Informatia Bucureştiului, august 1961 (Anul 9, nr. 2482-2512)

1961-07-27 / nr. 2482

. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA­­ Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL IX — Nr. 2482 4 PAGINI 20 BANI JOI 27 IULIE 1961 Cîntecele Innei Sumák imprimate pe discuri •­ Cu prilejul turneului întreprins de Iina Sumák în ţara noastră, Casa de discuri „Elect­record” a realizat o serie de imprimări la concertele cunoscutei cîntăreţe. Imprimările vor fi editate pe discuri standard şi pe discuri micro de 27,25 şi 35 cm. diametru. Primul dintre­­acestea, discul EDD — 1 Oil, va apă­­rea săptămîna viitoare. Discul cuprinde­­șapte piese: „Imnul soarelui11, „Mari­­nera­i, ,,Fluierul magic indian", „Amor indio , „Cueca Ghilenau, „Gamba búm­ ba'­ și „Hori canastitaiu. Cîntecele — melodii incase, peruviene și boliviene sunt interpretate de Ima Sumak (două dintre lucrări împreună cu cîntăreața Cholita Rivera), cu acompaniamentul­­orchestrei de estradă a Radioteleviziunii, condusă de M. Vivanco și Sile Dinicu. De la O. C. L. ,,Aprozar" 360 unităţi sezoniere In scopul creşterii posibilităţilor de desfacere, s-a luat măsura măririi numărului unităţilor sezoniere (tone­­te, chioşcuri, cărucioare) prin am­plasarea lor mai ales în locurile de mare aglomeraţie. In Iun® iulie, numărul acestora a sporit cu încă 100 ajungîndu-se, ast­fel, la cifra de 360 unităţi sezoniere repartizate pe întreg cuprinsul ora­şului. In curînd, prima unitate „Apro­zar“ cu autodeservire *­ Intr-una din încăperile situate la parterul blocului turn din piața Splaiului se fac amenajările nece­sare pentru deschiderea, în acest loc, a unei unităţi „Aprozar“ cu autodeservire, prima unitate de­­a­cest fel din oraşul nostru. Legumele şi fructele ce se vor vinde aici vor fi în cea mai mare măsură preambalate, în acest scop unitatea fiind prevăzută atît cu spa­ţii de desfacere şi depozitare cit şi cu spaţii pentru preambalare. Noua unitate urmează să se des­chidă în cursul lunii viitoare. o întrebare pe zi Cum se vor difuza în acest an manualele şcolare în Capitală? NE RĂSPUNDE TOVARĂŞUL PAUL SIMIONESCU, DIRECTOR AL CENTRULUI DE LIBRĂRII ŞI DIFUZARE A CĂRŢII­ ­ .Potrivit Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R., manualele şco­lare pentru clasele I-VII se vor­­distribui, ca şi în anul trecut, gra­tuit, prin şcoli. In acest scop,­ între 15 august şi 9 septembrie, şcolile vor primi manualele necesare în funcţie, de numărul elevilor înscrişi. Pentru a asigura o repartizare cit mai bună, C.L.D.C. împreună cu Secţia de învăţămînt a Sfatului Popular al Capitalei a pus la punct un grafic pe baza căruia şcolile vor fi apro­vizionate ritmic pe raioane. Difuzarea manualelor şcolare pen­tru clasele VIII—XI, începe la 1 au­gust. In acest scop s-au luat din­­timp măsurile necesare ca operaţiu­nea să se desfăşoare fără greutăţi. In Capitală s-au stabilit 21 de puncte de difuzare şi anume: Librăria Cartea Rusă (calea Victoriei nr. 42); Libră­ria Noastră nr. 4 (piaţa N. Băl­­i­escu); Librăria Noastră nr. 12 ."