Informatia Bucureştiului, martie 1961 (Anul 8, nr. 2355-2381)
1961-03-01 / nr. 2355
Pag, 2'0 4 La Teatrul pentru tineret şi copii, a doua premieră „ Prima întîlnire“ de Tatiana Sîtina I. Cu „Marţienii“, Teatrul pentru tineret şi copii şi-a deschis porţile în faţa unei categorii de spectatori pentru care a fost creat copiii. Pentru tineri a mai fost relache. Dar de cîteva zile, în oraş au apărut afişe cu un ton cam de manşetă publicitară la un roman senzaţional: „PRIMA ÎNTÎLNIRE poate dura o viaţă întreagă?“ Iar deunăzi, în sala de repetiţie, numai la cîteva minute după ridicarea cortinei, Alexei Saveliev (scafandrul numărul 1 al brigăzii 6) şi bunul său prieten Mitia,auzi leoarcă, îşi făceau bivuacul de turişti duminicali, discutînd. ALEXEI: O vezi pe fata aceea ? MITIA: Da, ce-i cu ea? ALEXEI: Cu ea am să mă însor. MITIA: Cum?! ALEXEI: Nu glumesc deloc. MITIA: Isprăveşte. Nici n-o cunoşti! Ascultă, vorbeşti serios ? ALEXEI: Cît se poate de serios. Aşadar, nu numai în romane dragostea se aprinde şi de la prima întîlnire. Şi în dramaturgie, Tatiana Sirina, autoarea piesei, ar pune lucrurile lapunct, cu o precizare . 1.Fiindcă aşa se intîmplăde multe ori in viaţă, mai ales cind ai 21 de ani . Să n-o credem pe cuvint ? (Ca şi Alexei Arbuzov şi alţi dramaturgi sovietici contemporani, Siiike scrutează cu atenţie viaţa constructorilor comunismului, urmăreşte cum se naşte şi cum se dezvoltă o etică nouă, superioară. Observaţiile ei, consemnate in scris, sunt amplificate şi comentate în interesante dezbateri. Un asemenea manuscris a fost scenariul filmului „Fiul“ care a rulat şi pe ecranele cinematografelor noastre. Alt manuscris — piesa ..Prima Intilnire“, in ajun de premieră pe scena Teatrului pentru tineret şi copii. — Alioşa, mai In faţă, le rup. Replica nu aparţine dramaturgului, ci regizorului cantonat undeva in întunericul sălii. Alioşa Saveliev n-ar mai avea nevoie de asemenea invitaţie: s-aobişnuit să fie mereu „in faţă“, cuaroganţă jignitoare, cu nepăsare brutală faţă de cei din jurul său. Toate i-au ieşit întotdeauna aşa cum a vrut el. Vrea să se căsătorească cu Valia şi se căsătoreşte. Vrea să facă din familia lui o citadelă închisă, inafara vieţii care îl înconjoară şi trecind peste demnitatea soţiei. Va izbuti l Pauză. Regizorul Ion Cojar ! Insfirşit accesibil pentru o discuţie. — Fireşte, transformările ce se petrec în conştiinţa lui Alioşa Saveliev, ca şi a lui Pavel Smurov până ajung să înţeleagă sensul profund al vieţii noi, sunt deosebit de dramatice. La un moment dat, Mitia, prietenul lui Alioşa, spune : „în viaţă, în jurul nostru, au loc mereu bătălii. Ascunse, tăcute, liniştite, şi uneori extrem de crincene. Bătăliile dintre caractere". Dar autoarea a intenţionat să reliefeze puternic şi o caracteristică a societăţii sovietice de azi: că societatea nu rămîne indiferentă faţă de bătăliile acestea dintre caractere... De aceea, pînă la urmă, prima întîlnire a lui Alioşa cu Valia va aduce adevărata fericire, bazată pe respectul , reciproc al soţilor, pe legătura strînsă cu colectivul. Culmile eticei înalte a constructorilor comunismului nu pot fi atinse de unul singur. Aceasta e concluzia profund umană a autoarei, şi pe care am căutat să o facem să apară limpede în spectacolul nostru, actorii ce părere au ? Andrei Codarcea (Alioșa Saveliev) e entuziasmat de complexitatea rolului. — Să începi prima scenă ca un Saveliev plin de sine însuși şi ultima replică s-o rosteşti ca un Saveliev pătruns de respect pentru toţi oamenii din jur, nu e uşor. Dar e pasionant să treci printr-o gamă de sentimente atit de bogată şi variată. Leopoldina Bălănuţă (Valia Kalitina) supralicitează : — Nu ştiu dacă mi-aş fi putut dori un rol mai frumos. M-au cucerit exuberanţa Valiei, ce se îmbină atit de