost luate toate măsurile necesare măririi aprovizionării cu cărți a librăriei. „Tac­hie, Ianke şi Kadîr“ la al 500-lea spectacol Pe scena Teatrului Municipal, sala Filimon Sîrbu, va fi reprezentată în ziu­a,de 8 februarie pentru a 500-a oară piesa „Tache, Ianke şi Kadîr“ de Victor I. Popa. Regia spectacolului aparţine lui N. Al. Toscani. Jurnal de actualităţi din U.R.S.S. Academia R.P.R., Institutul de Studii Romîno-Sovietic­e în.’ colaborare cu Casa prieteniei român­o-sovietice organizează pentru mîine după-amiază la ora 18 la Casa prieteniei româno-sovietice un jurnal de actualităţi din U.R.S.S. care va cuprinde expuneri în legătură cu Mase plastice folosite în construcţii ; —­­Noi tipuri de avioane; — Noutăţi din arta plastică. Urmează un program de filme documentare şi filmul artistic „Ivánna“. Difuzorul de bilete, un personaj căutat Afişele mirosind încă a cerneală­ tipo­grafică sunt cercetate cu multă atenţie atunci cînd ajung la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej “. Din aceste afişe cunosc muncitoarele repertoriul teatre­lor, filmele care sunt pe ecrane, pro­gramele concertelor.­­Oda­ta alegerea fă­cută, începe rolul diezorulu­i.­­ La fabrica de confecţii «Gh. Gheor­ghiu-Dej“ s-au difuzat lanul trecut bilete la spectacole, în valoare de peste 100.000 lei, înseamnă că în fiecare luna s-au difuzat socotind in medie 4 lei locul, mai bine de 2.500 de bilete. Numai la concertele simfonice populare au mers circa 500 muncitoare de la această fabrică. Adesea, toate locurile la un singur spectacol au­­fost cumpărate de salariaţii întreprinderii: ....... Interesul tot mai mare pentru spec­tacole face din difuzorul­ de bilete au personaj căutat. 35 cercuri de citit într-un cartier In cartierul blocurilor Floreasca funcţionează mai multe cercuri de citit care cuprind peste 300 de femei casnice. Cel de al 35-lea cerc de citit a luat fiinţă recent, în cinstea alegerilor de la 5 martie, în blocul nr. 45 la gos­podina M. Mululescu. Cercurile de citit desfăşoară în pre­zent o frumoasă activitate culturală. Zilele acestea în majoritatea cercurilor s-a citit din legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţio­nală şi decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, pre­cum şi alte materiale despre democra­tismul sistemului nostru electoral. Printre cercurile fruntaşe din car­tierul Floreasca se află cele conduse de tovarăşele I. Popovici din blocul 32/2, Iohana Gros din str. Stroe Pos­­telnicul şi altele Rezultatul tragerii asigurărilor mixte de persoane ADAS La tragerea de amortizare a asigură­rilor mixte de persoane ADAS din 31 ianuarie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Toţi acei cărora, încheind asigurări mixte de persoane le-au fost atribuite una sau mai multe din combinaţiile de mai sus, se vor prezenta de îndată la inspectoratele ADAS, pentru a-şi primi sumele cuvenite. Viitoarea tragere de amortizare va a­­vea loc la 28 februarie 1961. Pentru a participa şi la această trage­re, ach­itaţi-vă din vreme primele de a­­sigurare. 