(şos. Ştefan cel Mare nr. 20); Libră­ria Noastră nr. 74 (str. M. Emi­­nescu nr. 2); Librăria Noastră nr. 34 (calea Griviţei nr. 134); Librăria Tineretului (bd. Schitu Măgureanu nr. 4); Librăria Noastră nr. 30 (ca­lea Rahovei nr. 415); Librăria N­oas­­tră nr. 10 (calea Rahovei nr. 107); Librăria Noastră nr. 37 (calea Şer­­ban Vodă nr. 180); Librăria Noastră nr. 11 (str. M. Eminescu nr. 117); Librăria Noastră nr. 73 (str. Bach, blocul nr. 1); Librăria Noastră — calea Griviţei (blocurile noi — vizavi de Clubul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ ; Librăria Noastră nr. 25 (şos. Mihai Bravu nr. 1); Librăria Noastră nr. 46 (şos. Mihai Bravu nr. 219); Librăria Noastră nr. 62 (bd. Tolbuhin nr. 62); Librăria Noastră nr. 27 (bd. Păcii nr. 126); Librăria „G. Coşbuc“ (str. Lipscani nr. 26); Librăria Noastră nr. 19 (ca­lea Dudeşti nr. 90); Librăria Noastră nr. 26 (calea Călăraşilor nr. 85); Magazinul universal „Victoria“ (ca­lea Victoriei nr. 17). Pentru elevii din şcolile cu pre­darea în limbile minorităţilor naţio­nale, manualele şcolare se vor difu­za prin Librăria Noastră nr. 17, (bd. Aragheru nr. 6­8). Trebuie să atragem atenţia că pentru a evita aglomeraţia din li­brării, mai ales la începutul perioa­dei de difuzare a manualelor şcolare, este bine ca elevii şi părinţii lor să se adreseze cu încredere librăriilor din raza raionului în care locuiesc, librării care sunt tot atît de bine aprovizionate ca şi cele din centru. Pentru îndrumarea cumpărătorilor, ne-am îngrijit ca la fiecare librărie să fie afişată lista unităţilor unde se difuzează manuale şcolare şi lista manualelor în vigoare pentru anul şcolar 1961 —1962. Odată cu operaţia de difuzare a manualelor şcolare, Centrul de li­brării şi difuzare a cărţii a avut grijă să aprovizioneze papetăriile cu rechizite şcolare, pentru ca și difu­zarea acestor articole să înceapă din timp. Pentru sezonul estival magazinul Galeriile de artă ale Fondului plastic din bd. Magheru prezintă cumpără­torilor diferite articole noi: fuste im­primate în culori vii, imprimeuri din satin, poplin, sandale şi poşete de vară. Noul model de poşetă de vară pare că satisface gustul cumpărătoa­rei din fotografia noastră. Foto: D. LAZARESCU M­e­su­ri sportive • Etapa a IV-a a Turului ciclist al R.F. Polone, Nysa­ Walwrzych (112 km) a revenit lui Pokorny (R.P. Polonă) in Sh 07’30”. Primul dintre sportivii nos­tri a sosit A. Şelaru, pe locul 32 cu Sh H'13". In clasamentul general indi­vidual, pe primul loc a trecut polone­zul Zadrozni cu 15’ 57’48”, urmat de compatrioţii săi Kowalski (la 1'5B’’) şi Domanski (la 2'13’’). Cicliştii români ocupă locurile : 23 - Şelaru, la 10’27”; 38. - Egyed ; 60. - Duţă. Pe echipe, conduce formaţia clubului L.Z.S. I. For­maţia noastră se află pe locul 15. • Rezultate înregistrate in turneul de fotbal de la New-York : Steaua Roşie Belgrad - Rapid Viena 3—0 ; Espanol Barcelona - Petah Tikwa 4—1. • In cadrul întrecerilor Spartachiadei asociaţiilor Dinamo din U.R.S.S., atleta Irina Press a obţinut la pentatlon o performantă excelentă: 4971 puncte, la un punct de recordul mondial care îi aparţine (rezultatele realizate : 6,06 la lungime ; 15,02 la greutate ; 1,63 la Înălţime ; 24,8 pe 200 m ; 11,3 pe 80 m garduri) • In campionatul unional de fotbal, li­derele celor două serii au suferit în­­frîngeri : Dinamo Kiev a pierdut cu 6-0 (!) în faţa dinamoviştilor din Mos­cova, iar Torpedo cu 1-0 îrn faţa echi­pei Lokomotiv Moscova. Alte rezultate: Spartak Moscova - Belarus Minsk 3-0; T.S.K.A. — Zenit Leningrad 2-1. Peste 21.000 vizitatori la a doua expoziţie bienală de artă populară La începutul acestei luni, s-a des­chis în pavilionul C al Parcului de cultură şi odihnă, cea de a doua expoziţie bienală de artă populară (faz­a orăşenească). Zilnic, sute de vizitatori admiră cele aproape 200 de exponate aparţinînd unui număr de 50 de creatori