firesc cu generozitatea caldă, tinereţea şi puritatea ei. Şi aş dori mult de tot să fie mulţumită că i-am, preluat. Identitatea scenică. A. SANDU Alioşa Saveliev şi Valia s-au regăsit, privind cu încredere viitorul S-a încheiat semestrul I la Universitatea muncitorească de cultură muzicală Cu cinci luni în urmă, în sala Atentului R.P.R. şi-a început activitatea Universitatea muncitorească de cultură muzicală, organizată de Consiliul local al sindicatelor şi Uniunea Compozitorilor. De atunci, la fiecare două săptămîni, cei aproape 800 de cursanţi s-au întîlnit cu regularitate în această sală. Lecţiile au fost susţinute de compozitorii Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea, D.D. Botez, Ion Vicol, Diamandi Gheciu, Anatol Vieru, Aurel Stroe şi muzicologii Viorel Cosma şi Bisi Roman. In cel dinţii semestru, care s-a încheiat cu cîteva zile în urmă, lecţiile au tratat probleme generale ale muzicii, elementele ei precum şi genurile şi formele vocale simple. Exemplificările bogate au sporit interesul faţă de curs. Formaţii muzicale profesioniste de fruntaşi şi solişti remarcabili au contribuit la exemplificări. Pentru lecţiile universităţii muncitoreşti de cultură muzicală au urcat pe podiumul Ateneului corurile Filarmonicii de stat ,,George Enescu“, Radioteleviziunii române, C.C.S., ansamblului folcloric al S.P.C., orchestra simfonică a cinematografiei, cvartetul de coarde al Filarmonicii „George Enescu“, soliştii N. Secăreanu, Zenaida Palii, Vladimir Orlov, Corneliu Gheorghiu, Emilia Petrescu, Matilda Onofrei, Dorothea Palade, Nicolae Gafton, Sandu Albu şi alţii. Universitatea muncitorească de cultură muzicală nu are mare vechime. Totuşi ea a reuşit să organizeze într-un scurt interval o serie de acţiuni interesante în afară. Iată cîteva : de curînd s-a deschis la F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej“ un cenaclu filială a universităţii. În luna decembrie s-a deschis un curs de iniţiere muzicală, concerte populare cu cele mai reprezentative formaţii profesioniste. Parte din lecţiile ţinute la universitate au fost litografiate pentru a putea fi mai uşor folosite de cursanţi ; s-au sprijinit cercurile de „Prieteni ai muzicii“ prin materiale documentare şi lecţii etc.Semestrul I s-a încheiat. Cursanţii s-au adunat din nou în sala Ateneului R.P.R. De astă dată, în calitate de... suporteri ai colegilor lor , seminarul de încheiere a cursurilor s-a desfăşurat sub forma unui concurs ghicitoare. După ce cu cîteva zile înainte toţi cursanţii au răspuns la o serie de întrebări, au fost selecţionaţi peste 30 de cursanţi din care în această seară la concursul propriu-zis din sala Ateneului au luat parte 11 — muncitori, tehnicieni, ingineri. Examinator — Ion Mustaţă. Concurenţii, bine pregătiţi, au obligat juriul şi examinatorul să recurgăşila numeroase întrebări de baraj. După o „luptă“ destul de strînsă, concursul a fost cîştigat de tovarăşa Ileana Sîrbu, chimistă, la fabrica de ciment din Capitală. Concurenţii au primit o serie de premii în cărţi. Aceasta manifestare s-a încheiat cu un program de muzică uşoară, interpretat de formaţia de amatori a Casei Centrale a Armatei. „Vacanţa“ , cursanţilor universităţii muncitoreşti de cultură muzicală nu va fi de lungă durată. Peste puţină vreme, se vor întîlni din nou în sala Ateneului R.P.R. cu caietele de notiţe pentru a participa la lecţiile semestrului G. B. Spectacole prezentate de Teatrul „C. Tănase“, în campania electorală încă din primele zile ale campaniei electorale actorii Teatrului satiric-muzical „C. Tănase" au pornit la alcătuiirea unor programe speciale cu care să prezinte spectacole in afara sediului său. Pînă la sfîrșitul lunii februarie , Teatrul ,,C. Tănase“ a dat la cluburi, întreprinderi, instituţii, case