Informatia Bucureştiului, august 1961 (Anul 9, nr. 2482-2512)
1961-07-27 / nr. 2482
. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL IX — Nr. 2482 4 PAGINI 20 BANI JOI 27 IULIE 1961 Cîntecele Innei Sumák imprimate pe discuri • Cu prilejul turneului întreprins de Iina Sumák în ţara noastră, Casa de discuri „Electrecord” a realizat o serie de imprimări la concertele cunoscutei cîntăreţe. Imprimările vor fi editate pe discuri standard şi pe discuri micro de 27,25 şi 35 cm. diametru. Primul dintreacestea, discul EDD — 1 Oil, va apărea săptămîna viitoare. Discul cuprindeșapte piese: „Imnul soarelui11, „Marinerai, ,,Fluierul magic indian", „Amor indio , „Cueca Ghilenau, „Gamba búm ba' și „Hori canastitaiu. Cîntecele — melodii incase, peruviene și boliviene sunt interpretate de Ima Sumak (două dintre lucrări împreună cu cîntăreața Cholita Rivera), cu acompaniamentulorchestrei de estradă a Radioteleviziunii, condusă de M. Vivanco și Sile Dinicu. De la O. C. L. ,,Aprozar" 360 unităţi sezoniere In scopul creşterii posibilităţilor de desfacere, s-a luat măsura măririi numărului unităţilor sezoniere (tonete, chioşcuri, cărucioare) prin amplasarea lor mai ales în locurile de mare aglomeraţie. In Iun® iulie, numărul acestora a sporit cu încă 100 ajungîndu-se, astfel, la cifra de 360 unităţi sezoniere repartizate pe întreg cuprinsul oraşului. In curînd, prima unitate „Aprozar“ cu autodeservire * Intr-una din încăperile situate la parterul blocului turn din piața Splaiului se fac amenajările necesare pentru deschiderea, în acest loc, a unei unităţi „Aprozar“ cu autodeservire, prima unitate deacest fel din oraşul nostru. Legumele şi fructele ce se vor vinde aici vor fi în cea mai mare măsură preambalate, în acest scop unitatea fiind prevăzută atît cu spaţii de desfacere şi depozitare cit şi cu spaţii pentru preambalare. Noua unitate urmează să se deschidă în cursul lunii viitoare. o întrebare pe zi Cum se vor difuza în acest an manualele şcolare în Capitală? NE RĂSPUNDE TOVARĂŞUL PAUL SIMIONESCU, DIRECTOR AL CENTRULUI DE LIBRĂRII ŞI DIFUZARE A CĂRŢII .Potrivit Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R., manualele şcolare pentru clasele I-VII se vordistribui, ca şi în anul trecut, gratuit, prin şcoli. In acest scop, între 15 august şi 9 septembrie, şcolile vor primi manualele necesare în funcţie, de numărul elevilor înscrişi. Pentru a asigura o repartizare cit mai bună, C.L.D.C. împreună cu Secţia de învăţămînt a Sfatului Popular al Capitalei a pus la punct un grafic pe baza căruia şcolile vor fi aprovizionate ritmic pe raioane. Difuzarea manualelor şcolare pentru clasele VIII—XI, începe la 1 august. In acest scop s-au luat dintimp măsurile necesare ca operaţiunea să se desfăşoare fără greutăţi. In Capitală s-au stabilit 21 de puncte de difuzare şi anume: Librăria Cartea Rusă (calea Victoriei nr. 42); Librăria Noastră nr. 4 (piaţa N. Băliescu); Librăria Noastră nr. 12 ."