din Bucureşti şi comunele subordonate. De mult suc­ces se bucură lucrările în lemn în­crustate cu ţinte de aramă şi ţesă­turile realizate de creatorii din comu­nele Afumaţi, Ciorogîrla, Băneasa. Interesul deosebit manifestat faţă de această expoziţie este dovedit de cifra vizita­torilor: peste 21.000. Ex­poziţia continuă să ră­­mînă deschisă pînă în ziua de 15 august. Opinie cetăţenească în blocuri! „Conflicte“. Un cuvint care... nu face impresie bună. L-am auzit pronunţat deunăzi, in legătură cu următoarea­­ in­­tîmplare de pe sir Valeria Branişte 23. Doi­, aliaţi, loca­tarii E. Cojocarui şi I Mun­­teanu au pornit o adevărată ofensivă împotriva altui colo­catar : Elena Georgescu. De ce ! Pentru că ultimul... a în­drăznit să se folosească de dependințele apartamentului „A îndrăznit” e un fel de a spune. Locatara era in drept s-o faci, mai ales că acest drept se află înscris In ordinul de repartizare emis de sfatul popular al raionului Tudor Vladimirescu. In prima fază conflictul s-a soldat cu o „ofensivă” pu­ternică a primilor doi, care şi-au arogat dreptul de a co­recta faptic cele scrise in or­dinul de repartizare. Adică iau închis Elenei Georgescu uşa. Şi cum o gospodină nu se poate lipsi de bucătărie şi uite dependinţe, iar treburile nu se aplanau pe calea bunei înţelegeri, conflictul a ajuns la cunoştinţa organelor in drept, sub formă de plin­­■fere , de două ori la comisia de împăciuire şi odată chiar în faţa tribunalului. Cum era şi firesc, „iniţiati­va” celor doi locatari care au depaş­it legalitatea a fost pină la urmă temperată. Nici nu se putea altfel. Se pune însă întrebarea: ce rost îşi aveau asemenea ieşiri necetăţeneşti din partea celor doi localuri ? La ce bun să încurci activita­tea organelor de stat, cînd se putea lesne presupune, pe bază de logică elementară, care va fi rezultatul unor atari abuzuri Nu şi-ar fi irosit tim­pul atitia oameni ca să resta­bilească liniştea alungată din- tr-o locuinţă de . Pe lini­şti la stradă Valeriu Branişte din nechibzuinţa unora Desigur cazul citat nu este izolat ..Eroi“ ai unor astfel de atitudini care­ se soldează cu conflicte se mai. ivesc in Capitală Intr-un apartament din str Miletin 30 convieţuiesc familiile B Mitu şi I. Stan In loc să ocolească micile fre­cuşuri care în ultimă instanţă amărâ­sc nu numai viata lor ci şi a altora, s-au apucat să se certe pentru... intîidlare in folosirea holului. — Ba în hol o să stea lada mea ! — Ba nu, motocicleta mea . De fapt aici nu era locul nici al lăzii, nici al motoci­cletei. Pentru o treabă care se pu­tea soluţiona stînd de vorbă, in casă, gospodăreşte la o ca­fea, sau la un pahar cu vin, s-a ajuns până la organele de justiţie. In strada Lucad 114, mo­bilul conflictului ,interlocu­tori” a fost o altă dependinţă comună: nodul. Familia I D s-a trezit la un moment dat cu uşa podului baricadată cu mobilă, covoare ele. Nici mai mult nici mai puţin a pus Stăpinire pe el familia Ch­au­se — Ce v-a apucat, oameni buni, că doar pină acum l-am folosit cu toţii, in bună în­țelegere. Degeaba. — La ce bun să puneţi stă­piture pe ceva care nu vă aparfine ? Nimic. — De ce să ajungem la co­misia de împăciuire ? Nu sin­tem­ in stare să ne împăcăm noi singuri ? N-au fost in stare ! A tre­buit comisia de împăciuire să se străduiască să-i impute Uneori amatorii unor atari „ofensive‘ sunt in stare să urce pînă nu numai la tribu­nalele locale ci şi la Tribunalul Suprem (cind se pot agăţa mai ales de o