1) F.R.V. 2) T.B.D. 3) C.K.P. 4) P.G.E. 5) U.W.Z. 6) P.EX. 7) J.K.V 8) C.V.V Acolo unde se nasc inamicii bolilor Vaccinuri, seruri, antigene — în sute şi sute de mii de fiole — ies in fiecare lună pe poarta uneia din cele mai cu­noscute şi apreciate instituţii medicaie din tara noastră : Institutul „Dr. I. Can­­tacuzino". Fieca­re­ fiolă, o armă de luptă împo­triva bolilor infecto-contagioase. Aceste produse duc numele Institutului „Dr. I. Cantacuzino“ pe toate meleagurile ţării, pînă în cele mai îndepărtate comune­­i sale. CU PESTE UN MILION MAI MULTE FIOLE Măsurată în fiole, producţia institutu­lui a atins la sfîrşitul anului trecut, cifra de aproape cinci milioane şi jumă­tate , raportată la aceeaşi unitate de măsură, — fiola — producţia anului 1961 va înregistra o cifră sporită cu peste 1 milion. Şase milioane şi jumătate de fiole de vaccinuri, seruri şi antigene — cit va livra institutul în cursul acestui ani — nu este, însă, tot una cu numărul vaccinărilor (pentru că dintr-o fiolă de bivaccin difterotetanic, bunăoară, se pot vaccina şase oameni). LA SECŢIA B.C.G. Numai o singură secţie a institutului, denumită laconic „B.C.G. “ va produce in 1961 o cantitate de vaccin necesară vaccinării a circa un milion două sute de mii de oameni. Este vorba de vacci­narea antituberculoasă care va cuprinde şi anul acesta — în urma intradermoreac­­ţiilor — nu numai populaţia infantilă, ci populaţia pînă la vîrsta de 30 ani. Ilustrînd, concludent, proporţiile aces­tei campanii de ■ vaccinare, cantitatea de vaccin B.C.G, ce va fi­ produsă pînă la sfîrşitul anului în curs, prezintă o creş­tere de cirea. 300 la sută faţă de cantitatea realizată în anul 1938. O mai mare extindere se va acorda producţiei de vaccin B.C.G. liofilizat (odată cu darea în funcţiune a unui nou aparat de liofilizare producţia va putea spori cu 200 de mii doze anual­ care prezintă avantajul de a avea o perioadă de valabilitate cu mult mai în­delungată decât cea a vaccinului lichid. La fel, o creştere importantă va înre­gistra producţia vaccinului B.C.G. pe cale bucală, administrat noilor născuţi. CREŞTE PRODUCŢIA VACCINURILOR ASOCIATE Introduse pe scară de producţie în anul 1960, vaccinurile asociate (trivacci­­nul , diftero-tetano-pertussis şi bivaccinul diftero-tetanic), mult apreciate în reţeaua sanitară, vor­­înregistra o considerabilă creştere cantitativă. Se prevede, astfel, ca institutul să livreze 1.200.000 doze de bivaccin (fată de 366.000 doze în 1960) şi 368.000 doze de trivaccin­­ (fată de 75.000 doze în 1960). Printre temele de cer­cetare ştiinţifică ale in­stitutului figurează, de a­­semenea asocierea vaccinu­lui antiipoiliomielitic cu alte vaccinuri, ca de pildă cu vaccinul diftero-tetano-per­­tussis, ceea ce echivalează cu posibilitatea vaccinării simultane, a copiilor îm­potriva a patru boli : po­liomielită, difterie, tetanos si tuse convulsivă. In afara celor 110 sor­timente produse de insti­tut­ în anul 1960­, în pla­nul anului 1961 figurează alte 17 produse noi , di­ferite seruri şi antigene ce vor fi realizate pen­tru prima oară in ţara noastră. Astfel, în cursul pri­mului trimestru va începe livrarea antigenelor gri­pale şi a serurilor gripale (pentru patru tipuri de virus gripal) care vor fi puse la dispoziţia laboratoarelor regio­nale ca mijloace, de diagnosticare a gripei. Antigenele leptospirozelor (boli trans­mise de la animale la om) care figu­rează, de asemenea, printre noile pro­duse, înlesnesc precizarea diagnosticului acestei boli (leptospiroza) la nivelul ori­cărui laborator de bacteriologie. Pe lista noilor sortimente se înscriu, printre altele , antigenul pentru diagnos­ticul trichinozei, precum , și seruri de tip diferit pentru identificarea virusurilor poliomielitice şi a virusurilor coxachie care prezintă, adeseori, o simptomato­logie asemănătoare. O VASTĂ TEMATICĂ DE CER­CETARE