(şos. Ştefan cel Mare nr. 20); Librăria Noastră nr. 74 (str. M. Eminescu nr. 2); Librăria Noastră nr. 34 (calea Griviţei nr. 134); Librăria Tineretului (bd. Schitu Măgureanu nr. 4); Librăria Noastră nr. 30 (calea Rahovei nr. 415); Librăria Noastră nr. 10 (calea Rahovei nr. 107); Librăria Noastră nr. 37 (calea Şerban Vodă nr. 180); Librăria Noastră nr. 11 (str. M. Eminescu nr. 117); Librăria Noastră nr. 73 (str. Bach, blocul nr. 1); Librăria Noastră — calea Griviţei (blocurile noi — vizavi de Clubul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ ; Librăria Noastră nr. 25 (şos. Mihai Bravu nr. 1); Librăria Noastră nr. 46 (şos. Mihai Bravu nr. 219); Librăria Noastră nr. 62 (bd. Tolbuhin nr. 62); Librăria Noastră nr. 27 (bd. Păcii nr. 126); Librăria „G. Coşbuc“ (str. Lipscani nr. 26); Librăria Noastră nr. 19 (calea Dudeşti nr. 90); Librăria Noastră nr. 26 (calea Călăraşilor nr. 85); Magazinul universal „Victoria“ (calea Victoriei nr. 17). Pentru elevii din şcolile cu predarea în limbile minorităţilor naţionale, manualele şcolare se vor difuza prin Librăria Noastră nr. 17, (bd. Aragheru nr. 68). Trebuie să atragem atenţia că pentru a evita aglomeraţia din librării, mai ales la începutul perioadei de difuzare a manualelor şcolare, este bine ca elevii şi părinţii lor să se adreseze cu încredere librăriilor din raza raionului în care locuiesc, librării care sunt tot atît de bine aprovizionate ca şi cele din centru. Pentru îndrumarea cumpărătorilor, ne-am îngrijit ca la fiecare librărie să fie afişată lista unităţilor unde se difuzează manuale şcolare şi lista manualelor în vigoare pentru anul şcolar 1961 —1962. Odată cu operaţia de difuzare a manualelor şcolare, Centrul de librării şi difuzare a cărţii a avut grijă să aprovizioneze papetăriile cu rechizite şcolare, pentru ca și difuzarea acestor articole să înceapă din timp. Pentru sezonul estival magazinul Galeriile de artă ale Fondului plastic din bd. Magheru prezintă cumpărătorilor diferite articole noi: fuste imprimate în culori vii, imprimeuri din satin, poplin, sandale şi poşete de vară. Noul model de poşetă de vară pare că satisface gustul cumpărătoarei din fotografia noastră. Foto: D. LAZARESCU Mesuri sportive • Etapa a IV-a a Turului ciclist al R.F. Polone, Nysa Walwrzych (112 km) a revenit lui Pokorny (R.P. Polonă) in Sh 07’30”. Primul dintre sportivii nostri a sosit A. Şelaru, pe locul 32 cu Sh H'13". In clasamentul general individual, pe primul loc a trecut polonezul Zadrozni cu 15’ 57’48”, urmat de compatrioţii săi Kowalski (la 1'5B’’) şi Domanski (la 2'13’’). Cicliştii români ocupă locurile : 23 - Şelaru, la 10’27”; 38. - Egyed ; 60. - Duţă. Pe echipe, conduce formaţia clubului L.Z.S. I. Formaţia noastră se află pe locul 15. • Rezultate înregistrate in turneul de fotbal de la New-York : Steaua Roşie Belgrad - Rapid Viena 3—0 ; Espanol Barcelona - Petah Tikwa 4—1. • In cadrul întrecerilor Spartachiadei asociaţiilor Dinamo din U.R.S.S., atleta Irina Press a obţinut la pentatlon o performantă excelentă: 4971 puncte, la un punct de recordul mondial care îi aparţine (rezultatele realizate : 6,06 la lungime ; 15,02 la greutate ; 1,63 la Înălţime ; 24,8 pe 200 m ; 11,3 pe 80 m garduri) • In campionatul unional de fotbal, liderele celor două serii au suferit înfrîngeri : Dinamo Kiev a pierdut cu 6-0 (!) în faţa dinamoviştilor din Moscova, iar Torpedo cu 1-0 îrn faţa echipei Lokomotiv Moscova. Alte rezultate: Spartak Moscova - Belarus Minsk 3-0; T.S.K.A. — Zenit Leningrad 2-1. Peste 21.000 vizitatori la a doua expoziţie bienală de artă populară La începutul acestei luni, s-a deschis în pavilionul C al Parcului de cultură şi odihnă, cea de a doua expoziţie bienală de artă populară (faza orăşenească). Zilnic, sute de vizitatori admiră cele aproape 200 de exponate aparţinînd unui număr de 50 de creatori din Bucureşti şi comunele