chichiţă avocăţeas­că) Asemenea chichiţe le ser­vesc uneori şi funcţionarii de la S­­.L. care înscriu, din nea­tenţie pe ordinele de repartiza­re ale unuia dintre locatarii aceluiaşi apartament formula : ,,dependinţe in folosinţă co­mună“, iar pe uie altuia. ..de­pendinţe în exclusivitate” (vezi cazul din str Cl­orni sie l.upu 47 sin str. Balişte nr. 1) Adevărul este că fiecare din aceste cazuri se poate rezol­va pe loc, fără arbitri din a­­fară Ar trebui să funcţioneze totuşi cu m­ai multă eficacita­te un arbitru : opinia cetăţe­nească din blocuri, împotriva amatorilor de conflicte, de a­­buzuri. PAVEL IRIMESCU In ziua d­e 27 iunie a. c. a avut loc şedinţa Biroului Politic­al (n. f. al P. M. 6). Au fost analizate şi hotărîte măsurile privind creş­­terea salariilor muncitorilor, cadrelor didactice şi met­ico-sanitare, altor cadre de specialitate şi personalului administrativ, precum şi reducerea prețurilor de vînzare cu amănuntul la unele bunuri de consum și a unor tarife. Aplicarea majorării salariilor se va face eșalonat pe ramuri între 1 august 1961 — 1 noiembrie 1962. Aplicarea reducerilor de prețuri se va face începînd cu data de 31 iulie 1961. Noile tarife pentru energia electrică vor intra în vigoare la data de 15 august 1961. Din realizările unui colectiv harnic S­trada Pucheni nr. 42. Cu aproape 14 ani în urmă, aici era o fabrică de fringhii. Astăzi, o plăcuţă cu inscripţii in auriu. Iţi arată că pe acest loc se află întreprinderea in­dustrială de stat „Reactivul“. întreprinderea, în continuă moderni­zare şi utilaje, s-a specializat in pro­ducţia reactivilor, a produselor puri­ficate şi farmaceutice. Pe poarta în­treprinderii ies anual 550 sorturi de produse chimice. In semestrul I al aces­tui an, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii de la „Reactivul“ au depăşit ritmic planul de produc­ţie, la toţi indicii. Mun­citori cum stat Traian Vasiliu, Teodor Dragomi­­rescu, vasile stanciu, Ma­ria Drăguş, Ana Predu­­toiu, maistrul Ioan Con­­stantinescu şi mulţi alţii au muncit cu conştiincio­zitate din­, la acelaşi timp, produse de calitate superioară. O SECŢIE FRUNTAŞĂ Secţia a treia e secţie fruntaşă. E secţia care realizează indicii de plan cei mai ridicaţi, e bine gospodorită. Muncitorii de aici execută singuri lucră­rile de întreţinere şi reparare a uti­lajului. De adăugat că, colectivul a executat prin cercetări proprii, peste zece pro­duse pe care întreprinderea nu le fa­brica Înainte , din utilaje vechi, a fă­cut instalaţii ca şi noi. La ultima rea­lizare - confecţionarea cu mijloace pro­prii a două coloane de distilare pen­tru solvenţii organici - şi-au adus a­­portul farmacistul Ioan Georgescu, mun­citorii Ioan cotorogea, Dionisie Drapa­rea si altii. CHIOŞCUL In mijlocul părculeţului situat in spa­tele clădirii principale, a fost ridicat, cu vreo două luni in urmă, un chioşc, un bazin cu apă curată si o fintîna arteziană. De jur-împrejur mese si bănci. Chioşcul a fost construit de muncitori, in afara orelor de program. SATISFACŢII - Vă mulţumim pentru promptitudi­nea cu care ne-ati servit şi pentru calitatea bună a produselor pe care ni le-ati livrat. - Cine-i la aparat ? - Cooperativa „Fotografia populară". Tovarăşul director Lakatos Ladislau nu a purtat o singură dată asemenea con­versaţii. Ele au loc frecvent. Mulţu­miri a primit întreprinderea din par­tea fabricilor „Tableta“ şi „Fiola“, din partea M.I.A. pentru produsele livrate unităţilor de industrie