ŞTIINŢIFICA Tematica ştiinţifică a Institutului „C­. I. Cantacuzino“ cuprinde 125 de teme de studiu grupate pe 11 mari probleme ale ocrotirii sănătăţii populaţiei din ţara noastră. Printre acestea figurează : studiul efi­cienţei vaccinării antipoliomielitice cu virus viu, inactivat, în creşele oraşului Bucureşti ; studiul epidemiologic al polio­mielitei şi studiul vaccinării antipolio­mielitice ; studiul influenţei chimiotera­piei şi a antibioticelor asupra purtă­torilor de bacili dizenteriei, tifici şi paratifici ; studiul îmbunătăţirii­­ continue a antigenelor şi serurilor gripale etc. C. S. 17 NOI SERURI ŞI ANTIGENE Un aspect din secţia de difterie P asiunea turismului vine dip te miri ce. Dintr-o povestire despre spectaculoase esca­ladări alpine, de la o splen­didă fotografie sau un film documentar realizat în Bucegi sau Piatra Craiului, ca răspuns la elocinţa unui funcţionar de la O.N.T. „Curpăţi” care dispune şi de o­ artilerie grea de prospecte şi ghidări, turistice. Depinde. Pe Tudor Stancu­ însă, „capcanele“ aces­tea l-au lăsat rece. Nimic nu la făcut să-şi iasă dintr-ale lui şi să-l îndemne pe­­Unsul, citadin sadea, să se dedulcească la patima drumeţiei !)e coclativii mun­ţilor. După unsprezece ani de lucru ne­întrerupt la uzinele ,,Timpuri. Nou­", (montaj de pompe TN 22 și TN 23), ar fi­ intrat cuminte și fără perturbări înt­r-al doisprezecelea. Dar s-a produs o schimbare. — Tovarășe Stancu, pompele dum'tta­­le trec la ,,Vasile Roailă — Cum așa ? — Iacă, bine. Se specializează uzina și... — Păi atunci, cu mine cum rămîne ? — Dacă vrei să lucrezi la motoare, stai la noi. Dacă nu... Ce­ să mai spunem, dilema îi lipsea lui Stancu ! Să rămîi la ,,Timpuri. Noi”? Ei, da, aici cunoști pe toată lumea, ai prietenii tăi, știi fiecare ungher al uzinei. Dar pompele ? Să zicem că le ur­mezi : s-a dat mîna după ele, de le deosebeşti pe fiecare — orici­t ar fi stas­ul de stas — ca pe fiinţele vii. Dar la ,,Vasile Roaită“ nu cunoşti, pe nimeni, umbli prin fabrică întrebînd la tot pasul pe unde s-o iei, nu tu prieteni... Pînă la urmă, tot pompele au tras mai greu în cumpănă, fiindcă în carcase şi seg­­menţi Stancu nu pusese doar oţel şi fontă după normele tehnice în vigoare, ci şi ceva suflet după norme absolut personale. Zice-se că în ziua cînd a făcut ulti­mul drum cu tramvaiul­­ către casă, montorul Tudor Stancu i-a strîns mîna Drumurile unor metalurgişti şi vatmanului, ci­ toate că amindoi se cunoşteau doar din vedere D­e dragul pompelor a trecut. Stancu la ,,Vasile Roaită”­ descoperind inedite pînă atunci —­­ pentru el, — colţuri, din. Bucureşti. Altă Luumi, în trat­i­aiul 7, altă alcătuire şi a, uzi­nei, unde alternează vechituri arheolo­gice pe cale de dispariţie, cu şantiere de noutăţi de ultimă oră vizibile şi în temeliile abia răsărite ale noilor hale, ca şi în statura şi puterea pomplor. Numai oamenii, la fel. Sir Matei Du­mi­­trescu, şi Bucman, şi Marin Stoica, pe­ acelaşi calapod, să nu zici ceva ,­­rău despre pompe­, că-i pierzi de prieteni. Paraschiv Stănescu însă... — Cam tinerel, tovarăşe Bucman. Ştiu şi eu ? Acu, dumneata mă-nţelegi, că eşti descă.. .