Informatia Bucureştiului, iulie 1961 (Anul 8, nr. 2460-2481)

1961-07-01 / nr. 2460

Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VIII — Nr. 2460 4 PAGINI 20 BANI SIMBĂTĂ 1 IULIE 1061 500-a PROPUNERE DE INOVAŢIE Zilele acestea la cabinetul tehnic al Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ a fost înregistrată cea de a 500-a pro­punere de inovaţie din acest an. A­­parţinind tinărului strungar Nicolae Mărăcineanu din secţia a 4-a meca­nică, propunerea se referă la modifi­carea tehnologiei de fabricaţie a unor piuliţe. Prin aplicarea acestei inovaţii se va reduce timpul de lucru la aceste piese cu aproape 50 la sută şi se vor realiza importante economii la material feros. De remarcat că aceasta este prima propunere de inovaţie a tinărului Ni­colae Mărăcineanu. PENTRU CEI MAI MICI LOCATARI ... Au devenit aproape simbolice „semnalmentele“ care dovedesc tre­cătorului de pe stradă că, intr-un bloc abia terminat, a intrat viaţa: perdelele străvezii de la ferestrele luminoase, glastrele cu flori de pe pervazuri şi balcoane, şi... cite un cap de copil privind curios în jos, la for­fota maşinilor şi a pietonilor... In marele complex de blocuri noi de pe bulevardul Magheru, colţ cu strada Romană, copiii sunt aproape 400 la număr. Cei mai mici locatari sunt numeroşi şi in complexul blocu­rilor noi din piaţa Amzei nr. 10-22, peste 130, şi in blocul nou „Garofiţa“, de lingă cinematograful „Patria“, circa 90. Au adus cu ei, in apartamente, ve­selia copilăriei fără griji. Şi — im­plicit — au umplut coridoarele, holu­rile, scările, curţile interioare, de larma jocurilor! E o problemă — au constatat, cu deplină dreptate, comitetele de bloc şi administratorii. Felul cum işi pe­trec copiii timpul liber, jocurile lor, trebuie îndrumate, supravegheate. Mai ales in ceasurile cînd părinţii sunt ocupaţi in producţie. Iar liniştea locatarilor trebuie asigurată. Cu pricepere de mame şi bune gospodine, membrele comisiilor de femei din cartier (respectiv din raza organizaţiei P.M.R. de cartier nr. 3), au discutat şi ele problema. Au chib­zuit ce s-ar putea face pentru ca tim­pul liber al copiilor să fie folosit cit mai plăcut şi instructiv, pentru ca micii locatari să nu-i deranjeze, cu zburdălniciile, pe cei mari. La iniţiativa comitetului de femei al raionului Stalin, comisiile de fe­mei au constituit, in fiecare din blocurile amintite, comitete gospodă­reşti. In componenţa lor au intrat gospodine, locatare, ca Eleonora Pivo­­tescu, Elisabeta Vicol, Maria Boboc şi Margarea Mirşu, în complexul de pe bulevardul Maghe­ru ; Ana Ghiţă, E­­lena Kriş şi Cati Pantelimo­­nescu, în comple­xul din piaţa Amzei; Maria Tu­dor, Ana Elena, Victoria Zaharia şi Maria Baciu, in blocul „Garo­­fiţa“. Au pornit cu en­tuziasm la treabă, sfătuindu-se, in toate problemele, cu tovarăşele Ioana Măgureanu şi Flo­­rica Crişan, in­structoare ale co­mitetului raional de femei. Bineînţeles, vred­nicele gospodine din comitetele gos­podăreşti nu se li­mitează la „problema copiilor“. Ele dau un sprijin preţios comitetelor de bloc şi administraţiei in tot ceea ce priveşte buna întreţinere a blocuri­lor. Copiii sunt, insă, o preocupare importantă, deosebită. Aşa incit, dacă intri astăzi in vreu­nul din blocurile amintite, ai prile­jul să constaţi că „problema copiilor" se prezintă cu totul altfel decit in urmă cu si­teva luni. In primul rind unele din curţile interioare ale blocurilor şi-au schim­bat înfăţişarea, transformindu-se in locuri de joacă pentru copii. Gospo­dinele şi alţi locatari au transportat resturile de materiale de construcţii, au nivelat terenul. La blocul „Garo­fiţa“ au pus şi bănci, au instalat şi un leagăn. (Deseori vezi aici cite o gospodină citind celor mai mici o poveste). Copiii se joacă acum întot­deauna supravegheaţi de cite o mamă sau gospodină din bloc, care înde­plinesc prin rotaţie această sarcină, asumată de bună voie. Comitetele gospodăreşti lucrează in continuare, ca să amenajeze curţile blocurilor in scuaruri cu verdeaţă şi flori. In anumite după-amieze, copiii sunt acum nelipsiţi de la serile de basme şi­ serile literare organizate pentru ei. Cei din complexul Magheru merg în sala A.S.I.T. de pe strada Emi­­nescu, unde, in continuare, le sunt prezentate diafilme pentru copii. La cererile insistente ale copiilor, comi­tetul gospodăresc de aici a propus administraţiei şi comitetului de bloc să procure un aparat de proiecţii pentru diafilme. De cîteva zile, apa­ratul a fost cumpărat şi stă la dis­poziţia micilor locatari. In complexul din piaţa Amzei nr. 10—22, într-o încăpere de pe scara E, s-a organizat o bibliotecă cu cărţi pentru copii, donate de părinţi. Res­ponsabili cu această activitate sunt cîţiva copii mai mari, pionieri, care, prin rotaţie, dau cărţile cu împrumut şi ţin evidenţa bibliotecii, sub su­pravegherea gospodinei Ana Ghiţă. Pe terasa blocului se organizează seri de basme pentru cei mici şi seri li­terare pentru cei mari (toate aces­tea, după-amiază, după orele de somn pe care comitetul gospodăresc le-a „decretat“ obligatorii pentru cei mai mici, fără nici o excepţie). Pentru copiii care işi petrec peri­oada de vacanţă in oraş, comitetele gospodăreşti au preconizat ieşiri or­ganizate la ştranduri şi in parcuri, sub supravegherea, tot prin rotaţie, a mamelor. Sunt acţiuni obşteşti pe care vred­nicele gospodine le îndeplinesc cu entuziasm, ajutind la organizarea timpului liber al copiilor în mod cît mai plăcut şi folositor pentru ei. E. B.­­ O seară literară pentru copil pe terasa blocului din piaţa Amzei nr. 10-22 Artiştii noştri la bienala internaţională a tinerilor artişti de la Paris In toamna acestui an se va deschide la Paris cea de a doua ediţie a Expo­ziţiei bienale internaţio­nale a tinerilor artişti. Astăzi a fost trimis in Franţa materialul docu­mentar­ privind participarea noastră la expoziţie (fişe biografice, liste de lu­crări şi fotografii), necesar întocmirii catalogului ge­neral al expoziţiei. In cu­rind vor fi trimise, de a­­semenea, lucrările cu care vom figura în sălile Mu­zeului de artă modernă de la Paris, unde va fi găz­duită bienală. Pictură : „Oţelfiria nouă” de Con­stantin Blendea, . ..Peisaj din Constanţa“ de Ion Ni­­codim, „Sfîrşit de vacan­ţă“ de Sabin Bălaşa, „Por­tret de studentă” şi „Bri­gadieră“ de Lia Szász. , grafică. ..Drum bun”, „Du­minică“ şi „Delegată la congres” de Traian Vasai, „Pace“, „Ţesătoare“ şi „Montind armătura” de Cornelia Daneţ ; sculptură: „Ţărancă din Mărtiniş” de Victor Roman. o­r conserve resizare Campania­­ de producţie a conser­velor este în