de cultură, case ale alegătorului 55 de spectacole dintre care 37 numai in Bucureşti. Restul programelor au fost la Otopeni. Vo- luntari. Călugăreni, Copăceni, Domneşti, Fierbinţi, Bildana, Săbăreni, Mogoşnaia, ■Feteşti etc. De asemenea grupuri mici de actori şi-au dat concursul în alte 15 programe la case ale alegătorului. Programele alcătuite in scopul acestor deplasări cuprind: s cintece populare romineşti şi muzică uşoară, versuri închinate partidului şi realizărilor obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, scenete, monologuri, cuplete etc., care vorbesc despre alegerile din trecut, despre alegerile şi candidaţii de astăzi. Cele cinci brigăzi ce se deplasează cu programe in cinstea campaniei electorale sunt formate din aproximativ 100 de persoane, actori, cintăreţi, instrumen- tişti, dansatori, tehnicieni etc. Printre aceştia sunt : N. Stroe, Maria Tănase, Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu, Mirţcea Crişan, V. Tomazian, Dorina Dră, ghici, Gică Petrescu, Aida Moga, Lavinia Slăveanu, Sorina Dan, Gabi Pascu, Radu Lucian, Anatol Bogdan, Mihai Ciucă. Pînă în ziua de 5 martie Teatrul „C. Tănase va mai prezenta circa 20 spectacole la case de cultură, cluburi și case ale alegătorului. viaţa muzicali Tinere talente la Studioul Radioteleviziunii! Recent încheiatul concurs de selecţionare a tinerilor pianişti, violonişti şi cîntăreţi români care vor reprezenta ţara noastră la cel de al doilea Concurs internaţional „George Enescu“ a prilejuit evidenţierea mai multor elemente cu serioase perspective de creştere. Trei dintre laureaţii acestui concurs intern au apărut joi seara ca solişti aiobişnuitului concert simfonic săptămînal al Orchestrei Radioteleviziunii : soprana Ileana Cotrubaş, violonistul Ladislau Kiss şi pianistul Dan Grigore. Desigur că acesta din urmă poate fi socotit de pe acum unul din cele mai viguroase talente pianistice apărute la noi în anii din urmă. Judecîndu-1 după cum redă la vîrsta de numai 17 ani lucrări, de maximă dificultate, care pentru a fi bine cîntate cer o practică îndelungată a instrumentului şi o formare temeinică a culturii muzicale, posibilităţile sale apar foarte mari. După informaţiile noastre, Dan Grigore a cîntat joi pentru prima oară în public, cu orchestra. Şi a ales pentru acest debut Concertul al doilea de Rahmaninov! Stăpînirea sigură a meşteşugului pianistic se aliază la el cu o intuiţie muzicală matură. Melodiile generoase ale romanticului concert sunt frazate admirabil de către Dan Grigore ; nu mai puţin remarcabilă este grija pianistului pentru cizelarea detaliilor. Ceea ce a lipsit acestei execuţii a fost doar plenitudinea sonoră. Dacă putem spune astfel, execuţia de joi a concertului de Rahmaninov a fost macheta a ceea ce ne va da Dan Grigore interpreted aceeaşi lucrare foarte curînd, poate chiar peste cîteva luni, la Concursul „Enescu“, unde porneşte cu şanse mari. Trei suplimente — Chopin, Liszt, Debussy — au întregit portretul artistului, dindu-ne tocmai acel sentiment de satisfacţie totală pe care îl aşteptam. Ileana Cotrubaş, solista de mai ieri a Corului de copii Radio, a crescut repede. Astăzi ea este studentă în anul III al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ şi se prezintă cu o voce foarte frumoasă de soprană cu aptitudini pentru, rolurile lirice şi de coloratură. Cintul său impresionează prin justeţea tonului, caracterul natural al emisiei şi lipsi de efecte excesive, calităţi demonstrate în aria Gildei din „Rigoletto“ de Verdi. In privinţa ariei din „Nunta lui Figaro“ de Mozart, credem că mai există posibilităţi de ameliorare. A fost cîntată corect, dar nu mai mult. Autentic temperament violonistic, Ladislau Kiss a interpretat partea intii a Concertului în re major de Mozart, evidenţiind