alimentară. De la 22 aprilie, la „Reactivul“ nu a sosit nici o reclamaţie privind calitatea pro­duselor. Muncitorii sînt hotărîti ca bunul re­nume cîştigat cu multe strădanii­ să fie păstrat In continuare. V. LUPAN in fotografie. Intr-una din sacfiile fabricii Vorbiţi-ne despre cultură, nn uzina dumneavoastră! Invitaţia adresată metalurgicilor de la Uzinele „Mao Tze dun“ găseşte imediat numeroşi preopinenţi. ★ Dimineaţa, bibliotecarul (tovarăşul Gheorghe Petrovici, care deţine şi funcţia de director-adjunct al clubului uzinelor „Mao Tze-dun“) are, fireşte, mai puţin de lucru. Cei care cind şi cînd deschid uşa pentru a cere sau a înapoia o carte, după ce ascultă citeva minute dialogul, il completează. — Nu fii modest, tovarăşe Petrovici. (Vorbeşte Nicolae Vilcu, mecanic de la centrala de forţă). Povesteşte cum te preocupă educarea gustului pentru lectură al fiecărui cititor al biblio­tecii- Ţii minte cînd am venit prima dată la bibliotecă ? Mi-ai arătat ce să aleg. Nu mai ştiu ce-am citit întîi, dar dacă azi ţin să fiu la curent cu multe din cărţile nou apărute, du­­mitale ţi-o datorez în bună parte. Nu ne informezi d-ta de ultimele nou­tăţi ? — Poţi să vorbeşti şi despre mani­festările ce le organizezi (intervenţia aparţine lui Ion Rizea, muncitor la turnătorie oţel)­ Cite simpozioane, procese literare sau întîlniri cu scrii­torii ai organizat ? Dar nu te supăra : îţi cam lipsesc din bibliotecă multe volume ale tinerilor noştri scriitori. Iar mie-mi place cum scrie tineretul nostru. Are entuziasm, pasiune... Ia vezi, colecţia „Luceafărul“ e com­pletă ? Reţinem de la bibliotecar o cifră: 10.000 lei prevede in acest an bugetul bibliotecii, pentru cumpărarea noilor apariţii editoriale. — Ei, ce să zic ? Sigur că mă bucur ! (morjorul Gheorghe Ionescu se referă la faptul că brigada artis­tică de agitaţie din care face parte a luat premiul I la faza orăşenească a celui de-al VI-lea concurs al artiş­­tilor amatori). Să vedem ce-om face la finală. Sper ca rezultatul să fie valoros. Nu de alta, dar avem toate condiţiile pentru a face treabă bună. Tovarăşii de la Casa creaţiei popu­lare ne ajută. O parte din repetiţiile pentru faza orăşenească le-am făcut sub ochii lor­ Avem un instructor energic, medicul Cornel Constanti­­nescu, şi texte de calitate. Iar in ceea ce ne priveşte pe noi, membrii brigăzii, depunem întreaga stăruinţă ca să ne pregătim cit mai bine. ★ Lăcătuşul Ion Gheorghe are ne­mulţumiri in ceea ce priveşte rezul­tatele sectorului cultural ce-l preo­cupă îndeosebi : Universitatea mun­citorească a uzinei­— Tocmai am încheiat cursurile anului II­ Odată cu mine au mai ab­solvit vreo 20 de tovarăşi. Dar am fost înscrişi mult mai mulţi. Sigur, o parte n-au luat cursurile in serios. Dar alţii nu le-au putut frecventa. Cauzele ? Cea mai principală , o pro­gramare necorespunzătoare a diferi­telor şedinţe şi a orelor de curs, „de­fecţiune tehnică“ ce poate fi uşor re­mediată de comitetul sindicatului. — Ar mai fi de adăugat şi altele. (Interlocutor: Gheorghe Trifan, func­ţionar şi responsabil al universităţii). De exemplu, nu toate prelegerile au corespuns interesului cursanţilor­ Am fi dorit ca S.R-S.C. să organizeze mai multe cursuri despre unele noutăţi GRAZIELA VINÎU ELISABETA FEDORONEAC (Continuare In pag. III a) Aspect din biblioteca clubului uzinei Procentul de cupoane poate fi redus — PE MARGINEA UNEI CONSFĂTUIRI — Pornind de la constatarea că procentul de cupoane în ţesătorii