toi. Pînă acum, aproape 2.500.000 kg. conserve au şi fost produse. Unităţile de desfacere au pus de pe acum la dispoziţia cum­părătorilor 1.000.000 kg. Cu fiecare zi, sortimentele de conserve din noua recoltă se îmbogăţesc. Astăzi dimineaţă, la întreprinderea „Flora“, au fost introduse în fabricaţie cîteva sortimente noi: conserve din do­­vlecei în floare. Pe fiecare bandă rulantă lunecă acum, spre maşinile de închis, cutiile de conserve diete­tice sau în saramură. Tot astăzi a început conservarea mărarului şi a tarhonului. Astăzi dimineaţă, în fabrică au fost încheiate calculele semestrului prim. Planul pe acest semestru a fost îndeplinit în ziua de 25 iunie. Pînă la această dată au fost pro­duse, peste plan, 350.000 kg. con­serve. Anul acesta, cantitatea de conserve va fi mult sporită faţă de trecut. In fabrică e zor mare. Continuă producţia conservelor de fasole, a gemului, dulceţei şi compotului din caise, vişine şi nuci verzi. O atenţie specială se acordă producţiei de con­serve dietetice. Din toate sortimentele vor fi produse 200.000 kg. asemenea conserve, preparate după stride prescripţii medicale. Caracterul sezonier al producţiei îl observi chiar şi în plină campanie de fabricare a conservelor, în timp ce unele linii tehnologice sunt încăr­cate la maximum, altele, în aştep­tarea coacerii „materiei prime“, se pregătesc intens. Astăzi, a început verificarea acestei pregătiri. Foarte curind, fabrica „Flora“ va începe producţia conservelor din bame (în ulei şi în bulion), din roşii (cu orez şi în bulion), din roşii decojite, din dovlecei (cu orez şi în saramură). Zeci de sortimente de conserve ne vor fi puse la dispoziţie, în acest an, de fabrica „Flora“ Ne aflăm în miez de campanie, dar noutăţile apar zilnic. Producţia conservelor din dovlecei a început O întrebare pe zi Care este activitatea Teatrului „Ţăndărică“ in perioada actuală ?­ ­ NE RĂSPUNDE TOVARĂŞUL SERGIU STANCIU, DIRECTOR ADJUNCT AL TEATRULUI „ŢĂNDĂRICĂ" - La sediu, stagiunea a fost închisă, de fapt, la 15 iunie. Totuşi, colectivul nostru a continuat prezentarea unor spectacole în cadrul stagiunii de vară în cîteva oraşe din regiunea Bucureşti, şi a unor specta­cole pentru copii în satele regiunii Bucu­reşti. In sălile teatrului, ansamblul de mario­nete repetă „Cactus I şi ultimul“, basm comic pentru copii de Mircea Sîmtim­­breanu, iar ansamblul de păpuşi face re­petiţii la spectacolul pentru adulţi cu piesele „Mintosul“ de Valentin Silvestru, şi „Răz­vrătiţii“ de Mihai Georgescu. Cu acest al doilea spectacol, Teatrul „Ţăndărică“ va avea premieră în regiunea Bucureşti în ziua de 8 iulie şi va continua să-l joace in zilele de 9, 19, 21 şi 23 iulie. Seria spectacolelor, în afara sediului nostru, e destul de mare. Ea cuprinde, în perioada iulie-au­gust, noi deplasări, în co­munele regiunii Bucureşti, în oraşul şi re­giunea Ploieşti (3 zile), pe litoral - Con­stanţa, Eforie, Vasile Rodiţă şi taberele de vara din regiunea Dobrogea (6 zile), în oraşul Piteşti (3 zile) şi în regiunile: Argeş, Oltenia, Hunedoara, Banat (19 zile). Repertoriul cu­ care pom realiză aceste deplasări cuprinde pentru copii piesele „Artiştii pădurii“, „Păcală", „Porv­ea por­cului­“ şi „Galoşul fermecat rar pentru adulţi piesele „Doi la zero pentru noi“, „Mîna cu cinci