calităţi de sunet şi o tehnică foarte curată ; ni se pare însă că violonistul e înclinat să evite muzica lui Mozart cu excesivă pasiune. Compozitorul Mauriciu Vescan a abordat treptat de-a lungul anilor genurile complexe ale muzicii de cameră şi simfonice. „Poemul eroic“ prezentat joi seara in primă audiţie este o lucrare de proporţii relativ ample, îmbrăcînd forma unui allegro de simfonie. Bazată pe o tematică pregnantă, pe o tratare armonioasă a secţiunilor, pe contraste expresive care pun în valoare programul lucrării — închinată muncii eroice a constructorilor socialismului din ţara noastră — Poemul lui Mauriciu Vescan reprezintă un succes al compozitorului pe drumul său ascendent. Orchestrei Radioteleviziunii, condusă de Iosif Conta, i-a revenit in afara acestei prime audiţii, ci sarcina grea de a acompania trei solişti încă insuficient rodaţi faţă de exigenţele ritmice ale concertului simfonic. Acompaniamentelor în general îngrijite, orchestra şi dirijorul le-au adăugat un succes „personal prin execuţia strălucitoare şi cu o precizie de ceasornic a poemului simfonic •„Ucenicul vrăjitor“ de Paul Dukan. RADU GHECIU Dirijorul Iosif Conta in mijlocul soliştilor: Dan Grigore, Ileana Cotrubaş şi Ladislau Kiss Prin domeniile cărţii, într-unul din palatele luminii 7 Printr-o semnificativă Intlmplare, Biblioteca Centrală de Stat a R.P.R. ţi-a aflat găzduirea într-un mare imobil care adăpostea In vremuri nu prea de mult trecute bursa. Una din marile instituţii de lumină ale ţării se află azi aici, între aceşti pereţi unde cultura era „articolul“ cel mai puţin cotat. Şi tocmai între aceste ziduri care au cunoscut ascensiuni fulgerătoare şi falimente scandaloase pe spinarea oamenilor muncii, între aceşti pereţi în care urla neruşinata poftă de aur, se află astăzi săli în care se vorbeşte în şoaptă şi se păşeşte cu grijă, în care se studiază şi se învaţă. Regimul democrat-popular a repartizat acest spaţiu locativ — cărţii ! Şi în fosta clădire a bursei nu se mai vinde şi nu se mai cumpără nimic Populaţia unui oraş în sala de lectură Deşi numără abia cîţiva anişori, fiind — cum s-ar spune — la vîrsita preşcolară, Biblioteca Centrală de Stat se bucură deja de un înalt prestigiu atit în ţară cît şi în străinătate, primind mereu mai mulţi cititori. Cifrele stau mărturie despre aceasta: anul trecut au fost deserviţi aci 160.000 cititori, populaţia întreagă a unui mare oraş. In luna trecută media zilnică a cititorilor s-a ridicat la 750—800, iar cea a solicitărilor satisfăcute la 1400. Zilnic, degete harnice parcurg zecile de fişiere ale bibliotecii. Şi sînt destule fişe pentru că şi fondul tinerei biblioteci este uriaş. Numărul cărţilor, periodicelor, şi al altor genuri de publicaţii se ridică la trei milioane şi jumătate. In sala de lectură nr. 1, unde se citesc lucrări de filozofie, ştiinţe sociale, istorie şi geografie, există un bogat fond de materiale pentru cursanţii şi propagandiştii învăţămintului de partid. In sala nr. 2 vin cei interesaţi de ştiinţele naturii, de medicină, tehnică şi agricultură. Sala nr. 3, este cea dedicată artelor şi beletristicii. Pretutindeni, la dispoziţia solicitanţilor stau un număr impunător de enciclopedii şi dicţionare romîneşti şi străine. Să presupunem insă că vizitatorul simte nevoia unor îndrumări bibliografice. Nimic mai simplu ! La etajul III, serviciul de informare ştiinţifică dă informaţii prompte şi utile. O studentă a primit de aci o listă de lucrări cu privire la destinul eroilor lui Homer. La cererea lucrătorilor cinematografiei noastre s-a realizat o listă bibliografică referitoare la viaţa lui Vlaicu. Serviciului, care devine tot mai cunoscut, i se adresează şi instituţiile. Recent, Sfatul Popular al Capitalei i-a cerut o bibliografie referitoare