este cu mult mai mare decît cel admis, ziarul nostru a publicat un articol prin care sugera organizarea unei largi acţiuni, care să cuprindă toate ţesătoriile şi prin care să se înlăture această situaţie. Direcţiile generale interesate (Direcţia tehnică, Direcţiile generale industriale bumbac-in-cînepă şi lînă-mătase) din Ministerul Industriei Uşoare, însu­şindu-şi propunerea, au şi trecut la organizarea unor consfătuiri cu cadrele de bază din întreprinde­rile textile. O primă consfătuire organizată de Direcţia gene­rală industrială lînă-matase a şi avut loc cu cadrele de conducere din ţesătoriile de mătase. In rîndurile care urmează, redăm unele din problemele reieşite în cadrul acestei consfătuiri. Controlul interfazic fără... controlori ANGELA BACIU, inginer şef la întreprinderea „Ilie Pintilie": Noi am reuşit să introducem un fel de control interfazic fără... con­trolori. Cum realizăm practic acea­sta ? Există o interdependenţă între secţii. Fiecare secţie preia viitorul produs într-un anumit stadiu şi îi adaugă diverse operaţii. Dacă la tre­­cerea ţesăturii dintr-o secţie într-alta se face nu numai o preluare­­ can­titativă ci şi un control de cali­tate, putem înlătura cea mai mare parte a defectelor la produsul finit, evitînd astfel desele cuponări. Pot să spun că, datorită acestui sistem, în secţia finisaj nu au mai intrat ţesături cu defecte. Şi acum, o altă metodă eficace, de astă dată tehnică: noi aplicăm, ţe­săturilor destinate a fi vopsite, un tratament chimic prealabil pentru a le asigura o vopsire uniformă. Şi în felul acesta evităm unele cuponări întreprinderea noastră a fost ci­tată printre cele care înregistrează cel mai mic procent de cupoane. Aş vrea să explic, în cîteva cuvinte, cum am reuşit s-o luăm înaintea al­tora în această problemă. Mai întîi am făcut o analiză pen­tru a determina cauzele defectelor care duc la cuponări. Şi ce am con­statat ? Printre cauzele principale se află dereglajul unor maşini, necură­­ţirea firelor de scame, murdărirea ţesăturilor în timpul transportului in­tern, condensarea aburului în vapo­­rizator, neconcordanţa lungimii ţesă­turilor cu cea a meselor de impri­mat. Odată stabilite aceste cauze, ne-am preocupat, în mod organizat, de înlăturarea lor. Să vă dau un exemplu oarecum neobişnuit: timp de două săptămîni, inginerul şef, per­sonal, s-a ocupat de reglarea răz­boaielor de ţesut. A fost o lecţie practică deosebit de instructivă pen­tru maiştri şi cu rezultate foarte im­portante pentru întreprindere. Chiar numai în urma acestui fapt, procen­tul de cupoane a scăzut simţitor. Am introdus apoi curăţitoare de fir pe maşini şi am reuşit să înlăturăm scamele. Ţesăturile nu mai erau transportate decît în huse speciale. Astfel am înlăturat şi murdărirea lor­­Am trecut apoi la ţeserea unor bucăţi de mătase care să nu depăşească lungimea meselor de imprimat. Am (Continuare în pag. 11 l­a) Prelucrarea firelor pe partizi RADU GHIŢA, inginer şef la fa­brica „Tudor Vladimirescu", întreprinderea noastră se situa aproape în capul listei la... depă­șirea procentului de cupoane. Noi am adoptat unele măsuri. Să vă redau un singur fapt, aparent minor: în trecut, multe din defectele care du­ceau la cuponări erau cauzate de neuniformitatea firelor de la o par­tidă la alta. Am luat atunci hotărî­­rea ca toate firele să fie prelucrate pe partizi. Rezultatele au dovedit imediat că măsura este bună. De a­­semenea, foarte a­vantajoasă s-a do­vedit prelucrarea