— Mde, te înţeleg. Ai zis că e nese­rios ? — Eu ? Ce te găsi să scorneşti ? — Păi atunci ? — Pompa... înţelegi dumneata... Tre­buie experiență... — Iaci în brigadă pe Paraschiv. A sa de-ncercare. Ce zici ? Din încercarea asta, s-a ales Stancu cu un prieten la toartă, chit co mai tînăr decit el. Pasă-mi-te, Paraschiv nu numai că avea mîna de aur la montaj, dar și ureche muzicală; numai cît auzea sforăitul pompei pe bancul de probă și-­ și punea diagnosticul dacă e sănă­toasă ori are vreo meteahnă. Ceea ce la un mont­or cu aproape două decenie de experiență, contează. —■ Paraschi­ve, fiule, ai­stofă Pompele aveau să-l tragă mai departe pe Stancu. Lucraseră mai multe &/*' pentru furnalul cel nou de la Hu­nedoara. I­e expediasem, primiseră în­ştiinţare că au sosit şi se părea că un capitol — Hunedoara — se încheia.«#. Cînd,­ţi cheamă inginerul şef, — Mergem la Hunedoara să predăm pompele. A doua zi, Stancu şi inginerul şef, demarau cu ,,Pobeola” pe poarta uzinei, A. SANDU (Continuare în pag. IlI-a) Se montează încă o pompă Succesele brigăzii lui Ion Bojin Ion Bojin, şeful brigăzii de turnă­torie de la întreprinderea „Tehnome­­tal“ este un om slăbuţ, cu ochi vioi, cercetători. In brigada condusă de el lucrează 34 de oameni. Anul trecut, împreună cu ciţiva membri ai brigăzii, printre care şi Ilie Ştefa, a reuşit să, aplice în procesul de producţie cinci inovaţii. In urma folosirii lor s-au obţinut economii în valoare de 80.000 lei. In prezent, el se străduieşte nu numai să-şi ridice calificarea, ci ajută şi pe tovarăşii lui de muncă. Anul acesta — ne-a spus Ion Bojin — brigada noastră s-a angajat — între altele — să îndeplinească planul de producţie, în fiecare lună, cu trei zile mai devreme şi să realizeze economii peste plan în valoare de 25.000 lei. Şi membrii brigăzii au pornit cu entuziasm la muncă. La propunerea lor, în secţia turnătorie a fost montat un cuptor basculant pentru turnarea metalelor neferoase. In urma punerii în funcţiune a acestui cuptor bascu­lant, calitatea produselor s-a îmbu­nătăţit simţitor, iar productivitatea muncii a crescut cu 10 la sută pe întreaga secţie. Prin aplicarea unor noi procedee de lucru în procesul de producţie, de exemplu turnarea unor piese prin filtrare şi experimentarea întăririi formelor cu bioxid de cărbon s-au obţinut rezultate îmbucurătoare. Ca urmare a acestor măsuri şi a alto­ra, brigada lui Ion Bojirt a reuşit să-şi îndeplinească planul de produc­ţie pe luna ianuarie cu patru zile mai devreme. In această perioadă rebutu­rile au fost reduse simţitor, obţinîn­­du-se economii de materie primă şi TURNEUL VIOLONISTULUI ION VOICU IN AUSTRIA Azi dimineaţă, violonistul Ion Voicu a plecat în Austria. Artistul nostru va susţine două concerte cu orchestra­­­onkün­stier din Viena, interpretând la ambele manifestări Concertul nr. 1 în la minor de Bach si Concertul nr. 1 în re major de Paganini, materiale auxiliare in valoare de circa 8.000 lei. Aceste cîteva exemple ne garantează îndeplinirea şi depăşirea angajamente­lor luate la începutul anului de către colectivul brigăzii Bojin, condusă de Ion Un g­rup de turnători fruntaşi din întreprinderea brigada tovarăşului Ion Bojin de la Tehnometal” Cine dintre dumnea­voastră n-a cumpărat vreodată un cadou­? Fă­ră îndoială , că de multe ori v-aţi îndreptat spre casă avind In mină un pacheţel in care era o mică atenţie pentru ci­neva drag — soţie, co­pil, prieten... Şi cu sigu­ranţă că de­ fiecare dată aţi fost puţin emoţionat la gindul că micul ca­dou va aduce bucurie acelora pentru care a fost pregătit. In scrisorile sosite in ultima lună am aflat însă de doi cetăţeni care... au avut necazuri de pe ur­ma cadourilor pe care au vrut să le facă. Co­respondentul nostru vo­luntar Ştefan Marinescu ne scrie ce s-a