subordonate. De mult succes se bucură lucrările în lemn încrustate cu ţinte de aramă şi ţesăturile realizate de creatorii din comunele Afumaţi, Ciorogîrla, Băneasa. Interesul deosebit manifestat faţă de această expoziţie este dovedit de cifra vizitatorilor: peste 21.000. Expoziţia continuă să rămînă deschisă pînă în ziua de 15 august. Opinie cetăţenească în blocuri! „Conflicte“. Un cuvint care... nu face impresie bună. L-am auzit pronunţat deunăzi, in legătură cu următoarea intîmplare de pe sir Valeria Branişte 23. Doi, aliaţi, locatarii E. Cojocarui şi I Munteanu au pornit o adevărată ofensivă împotriva altui colocatar : Elena Georgescu. De ce ! Pentru că ultimul... a îndrăznit să se folosească de dependințele apartamentului „A îndrăznit” e un fel de a spune. Locatara era in drept s-o faci, mai ales că acest drept se află înscris In ordinul de repartizare emis de sfatul popular al raionului Tudor Vladimirescu. In prima fază conflictul s-a soldat cu o „ofensivă” puternică a primilor doi, care şi-au arogat dreptul de a corecta faptic cele scrise in ordinul de repartizare. Adică iau închis Elenei Georgescu uşa. Şi cum o gospodină nu se poate lipsi de bucătărie şi uite dependinţe, iar treburile nu se aplanau pe calea bunei înţelegeri, conflictul a ajuns la cunoştinţa organelor in drept, sub formă de plin■fere , de două ori la comisia de împăciuire şi odată chiar în faţa tribunalului. Cum era şi firesc, „iniţiativa” celor doi locatari care au depaşit legalitatea a fost pină la urmă temperată. Nici nu se putea altfel. Se pune însă întrebarea: ce rost îşi aveau asemenea ieşiri necetăţeneşti din partea celor doi localuri ? La ce bun să încurci activitatea organelor de stat, cînd se putea lesne presupune, pe bază de logică elementară, care va fi rezultatul unor atari abuzuri Nu şi-ar fi irosit timpul atitia oameni ca să restabilească liniştea alungată din- tr-o locuinţă de . Pe linişti la stradă Valeriu Branişte din nechibzuinţa unora Desigur cazul citat nu este izolat ..Eroi“ ai unor astfel de atitudini care se soldează cu conflicte se mai. ivesc in Capitală Intr-un apartament din str Miletin 30 convieţuiesc familiile B Mitu şi I. Stan In loc să ocolească micile frecuşuri care în ultimă instanţă amărâsc nu numai viata lor ci şi a altora, s-au apucat să se certe pentru... intîidlare in folosirea holului. — Ba în hol o să stea lada mea ! — Ba nu, motocicleta mea . De fapt aici nu era locul nici al lăzii, nici al motocicletei. Pentru o treabă care se putea soluţiona stînd de vorbă, in casă, gospodăreşte la o cafea, sau la un pahar cu vin, s-a ajuns până la organele de justiţie. In strada Lucad 114, mobilul conflictului ,interlocutori” a fost o altă dependinţă comună: nodul. Familia I D s-a trezit la un moment dat cu uşa podului baricadată cu mobilă, covoare ele. Nici mai mult nici mai puţin a pus Stăpinire pe el familia Chause — Ce v-a apucat, oameni buni, că doar pină acum l-am folosit cu toţii, in bună înțelegere. Degeaba. — La ce bun să puneţi stăpiture pe ceva care nu vă aparfine ? Nimic. — De ce să ajungem la comisia de împăciuire ? Nu sintem in stare să ne împăcăm noi singuri ? N-au fost in stare ! A trebuit comisia de împăciuire să se străduiască să-i impute Uneori amatorii unor atari „ofensive‘ sunt in stare să urce pînă nu numai la tribunalele locale ci şi la Tribunalul Suprem (cind se pot agăţa mai ales de o chichiţă