la cultura industrială a ciupercilor. Zeci de asemenea solicitări sînt zi de zi satisfăcute. Dar ce se întîmplă dacă una din lucrările recomandate în bibliografie nu se află în fondul bibliotecii ? Și aici personalul bibliotecii vine în ajutorul cititorului. Intîi trebuie să se constate dacă lucrarea se află în vreuna din bibliotecile publice ale ţării. Biblioteca Centrală de Stat este centrul naţional al catalogului colectiv, imensă lucrare la care colaborează sute de biblioteci din ţară dintre cele mai importante. Datorită catalogului colectiv, aflat în plină elaborare, poţi găsi cartea căutată, chiar dacă se află în cine ştie care bibliotecă din Cluj, Iaşi sau Timişoara şi pe baza împrumutului interbiblioteci poţi solicita volumul care va fi trimis apoi in Capitală. Documente scrise... Intr-un depozit, special amenajat, se conservă documentele care înfruntă vremea. Găseşti aici hrisoave străvechi ca şi foi volante cu versuri antifeudale editate în ajunul revoluţiei paşoptiste, note după cursul de declamaţie ţinut de Constantin Nottara, manuscrise, scrisori, autografe ale marilor noştri creatori de artă. ...Documente sonore cutului. Cu emoţionantă grilă se conservă aici vocea Melbel, a lui Sariapan şi Carusso, a lui Tita Ruffo şi a Americei Galli-Curci. Alături de Înregistrări cu vocile marilor cîntăreţi ai lumii te păstrează şi cele mai strălucite voci ale cântăreţilor noştri Leonard, Grozăvescu, Folescu şi mulţi alţii. Toate aceste mărturii ale culmilor artei vocale ca şi cele ale muzicii Instrumentale le poţi asculta după ce ai completat o fişă la sala de audiţii. Aici, în timp ce 12 magnetofoane se rotesc în cea mai deplină linişte, 12 auditori ascultă cu căştile la urechi înregistrarea cerută după consultarea cataloagelor care cuprind 400 benzi de magnetofon şi 3.500 de discuri. Dar în domeniile muzicii poţi pătrunde şi prin sala de audiţii colective, în care iubitorii artei se întîlnesc în fiecare miercuri la orele 18. Secţia muzicală organizează şi audiţii în afara Bibliotecii, la cluburile marilor uzine şi întreprinderi bucureştene. Un ciclu de audiţii lunare va fi organizat, astfel, curînd pentru metalurgiştii uzinelor „23 August“ în timp ce un altul este pregătit pentru casa de cultură a Parcului de'cultură şi odihnă „I.V. Stalin“ după ce aceasta îşi va începe, In primăvară, activitatea. Sînt fapte obişnuite, cotidiene din activitatea marii biblioteci. In clădirea în care altădată mişunau rechinii bursei în căutarea prăzii, s-a instalat temeinic una din marile instituţii de cultură ale ţării. Bătrîna clădire bucureşteană a devenit casa lui Eminescu şi Caragiale, a lui Beethoven, Ceaikovski şi Enescu. Şi sutele de oaspeţi care se perindă zilnic pe aci, oameni ai muncii din diferite domenii, elevi şi studenţi, scriitori şi artişti, profesori şi cercetători, mărturisesc preţuirea lor pentru această frumoasă realizare a regimului democrat-popular denumită : Biblioteca Centrală de Stat a R.P.R. T. CARANFIL Intr-o încăpere trează altfel de alăturată se păsvestigii alere într-una din cele opt săli de lectură ale bibliotecii Itinerar industrialLa „Dacia“ Mai acum o lună, Covaci i-a adunat pe băieţi. — Pădurarule ! Ştefane ! Ia’ pregătiţi bagajele că ne schimbăm „poziţia geografică” ! — Spre nord sau spre sud ? — Spre răsărit mă, puilor. Nici acum n-aţi învăţat, poziţia noii clădiri ? „Puii“ au privit pentru cea din urmă oară boiangeria veche. Apoi au păşit în urma lui Covaci, sfioşi, spre „poziţia geografică de răsărit”. Şi iar au privit. Mozaicul tărcat şi strălucitor ca în saloanele de dans, maşinile, pe cît de mari pe atit de necunoscute, sclipirile de neon. •— Îi place răsăritul, băieţi ? întrebare de prisos. Băieţii n-au acum timp decit pentru admiraţii. — Dar dumitale, nea Covaci ? — Ei, cu mine e o altă chestie. Eu trăiesc astăzi un moment mai important ca voi... — De ce mai important ? — Păi voi ce ştiţi ? V-aţi ros cîţiva ani coatele pe băncile şcolii şi, acum, hai la cea mai modernă boiangerie. Pe cind eu... Băieţii cunosc acum întreaga viaţă a lui Covaci. A fost portar, paznic, apoi muncitor necalificat, iar acum, ajutor de meşter în cea mai nouă boiangerie... — O să-i scriu chiar astăzi lui Constantin. Să ştie şi el... Constantin e feciorul lui Covaci, învaţă să devină ofiţer. Mîine va şti şi el că în Bucureşti a intrat in funcţiune, parţial, cel mai mare şi mai modern centru de finisaj (de pe lingă fabrica „Dacia“) Ce va ajunge fiul vădanei ? — Cu Paraschiva Scurtu ? Se poate. Numai că trebuie să vă grăbiţi. Acuş pleacă. Are treburi multe. Ce vreţi, e membră in Consiliul Central F.D.P.! — Cine, Scurtu ? Ţesătoarea ? — Păi, dacă vă spun... Paraschiva Scurtu abia plecase de lingă războaiele de ţesut. Şi-a scuturat broboada, îşi pregăteşte hainele de oraş. Peste puţin timp, ţesătoarea va avea de rezolvat treburi de stat... Peste puţin timp. Deocamdată, ţesătoarea Scurtu acordă un interviu unui corespondent al gazetei de perete. — De cind lucraţi în, fabrică ? — Au trecut mai bine de douăzeci şi şapte de ani de cind am început munca. —Ce ne puteţi spune despre transformările din fabrică ? — Cum, arată acum, ştii şi dumneata. Instalaţii de aerisire, parchet, maşini noi, lumină fluorescentă. Şi, alături de vechile clădiri, cel mai nou şi mai modern centru de finisaj. Eu să vă spun cum am apucat fabrica. Prin tavan cernea ploaia, lucram îmbrăcate cu haine groase (din cauza frigului), pe jos era ciment. — Cum s-a transformat viata dumneavoastră ? Amintiri de mult uitate se regrupează In memorie. Era prin 1942. Paraschiva Scurtu a primit o comunicare. Soțul murise pe front. Constantin avea atunci șase ani. Ce va ajunge fiul vădanei ? întrebarea şi-o puneau atunci prietenii, tovarăşii de muncă. Şi astăzi au primit răspunsul: fiul vădanei va ajunge inginer. Fabrica „Dacia” îl trimite la studii... Date monografice ...„Filatura avea, înainte de naţionalizare, doar 12.000 fuse. Acum, 20.000...“. ...„Ţesătoria dispunea de 90 războaie vechi. Acum funcţionează 250 războaie...“. ...„Clădiri scunde, neîngrijite, fără lumină, cu pardoseală de ciment. Nu exista nici un grup social. Astăzi, fabrica dispune de instalaţii moderne de ventilaţie, pe tavan, străluceşte lampa fluorescentă, peste ciment S,a aşternut parchet. Vestiare, spălătoare sunt la îndemâna tuturor...”. ...„Fabrica s-a transformat şi continuă să se transforme. Utilaje moderne sosesc neîncetat. F I a e r e , laminoare, carde...“. ...„Electroplusul este realizat de una din secţiile înfiinţate nu de mult. Curînd, aici se va produce şi electroplus imprimat...”. ...„O construcţie nouă, abia terminată va adăposti creşa fabricii... „Metalurgica" înlătură „Marţali" — Marţoli pleacă la muzeul de vechituri. — Cine ? — Marţoli, nu ştiţi ? „Marţoli“ e o marcă de fabricaţie. O găseşti pe maşinile de laminat. Cîndva, maşinile cu această marcă, erau vestite. Cindva. Astăzi, oamenii le pregătesc un loc la muzeul de istorie a tehnicii. Se pregăteşte in schimb o primire triumfală maşinilor „Metalurgica“, fabricate la Sibiu. „ Expediem şi cardele... — Unde ? — La muzeu, nu v-am spus . — Şi un loc ? — Maşini romineşti. O reutilare completă. Carde, laminoare, ringuri. Consecinţa ? Vor putea fi realizate cu 700.000 kg fire în plus pe an... Cel mai nou, cel mai modern Pornim la drum de...kilometri. Nu pe şosea ci pe mozaic lucios, de-a lungul unor hale. Ne aflăm în cel mai nou şi mai modern centru de finisaj textil. Trecem prin atelierul de albitorie şi mercerizare, prin cel de tuns şi scămoşat, prin vopsitorie, apretură, imprimerie. Admirăm utilaje unice în ţară. Ele vor permite introducerea unor procedee tehnologice cu totul noi : albirea continuă, somforizarea (înlăturarea fenomenului de contractare a ţesăturilor la spălat), vopsirea prin presare, gofrarea, imprimarea automată. 