ales din cadoul pe care l-a pri­mit o salariată a între­prinderii A.M.I.T., Aure­lia Georgescu. Soţul i-a adus un ceas cumpărat de la magazinul „Biju­teria". Bucuria de pe urma surprizei n-a durat insă decit 5—6 ore, pen­tru că pe urmă ceasul a stat. Soțul tovarăşei Aurelia s-a dus imediat la magazin insă aici a început să primească re­­comandări: „Clatină-l şi dumneata puţin pe stin­gă şi imediat pe dreap­ta Intii mai încet, pe urmă din ce în ce mai repede". Aceste operaţii nu au reuşit să-l pună In funcţiune şi pină la urmă cadoul a fost de­pus la magazin, căci cumpărătorul a fost re­fuzat cînd a cerut să i se dea alt ceas in Inc, să i se înapoieze banii sau — bineînţeles, dind o diferenţă — să cum­pere un altul. De atunci au trecut peste două luni, dar nu a primit nici un rezultat. A ră­mas fără ceas, deşi l-a plătit. B. Ştefan — un cititor al ziarului nostru — vrind să facă o bucurie nepotului, i-a promis mult doritul tren electric. Au ieşit im­pre­sită in oraş, l-au încercat şi l-au cumpărat. De atunci co­pilul n-a mai văzut ni­ciodată trenul merglnd, şi asta din cauză că bu­nicul n-a găsit nicăieri o baterie electrică de 410 volţi. Şi necăjit, ne-a scris „...n-ar fi bine ca­ trenurile electrice să fie însoţite şi de două ba­terii ? Magazinele r r­es­­pective nepreocupindu-se de înzestrarea trenului cu aceste surse de curent, vor determina pe cetăţeni să nu mai cumpere o asemenea jucărie scumpă. Şi pe bună dreptate, fiindcă n-au ce face cu ea. Să o ţină ca mine, fără nici o întrebuin­ţare lată aşadar, două fapte. Şi este de neîn­ţeles cum de au luat naştere, fiindcă situaţii ca acelea de mai sus nu fac decit să impieteze asupra bunei deserviri a cumpărătorilor.. MODESTO FERARINI Cadouri cu... surprize Inovarile tehnicianului P. Vlăduţ In registrul de inovaţii şi raţiona­lizări a cabinetului tehnic de ■ la uzi­­­nele „23 . August", numele unor­ ino­vatori este întîlnit cu regularitate. ■Printre aceştia se poate număra şi tehnicianul Petre Vlăduţ din secţia­­ automotoare. Studiind o serie de cărţi tehnice de specialitate, ca, de exem­plu, „îndrumătorul lăcătuşului", „Teh­nologia sudurii“, el a reuşit în pe­rioada care a trecut de la începutul anului şi pînă în prezent să înre­gistreze nu mai puţin de 6 propu­­­neri de .'inovaţii. Una' dintre'ele a Şi 'fost acceptată şi aplicată în procesul de producţie. Este vorba de un dispozi­tiv special folosit la confecţionarea unor piese de la locomotivele de 120 CP. In urma aplicării acestei inova­ţii, productivitatea muncii la operaţia res­pectivă a crescut cu circa 1­50 la sută, îmbunătăţindu-se în acelaşi timp şi calitatea. Petre Vlăduţ, neobosit căut­­­tător al noului de la uzinele „23 Au­gust", lucrează acum la o altă ino­vaţie. Se aplică propunerile încă din primele zile ale anului conducerea întreprinderii de con­strucţii metalice şi aparataje (I.C.M.A.) s-a preocupat de îndeplinirea pla­nului de măsuri tehnico-organizatorice. Ca urmare din cele 59 de prevederi ale planului M.T.O. 6 au şi fost aplicate. Printre acestea putem aminti construirea unui banc de probă pentru convectoare. Cu ajutorul acestui banc se pot proba hidraulic şase convectoare, simultan, faţă de unul cît se proba pînă acum. De asemenea, în secţia turnătorie a fost dat de curînd în folosinţă un cabilou cu o capacitate dublă faţă de cel existent. O atenţie deosebită a fost acordată şi sectorului construcţii şi utilaje speciale. La propunerea muncitorilor, aici