avocăţească) Asemenea chichiţe le servesc uneori şi funcţionarii de la S.L. care înscriu, din neatenţie pe ordinele de repartizare ale unuia dintre locatarii aceluiaşi apartament formula : ,,dependinţe in folosinţă comună“, iar pe uie altuia. ..dependinţe în exclusivitate” (vezi cazul din str Clorni sie l.upu 47 sin str. Balişte nr. 1) Adevărul este că fiecare din aceste cazuri se poate rezolva pe loc, fără arbitri din afară Ar trebui să funcţioneze totuşi cu mai multă eficacitate un arbitru : opinia cetăţenească din blocuri, împotriva amatorilor de conflicte, de abuzuri. PAVEL IRIMESCU In ziua de 27 iunie a. c. a avut loc şedinţa Biroului Political (n. f. al P. M. 6). Au fost analizate şi hotărîte măsurile privind creşterea salariilor muncitorilor, cadrelor didactice şi metico-sanitare, altor cadre de specialitate şi personalului administrativ, precum şi reducerea prețurilor de vînzare cu amănuntul la unele bunuri de consum și a unor tarife. Aplicarea majorării salariilor se va face eșalonat pe ramuri între 1 august 1961 — 1 noiembrie 1962. Aplicarea reducerilor de prețuri se va face începînd cu data de 31 iulie 1961. Noile tarife pentru energia electrică vor intra în vigoare la data de 15 august 1961. Din realizările unui colectiv harnic Strada Pucheni nr. 42. Cu aproape 14 ani în urmă, aici era o fabrică de fringhii. Astăzi, o plăcuţă cu inscripţii in auriu. Iţi arată că pe acest loc se află întreprinderea industrială de stat „Reactivul“. întreprinderea, în continuă modernizare şi utilaje, s-a specializat in producţia reactivilor, a produselor purificate şi farmaceutice. Pe poarta întreprinderii ies anual 550 sorturi de produse chimice. In semestrul I al acestui an, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la „Reactivul“ au depăşit ritmic planul de producţie, la toţi indicii. Muncitori cum stat Traian Vasiliu, Teodor Dragomirescu, vasile stanciu, Maria Drăguş, Ana Predutoiu, maistrul Ioan Constantinescu şi mulţi alţii au muncit cu conştiinciozitate din, la acelaşi timp, produse de calitate superioară. O SECŢIE FRUNTAŞĂ Secţia a treia e secţie fruntaşă. E secţia care realizează indicii de plan cei mai ridicaţi, e bine gospodorită. Muncitorii de aici execută singuri lucrările de întreţinere şi reparare a utilajului. De adăugat că, colectivul a executat prin cercetări proprii, peste zece produse pe care întreprinderea nu le fabrica Înainte , din utilaje vechi, a făcut instalaţii ca şi noi. La ultima realizare - confecţionarea cu mijloace proprii a două coloane de distilare pentru solvenţii organici - şi-au adus aportul farmacistul Ioan Georgescu, muncitorii Ioan cotorogea, Dionisie Draparea si altii. CHIOŞCUL In mijlocul părculeţului situat in spatele clădirii principale, a fost ridicat, cu vreo două luni in urmă, un chioşc, un bazin cu apă curată si o fintîna arteziană. De jur-împrejur mese si bănci. Chioşcul a fost construit de muncitori, in afara orelor de program. SATISFACŢII - Vă mulţumim pentru promptitudinea cu care ne-ati servit şi pentru calitatea bună a produselor pe care ni le-ati livrat. - Cine-i la aparat ? - Cooperativa „Fotografia populară". Tovarăşul director Lakatos Ladislau nu a purtat o singură dată asemenea conversaţii. Ele au loc frecvent. Mulţumiri a primit întreprinderea din partea fabricilor „Tableta“ şi „Fiola“, din partea M.I.A. pentru produsele livrate unităţilor de industrie alimentară. De