țesăturilor uni pe șarje. Iată­­ de ce recomand aceste sisteme de lucru. Este de asemenea bine ca ţesătura să fie scoasă de pe război în suluri şi nu prin derulare. •Astfel se înlătură multe din defec­tele care se produc la această ope­raţie. Experienţa unor fruntaşi NICOLAE MIHU, şeful serviciului plan-producţie de la fabrica „Ana Ipătescu" . • Procentul de cupoane ar trebui stabilit pe fiecare sortiment de produse în parte, renunţîndu-se la sistemul „procent mediu pe fabrică“. • Curăţitoare de fir ar trebui introduse in toate ţesătoriile. • Stabilirea unui timp special de curăţenie la ramele de urzit ar înlătura multe defecte. • Pichetele , din material plastic şi-ar putea găsi o largă utilizare in toate ţesătoriile. • Toate bucăţile de ţesătură să fie cusute la capete în vederea spălării, apretării, imprimării etc. Să se renunţe definitiv la sistemul de înnodare, care produce de obicei defecte. • Totdeauna, înainte de imprimarea ţesăturilor să fie revizuite şabloanele. • La canetat, lucrătorul să însemne ţevile. In felul acesta, se va putea stabili o răspundere personală pentru fiecare defect. • Zilnic să fie efectuat un control al firelor cu ajutorul tensiometrului. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, tempe­ratura aerului a fost de 18 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 26 grade, iar mi­nima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de inline. Vremea se menţine frumoasă şi continuă să se încăl­zească ușor. Cerul variabil, mai mult se­nin noaptea și dimineața. In taberele locale Pe plaja lacului Zii L­ingă catargul înalt, in virful căruia flutură drapelul tri­color, trompetistul Marian Ioan sună prelung adunarea. La sunetul trompetei se adună in careu peste 300 de purtători ai cravatelor roşii aflaţi in tabăra locală de la Complexul sportiv „Lacul Tei“. Cei 11 instructori de detaşamente raportează activi­tatea din timpul zilei. Apoi, pe grupuri, însoţiţi de profesori, plini de voioşie, pionierii părăsesc ta­băra. Aşa se încheie fiecare zi de tabără. U­n şir mare de corturi, bine an­corate pe pajiştea verde, adă­postesc cei 300 de pionieri, in faţa corturilor, spre lac, se întinde o terasă de nisip. Aici sunt , mon­tate multe leagăne, balansoare, apa­rate pentru gimnastică. Toate asi­gură desfăşurarea unei bogate şi variata activităţi de tabără. Despre programul unei zile ne vorbeşte unul dintre însoţitorii noştri. Foarte mult a plăcut pionierilor, ne spune unul dintre conducători, jurnalul vorbit, cu tema „Viaţa fericită a copiilor din ţara noastră şi din cele­lalte ţâri socialiste", pre­zentat de pionierii Dan Popovici, I­eana Bicova­­ru, Constanţa Ştefinescu, Iosefina Drăghicescu şi alţii. Tot în tabără s­nt pregătiţi participanţii de la concursurile de la Pa­latul Pionierilor. Excursi­­ile la Mogoşoaia şi Bă­neasa la gospodâriile a­­gricole colective din co­munele Afumaţi şi Ştefâ­­neşti au cuprins o parte importantă din program. Cele mai atractive ma­nifestări sunt, totuşi, focu­­rile de tabără. In curtat­ va avea loc un mare foc de tabără. Pentru reuşita ta, se pregătesc toţi p­o­­nierii. Fiecare vrea să şi aducă o contribuţie cit mai mare. O parte din pionierii acestei tabere vor fi tri­mişi de către sec ia de invățămlnt a sfatului popular raional si comi­tetul raional ll.T.M.­­ Mai intr-o excursie pe litoral, iar alţii vor fi trimişi in tabăra de la Snagov. M. GACIU si o scurtă discutiu­ asupra programului zilei. 4»

Next