30.000.000 metri pătraţi de ţesături vor putea fiaici finisate intr-un an (lucrîndu-se numai In două schimburi). Este și aceasta o secție ■ fabricii „Dacia”... I. MOSCU Noul centru de finisaj al fabricii Vesti de la cooperiea mestesitoireasca „soarele" Anul trecut, pentru a se crea condiţii cît mai bune de deservire a populaţiei, s-a introdus în mod experimental, în cadrul unei unităţi a cooperativei „Soarele“, programul de lucru în două schimburi. Bunele rezultate obţinute în această direcţie au determinat conducerea cooperativei să extindă noul program şi în alte centre. Aşa se face că un număr de 6 unităţi — bd. Republicii 68 — confecţii sport şi confecţii pentru bărbaţi, str. Lipscani 57 — lenjerie de pat, lenjerie pentru femei, broderii şi remaiat ciorapi, str- Lipscani 63 — lenjerie bărbaţi, Dudeşti 146 — croitorie bărbaţi etc. stau zilnic la dispoziţia populaţiei între orele 6—22. REAMPLASAREA UNITĂŢILOR DE DESERVIRE O intensă activitate se desfăşoară în momentul de faţă în cadrul cooperativei pentru reamplasarea unităţilor de deservire. Pînă acum au fost reamplasate 16 unităţi, urmînd ca pînă la sfîrşitul semestrului I întreaga acţiune să fie terminată. Totodată, pentru a se crea condiţii cît mai bune de deservire, un număr de 10 centre au fost dotate cu mobilier nou. Se prevede ca în cursul anului toate unităţile să fie reamenajate şi transformate. PRESTĂRI DE SERVICII PENTRU 120.000 CETĂŢENI Unităţile cooperativei meşteşugăreşu „Soarele“ au deservit anul trecut cu diferite lucrări — croitorie, lenjerie, confecţii sport etc., un număr de peste 120.000 cetăţeni. Faţă de anul 1959, numărul cetăţenilor care au apelat la serviciile cooperativei a fost mai mare cu peste 50 la sută Printre unităţile care au fost îndeosebi solicitate se numără şi centrul nr. 5 din str. Lipscani 32, care execută — cu plata în rate — lenjerie de pat, lenjerie pentru femei, feţe de masă, broderii, decorațiuni interioare şi altele. Construcţii sintactice Feluritele tipuri de construcţie sintetică trebuie să fie respectate dacă vrem să ne exprimăm corect. Unul dintre ele poate fi ilustrat prin acest exemplu: „Unul dintre acei cărturari de curaj, care în trecut s-au împotrivit regimurilor reacţionare, este sărbătoritul de astăzi“. Observăm că schema unei astfel de formulări se caracterizează prin următoarele particularităţi : prezenţa unui subiect exprimat prin unul (sau una), urmat de o determinare introdusă prin prepoziţia dintre (sau din); la rîndul ei, această determinare (dintre acei cărturari de curaj) e succedată de o atributivă introdusă de relativul care sau ce. Intr-un astfel de caz, pronumele relativ al atributivei și, totodată, predicatul ei se acordă nu cu unul, ci cu determinantul lui, aflat la numărul plural: „Unul dintre acei cărturari care s-au împotrivit regimurilor reacţionare". De multe ori însă, in acest tip de construcţie, legăturile sintactice nu se stabilesc aşa cum se cuvine. Iată, bunăoară, acest exemplu: „Unul dintre primele colective artistice căruia i-a revenit un rol însemnat in educaţia artistică şi patriotică a maselor largi este Ansamblul de cintece şi dansuri al Consiliului Central al Sindicatelor“. Fireşte că, aşa cum am arătat, pentru a fi fost corectă, o construcţie de tipul acesta impunea alte legături sintactice — şi anume: „Unul dintre primele colective artistice cărora le-a revenit.... Lucrurile nu se Schimbă nici atunci ctnci in construcţie unul (sau una) nu îndeplineşte ro- Chn.'ba, 'h&asbi'& Iul de subiect sau de nume