la 22 aprilie, la „Reactivul“ nu a sosit nici o reclamaţie privind calitatea produselor. Muncitorii sînt hotărîti ca bunul renume cîştigat cu multe strădanii să fie păstrat In continuare. V. LUPAN in fotografie. Intr-una din sacfiile fabricii Vorbiţi-ne despre cultură, nn uzina dumneavoastră! Invitaţia adresată metalurgicilor de la Uzinele „Mao Tze dun“ găseşte imediat numeroşi preopinenţi. ★ Dimineaţa, bibliotecarul (tovarăşul Gheorghe Petrovici, care deţine şi funcţia de director-adjunct al clubului uzinelor „Mao Tze-dun“) are, fireşte, mai puţin de lucru. Cei care cind şi cînd deschid uşa pentru a cere sau a înapoia o carte, după ce ascultă citeva minute dialogul, il completează. — Nu fii modest, tovarăşe Petrovici. (Vorbeşte Nicolae Vilcu, mecanic de la centrala de forţă). Povesteşte cum te preocupă educarea gustului pentru lectură al fiecărui cititor al bibliotecii- Ţii minte cînd am venit prima dată la bibliotecă ? Mi-ai arătat ce să aleg. Nu mai ştiu ce-am citit întîi, dar dacă azi ţin să fiu la curent cu multe din cărţile nou apărute, dumitale ţi-o datorez în bună parte. Nu ne informezi d-ta de ultimele noutăţi ? — Poţi să vorbeşti şi despre manifestările ce le organizezi (intervenţia aparţine lui Ion Rizea, muncitor la turnătorie oţel) Cite simpozioane, procese literare sau întîlniri cu scriitorii ai organizat ? Dar nu te supăra : îţi cam lipsesc din bibliotecă multe volume ale tinerilor noştri scriitori. Iar mie-mi place cum scrie tineretul nostru. Are entuziasm, pasiune... Ia vezi, colecţia „Luceafărul“ e completă ? Reţinem de la bibliotecar o cifră: 10.000 lei prevede in acest an bugetul bibliotecii, pentru cumpărarea noilor apariţii editoriale. — Ei, ce să zic ? Sigur că mă bucur ! (morjorul Gheorghe Ionescu se referă la faptul că brigada artistică de agitaţie din care face parte a luat premiul I la faza orăşenească a celui de-al VI-lea concurs al artiştilor amatori). Să vedem ce-om face la finală. Sper ca rezultatul să fie valoros. Nu de alta, dar avem toate condiţiile pentru a face treabă bună. Tovarăşii de la Casa creaţiei populare ne ajută. O parte din repetiţiile pentru faza orăşenească le-am făcut sub ochii lor Avem un instructor energic, medicul Cornel Constantinescu, şi texte de calitate. Iar in ceea ce ne priveşte pe noi, membrii brigăzii, depunem întreaga stăruinţă ca să ne pregătim cit mai bine. ★ Lăcătuşul Ion Gheorghe are nemulţumiri in ceea ce priveşte rezultatele sectorului cultural ce-l preocupă îndeosebi : Universitatea muncitorească a uzinei— Tocmai am încheiat cursurile anului II Odată cu mine au mai absolvit vreo 20 de tovarăşi. Dar am fost înscrişi mult mai mulţi. Sigur, o parte n-au luat cursurile in serios. Dar alţii nu le-au putut frecventa. Cauzele ? Cea mai principală , o programare necorespunzătoare a diferitelor şedinţe şi a orelor de curs, „defecţiune tehnică“ ce poate fi uşor remediată de comitetul sindicatului. — Ar mai fi de adăugat şi altele. (Interlocutor: Gheorghe Trifan, funcţionar şi responsabil al universităţii). De exemplu, nu toate prelegerile au corespuns interesului cursanţilor Am fi dorit ca S.R-S.C. să organizeze mai multe cursuri despre unele noutăţi GRAZIELA VINÎU ELISABETA FEDORONEAC (Continuare In pag. III a) Aspect din biblioteca clubului uzinei Procentul de cupoane poate fi redus — PE MARGINEA UNEI CONSFĂTUIRI — Pornind de la constatarea că procentul de cupoane