degete“ şi „Umor pe sfori“. Ultimele ştiri sportive • Echipa de fotbal C.S.M. Baia Mare şi-a început turneul în U.R.S.S. jurând la Sverdlovsk cu formaţia locală din categoria B, Uralmaş. Fotbaliştii români au cîştigat cu 5-2 (2-1). • Rezultate din penultimul tur, al nouălea, al campionatului european de şah pe echipe : U.R.S.S - R P. Un­gară iMI-V/a (4) ; R. S. Cehoslovacă — R. P. F iugoslavia 37**3V* (3) ; Spa­­­nia - R. F. Germană 5-3 (2). In cla­sament conduce echipa U.R.S.S cu 64 p (4), urmată de cele ale R. P. F. Iugoslavia cu 48*/* p (3) și R. P. Un­gare cu 48 p (4) • Etapa a VI-a a Turului ciclist al Franței, Strasbourg - Belfort (180 km) a revenit belgianului Planckaert (4 h 35’39”) care a trecut linia de sosire cu un avans de 5’ asupra următorului clasat, Batistini (Italia). In clasamentul general continuă să conducă Anquetil (Franţa), urmat de compatriotul sau Dotto (la 5’21”) și de italianul Carlesi (1* 5*22”). Premieră la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Ieri seară, sub conducerea muzicală a dirijorului Mihai Brediceanu, Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. a prezentat premiera spectacolului cu opera „Orfeu“ de Gluck. Regia şi coregrafia spectacolului aparţin lui Oleg Danov­­schi, scenografia e semnată de Ro­land Laub, iar costumele de Ofe­­lia Tutoveanu. Fotografia noas­tră reprezintă un moment din spec­­tacol, în interpre­tarea Elenei Cernei (Orfeu) și a Măriei Şindilaru (Euri­­dice). Caleidoscop cultural“ Căutând trei forme de activităţi cultural-artistice mai interesante şi atractive, Casa de cultură a tinere­tului „­Vasile Roaită“ din raionul Griviţa Roşie, organizează lunar ma­nifestări intitulate „Caleidoscop cul­tural“. In după­,amiaza zilei de ieri, cu prilejul „Caleidoscopului cultural" au fost prezentate cele mai de seamă evenimente din calendarul lunii iulie. Despre viaţa şi activitate,a lui Fili­­mon Sirbu,­­de la a cărui asasinare se împlinesc 20 de ani, a vorbit conf. univ. Dumitru Alm­aş. Despre ce­a de a 80-a aniversare de la apa­riţia revistei „Contemporanii!“, a conferenţiat criticul literar Valentin Silvestru, iar prof. Gheorghe Burdun a prezentat aspecte din viaţa şi opera lui Vasile Alecsandri, de la naşterea căruia se împlinesc 140 de ani. Ti­nerii şi cetăţenii din cartier au ur­mărit cu mult interes desfășurarea acestei manifestări reușite. Naţionalul în stagiune de vara In luna august, Naţionalul va des­făşura o susţinută activitate. Un colec­tiv al teatrului va prezenta o serie de spectacole cu „ Bădăranii“ pe litoral (Constanta, Fosile Roaită, Tehir­ghiol, Eforie, Mangalia). De asemenea, Ince­­ptnd din 12 august, teatrul îşi va des­­făşura stagiunea estivală şi In Illicu­­­reşti, pe scenele din parcurile de cultură şi odihnă ,,N. Bălcescu“ şi ,,I. V. Sta­lin. Sunt programate spectacolele: „Ju­decătorul din Zala aicea”, ,,Milionarii", „Hangiţa”, „Siciliana“, „Omul cu mîr­­ţoaga“. Construcţia unui mare canal pe şoseaua Ciuleşti In planul de lucrări al Sfatului Popular al Capitalei se află construc­­ţia­ unui canal colector de diametru mare pe porţiunea Podul Grand — Podul Grozăveşti, care va deversa in Dîmboviţa, in preajma Podului Gro­zăveşti. El este de fapt continuarea marelui canal colector al cărui tra­seu este