au fost introduse o serie de maşini noi. Rezolvarea la timp a prevederilor planului de măsuri tehnico­­organizatorice a înlesnit îndeplinirea planului de producție pe luna ianuarie. in raionul Gh. Gheorghiu-DejCANDIDATUL CIRCUMSCRIPȚIEI nr. 20 Zilele­ acestea, doctorul Ene Lucian, directorul spitalului de stomatologie a fost propus candidat al F.D.P. pentru alegerile de la 5 martie,­ în circumscripţia raională nr. 20 din ra­ionul Gh. Gheorghiu-Dej. Circumscrip­ţia aceasta este situată chiar în preajma spitalului cuprinzînd o parte din calea Plevnei şi alte­­ cîteva străzi. Iată-ne stînd de vorbă cu doctorul Ene Lucian în cabinetul său. Este un om tînăr. Institutul, l-a absolvit în anul 1952. Acolo era cunoscut de toţi studenţii din anul I pină în anul VI. In afară de faptul că era printre cei mai buni la învăţătură (în insti­tut a primit bursă republicană) a avut sarcini obşteşti. Au urmat anii de specializare la Moscova şi Lenin­grad şi apoi munca la spitalul clinic nr. 20 unde este acum director, mun­ca pentru pregătirea noilor medici la Facultatea de stomatologie unde este şef de lucrări şi nu de multă vreme decan. — Ce v-a preocupat mai mult în munca dv. la spital ? l-am întrebat . Avem o clinică dotată cu­ aparatură modernă, unde deservirea bolnavilor decurge în cele mai bune condiţiuni, aceasta se datoreşte politicii partidu­lui şi guvernului care acordă toată atenţia ocrotirii sănătăţii oamenilor. Ţin minte — continuă doctorul Ene Lucian — că în 1946 existau în ţară numai vreo 15 unităţi stomatologice de stat. Acum sunt peste o mie. In spital, ne-am străduit să organizăm o deservire cît mai bună si mai ales să ne comportăm bine cu bolnavii. In afară de a­­ceasta — continuă dînsul — spitalul nostru s-a ocupat direct de acorda­rea asistentei sto­matologice munci­torilor de la Ate­lierele C.E.R. „Gri­­viţa Roşie“ şi de la uzinele „Mao Tze-dun“ şi „Semă­­nătoarea“.Am aju­tat în mu­ncă pe to­varăşii deputaţi din comisia permanen­tă de sănătate a sfatului popular raional Gh. Gheor­ghiu-Dej. Nu am fost deputat, ci în activul lărgit al comisiei. ...Ne-am despăr­ţit de doctorul Ene Lucian, cu convin­gerea că cetăţenii din circumscripția raională nr. 20 au făcut o propunere potrivită pentru ale­gerile de la 5 martie. C. M. In cadrul manifestărilor cultural-ar­­tistice ce se desfăşoară zilnic la Casa alegătoru­­lui nr. 1 din raionul 1 Mai, a avut loc ieri după-amiază o întîl­­nire a alegătorilor din raza circum­scripţiei electorale Alexandru Sabia. Cu acest prilej, ei au luat parte la o interesantă expunere despre „Realiză­rile obţinute în anii regimului demo­crat-popular în oraşul Bucureşti“. In ■ interpretarea unei brigăzi de solişti şi balerini ai Teatrului de Operă şi Ba­­let al R.P.R. a fost prezentat în con­tinuare, in faţa alegătorilor, un reci­tal de canto şi balet. Programul a cu­prins, printre altele, arii din opere, precum şi cîntece romîneşti şi sovie­tice. In încheierea programului, baleri­nii Teatrului de Operă şi Balet au evoluat cu cîteva dansuri. . In clişeu: Lizi Lind şi Ion Alexe, solişti ai Teatrului de Operă şi Balet. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului a fost de zero grade. Timpul probabil die mîine . Vreme relativ răcoroasă, cu cer variabil sînt în general slab. Temperatura aerului în creştere. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 februarie­­. Vreme călduroasă în prima parte a in­­ten­alului, apoi în răcire ușoară.

Next