în ţesătorii este cu mult mai mare decît cel admis, ziarul nostru a publicat un articol prin care sugera organizarea unei largi acţiuni, care să cuprindă toate ţesătoriile şi prin care să se înlăture această situaţie. Direcţiile generale interesate (Direcţia tehnică, Direcţiile generale industriale bumbac-in-cînepă şi lînă-mătase) din Ministerul Industriei Uşoare, însuşindu-şi propunerea, au şi trecut la organizarea unor consfătuiri cu cadrele de bază din întreprinderile textile. O primă consfătuire organizată de Direcţia generală industrială lînă-matase a şi avut loc cu cadrele de conducere din ţesătoriile de mătase. In rîndurile care urmează, redăm unele din problemele reieşite în cadrul acestei consfătuiri. Controlul interfazic fără... controlori ANGELA BACIU, inginer şef la întreprinderea „Ilie Pintilie": Noi am reuşit să introducem un fel de control interfazic fără... controlori. Cum realizăm practic aceasta ? Există o interdependenţă între secţii. Fiecare secţie preia viitorul produs într-un anumit stadiu şi îi adaugă diverse operaţii. Dacă la trecerea ţesăturii dintr-o secţie într-alta se face nu numai o preluare cantitativă ci şi un control de calitate, putem înlătura cea mai mare parte a defectelor la produsul finit, evitînd astfel desele cuponări. Pot să spun că, datorită acestui sistem, în secţia finisaj nu au mai intrat ţesături cu defecte. Şi acum, o altă metodă eficace, de astă dată tehnică: noi aplicăm, ţesăturilor destinate a fi vopsite, un tratament chimic prealabil pentru a le asigura o vopsire uniformă. Şi în felul acesta evităm unele cuponări întreprinderea noastră a fost citată printre cele care înregistrează cel mai mic procent de cupoane. Aş vrea să explic, în cîteva cuvinte, cum am reuşit s-o luăm înaintea altora în această problemă. Mai întîi am făcut o analiză pentru a determina cauzele defectelor care duc la cuponări. Şi ce am constatat ? Printre cauzele principale se află dereglajul unor maşini, necurăţirea firelor de scame, murdărirea ţesăturilor în timpul transportului intern, condensarea aburului în vaporizator, neconcordanţa lungimii ţesăturilor cu cea a meselor de imprimat. Odată stabilite aceste cauze, ne-am preocupat, în mod organizat, de înlăturarea lor. Să vă dau un exemplu oarecum neobişnuit: timp de două săptămîni, inginerul şef, personal, s-a ocupat de reglarea războaielor de ţesut. A fost o lecţie practică deosebit de instructivă pentru maiştri şi cu rezultate foarte importante pentru întreprindere. Chiar numai în urma acestui fapt, procentul de cupoane a scăzut simţitor. Am introdus apoi curăţitoare de fir pe maşini şi am reuşit să înlăturăm scamele. Ţesăturile nu mai erau transportate decît în huse speciale. Astfel am înlăturat şi murdărirea lorAm trecut apoi la ţeserea unor bucăţi de mătase care să nu depăşească lungimea meselor de imprimat. Am (Continuare în pag. 11 la) Prelucrarea firelor pe partizi RADU GHIŢA, inginer şef la fabrica „Tudor Vladimirescu", întreprinderea noastră se situa aproape în capul listei la... depășirea procentului de cupoane. Noi am adoptat unele măsuri. Să vă redau un singur fapt, aparent minor: în trecut, multe din defectele care duceau la cuponări erau cauzate de neuniformitatea firelor de la o partidă la alta. Am luat atunci hotărîrea ca toate firele să fie prelucrate pe partizi. Rezultatele au dovedit imediat că măsura este bună. De asemenea, foarte