predicativ ci de complement drept. Iată, intîi, o formulare corectă : „Academia Republicii Populare Române a reuşit astfel să-şi îndeplinească, prin Institutul de lingvistică din Bucureşti, una dintre sarcinile care ii revin în cadrul revoluţiei culturale din ţara noastră“. Iată, acum, şi un exemplu de exprimare greşită : „Demascarea tuturor acestor teorii ce parazitează pe corpul ştiinţei este una din sarcinile principale ce revine frontului filozofic marxist". In unele construcţii sintactice intră forma verbală dat fiind. Cind cineva spune : „Dat fiind rolul pe care Ta avut, X poartă o mare răspundere“, el se exprimă corect, căci a efectuat acordul gramatical dintresubstantivul rolul şi participiul dat (care se comportă ca un adjectiv). Dar, dacă, aşa cum am intilnit noi, intr-un recent articol de ştiinţă popularizată, cineva va spune: „Dat fiind calităţile acestui tip de radianţi... el va greşi, fiindcă o ast- fel de construcţie impune un anumit raport sintac- tic. In sfirşit, si amintimi acum, de construcţia cu o altă formă verbală — şi anume: merită să... De bună seamă, o formulare ca aceasta: „merită să fie invitat“ ne apare corectă. Cind auzim, însă, intr-o formă abreviată: „merită invitat“ sau „merită spus“, nu putem să nu relevăm că o astfel de exprimare este greşită. (Verbul a trebui permite astfel de construcţii, trebuie chemat, dar cu a merita, nu se pot alcătui astfel de formulări). Acestea, insă, după cum vom vedea cu alt prilej, nu sunt singurele construcţii sintactice de un anumit tip, pe care e bine să le cunoaştem. N. MIHĂESCU Expoziţie de pictură şi grafică Zilele trecute, la uzinele „23 August“ s-a deschis o expoziţie de pictură şi grafică organizată de membrii cercului de artă plastică din uzină în cinstea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare. Expoziţia cuprinde 65 de lucrări care înfăţişează portrete ale fruntaşilor din uzină, scene de muncă, piesaje industriale şi urbane din cartier etc. Expoziţia va rămîne deschisă timp de o lună. Opereta şi spectatorii Teatrul de Stat de Operetă are In Capitală un mare număr de admiratori. O dovadă este cifra spectatorilor pe anul trecut: peste 200.010. Aproape 500 de spectacole au fost prezentate în 1960 la sala teatrului. In cluburi, întreprinderi, Instituţii, case de cultură, cămine culturale. Anul acesta, activitatea Teatrului de Stat de Operetă este la fel de intensă. In primele două luni ale anului, s-au dat 96 de spectacole şi concerte, din care numai în campania electorală peste 30 la Casele alegătorului, la Intîlniri cu candidaţii, In unităţi culturale. Spre ogoarele gospodăriilor agricole colective In cursul zilei de ieri un număr de 5 brigăzi de tractoare de la S.M.T.Chitila au plecat spre ogoarele gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din comunele Ştefăneşti, Bălăceanca, Mogoşoaia, Otopeni şi Afumaţi. Alte brigăzi au plecat azi dimineaţă in comunele Tunari, Glina, Pupera şi altele. Tractoarele ca şi celelalte maşiniagricole necesare muncilor agricole de primăvară sînt pregătite pentru a incepe lucrările. In prezent, se fac insămînţări de mazăre timpurie, ovăz, plante furajere etc. REZULTATELE TRAGERII DE AMORTIZARE A ASIGURĂRILOR ADAS . La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 23 februarie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Toţi acei cărora, încheind asigurări mixte de persoane, le-au fost atribuite una sau mai multe din combinațiile de mai sus, se vor prezenta deîndată la inspectoratele ADAS, pentru a-și primi sumele cuvenite. Viitoarea tragere de amortizare va avea loc la 31 martie 1961. Pentru a participa și la această tragere, achitaţi-vă din vreme primele de asigurare. 1) F.F.B. 2) M.W.X. 3) F.B.S. 4) A.X.O. 5) E.E.R. 6) F.P.F. 7) O.O.O. 8) B.H.G. /