avantajoasă s-a dovedit prelucrarea țesăturilor uni pe șarje. Iată de ce recomand aceste sisteme de lucru. Este de asemenea bine ca ţesătura să fie scoasă de pe război în suluri şi nu prin derulare. •Astfel se înlătură multe din defectele care se produc la această operaţie. Experienţa unor fruntaşi NICOLAE MIHU, şeful serviciului plan-producţie de la fabrica „Ana Ipătescu" . • Procentul de cupoane ar trebui stabilit pe fiecare sortiment de produse în parte, renunţîndu-se la sistemul „procent mediu pe fabrică“. • Curăţitoare de fir ar trebui introduse in toate ţesătoriile. • Stabilirea unui timp special de curăţenie la ramele de urzit ar înlătura multe defecte. • Pichetele , din material plastic şi-ar putea găsi o largă utilizare in toate ţesătoriile. • Toate bucăţile de ţesătură să fie cusute la capete în vederea spălării, apretării, imprimării etc. Să se renunţe definitiv la sistemul de înnodare, care produce de obicei defecte. • Totdeauna, înainte de imprimarea ţesăturilor să fie revizuite şabloanele. • La canetat, lucrătorul să însemne ţevile. In felul acesta, se va putea stabili o răspundere personală pentru fiecare defect. • Zilnic să fie efectuat un control al firelor cu ajutorul tensiometrului. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 18 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 26 grade, iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de inline. Vremea se menţine frumoasă şi continuă să se încălzească ușor. Cerul variabil, mai mult senin noaptea și dimineața. In taberele locale Pe plaja lacului Zii Lingă catargul înalt, in virful căruia flutură drapelul tricolor, trompetistul Marian Ioan sună prelung adunarea. La sunetul trompetei se adună in careu peste 300 de purtători ai cravatelor roşii aflaţi in tabăra locală de la Complexul sportiv „Lacul Tei“. Cei 11 instructori de detaşamente raportează activitatea din timpul zilei. Apoi, pe grupuri, însoţiţi de profesori, plini de voioşie, pionierii părăsesc tabăra. Aşa se încheie fiecare zi de tabără. Un şir mare de corturi, bine ancorate pe pajiştea verde, adăpostesc cei 300 de pionieri, in faţa corturilor, spre lac, se întinde o terasă de nisip. Aici sunt , montate multe leagăne, balansoare, aparate pentru gimnastică. Toate asigură desfăşurarea unei bogate şi variata activităţi de tabără. Despre programul unei zile ne vorbeşte unul dintre însoţitorii noştri. Foarte mult a plăcut pionierilor, ne spune unul dintre conducători, jurnalul vorbit, cu tema „Viaţa fericită a copiilor din ţara noastră şi din celelalte ţâri socialiste", prezentat de pionierii Dan Popovici, Ieana Bicovaru, Constanţa Ştefinescu, Iosefina Drăghicescu şi alţii. Tot în tabără snt pregătiţi participanţii de la concursurile de la Palatul Pionierilor. Excursiile la Mogoşoaia şi Băneasa la gospodâriile agricole colective din comunele Afumaţi şi Ştefâneşti au cuprins o parte importantă din program. Cele mai atractive manifestări sunt, totuşi, focurile de tabără. In curtat va avea loc un mare foc de tabără. Pentru reuşita ta, se pregătesc toţi ponierii. Fiecare vrea să şi aducă o contribuţie cit mai mare. O parte din pionierii acestei tabere vor fi trimişi de către sec ia de invățămlnt a sfatului popular raional si comitetul raional ll.T.M. Mai intr-o excursie pe litoral, iar alţii vor fi trimişi in tabăra de la Snagov. M. GACIU si o scurtă discutiu asupra programului zilei. 4»