şos. Chitila, str. Cerbului, str. Mesteacănului, şos. Ciuleşti, rea­lizat in ultimii ani. Noua canalizare se afla în construcţie (executor : În­treprinderea de construcţii hidroteh­nice şi f orare) şi va fi terminată încă in acest an, colectind apele din cî­­teva cartiere învecinate. Lucrări premiate la expoziţia de fotografii „înfloreşte ţara mea“ Juriul concursului şi expoziţiei de fotografii artistice „înfloreşte ţara mea“, organizate de Ministerul învă­­ţămîntului şi Culturii şi Asociaţia artiştilor foto­gr­afi din R.P.R., a acordat următoarele distincţii autorilor celor mai bune lucrări prezentate la expoziţie : SECŢIA FOTOGRAFII COLOR premiul I — Iosif Lică („Cuptor de infraroşii“), premiul II — Sandu Mendrea („Con­stanta în sărbătoare“), premiul III — A. Cartojan („înălţimi“), menţiuni — Fr. Brandrup („Dimineaţă în Deltă“) şi Fr. Hausleitner („Peisaj animat“­) . SECŢIA FOTOGRAFII ALB-NEGRU premiul I — A. Mihai Popol („Constructorul“), premiul II — Edmund Hüter („Reşiţa — Turnul de răcire“), premiul 111 — Constanţa Nestor („Dantelă de oţel“), menţiuni — Armand Ro­senthal („Fagure de beton“), Sorin Dan („Unic“), Zoltán Haragos („Construcţii noi“), şi Gh. Vintilă („Oţelar“). Ieri, la şcoala medie nr 13 ,,Mi­hai Viteazul“, cadrele didactice din raionul. 23 Au­gust au participat la sărbătorirea ,,Zilei învăţătorului". Cu acest prilej, învăţătorii şi pro­fesorii evidenţiaţi, in activitatea de instruire fi eductive a elevilor au primit premii fi distincţii Fotografia noastră înfăţişează un­­ grup de cadre didactice care au­­ fost premiate. FILME NOI Incepînd­ de astăzi, pe ecranele Capi­­talei rulează noul film sovietic : „DIN NOU DIMINEAŢA“ — pro­ducţie a studioului Leni ihn. Eroul prin­ cipal al filmului, profesorul Sever­ţev (interpretat de actorul Vladimir Samoilov), un chirurg renumit în vin­decarea bolilor de inimă, îşi pierde am­bele picioare într-un accident de tren Grelele încercări prin care trece omul de ştiinţă şi lupta bărbătească pe care o duce pentru a le birui sunt istorisite în mod impresionant de regizorul Ghe­­nadii Kazanski. Alte filme vor începe să ruleze săp­­tămîna viitoare : MISTERUL FOTOGRAFIEI. In timpul unei excursii pioniereşti, micii turişti dau de firul unei enigme. Mai mult n-o să vă spunem, pentru că enigma trebuie dezlegată împreună cu interpreţii, în faţa ecranului. Filmul este o producţie a studioului din Ialia realizată de regi­­zorul V. Pavlovski. * LA CAPĂTUL DRUMULUI, este din nou un film de aventuri, de astă dată producţie bulgară. Iulia, inginer-geolog care descoperise un filon de uraniu în mina carboniferă în care lucra, a dis­părut fără urmă. Regizorul Petar Va- PE ECRANE Miliev şi scenaristul Pavel Vejinov vă vor destăinui desigur taina dispariţiei in momentul potrivit. BUFONUL REGELUI : o farsă co­­mică în culori, producţie a studiourilor din S.U.A. In rolul principal actorul Danny Kaye. Cadru din filmul „Din nou dimineaţă“ La recoltatul păioaselor dimi­rescu, şi I. V. Stalin. La gospodăria agricolă colectivă ,,1 Mai“ din cor­una Dărăşti, precum şi la întovărăşirile din comuna Măgurele, raionul V. I. Lenin, datorită hărniciei depuse de mecanizatorii de la S.M.T. Ciorogh­in, s-a terminat re­coltarea orzului, obţinindu-se producţii mari la hectar. La fel de harnici au fost şi membrii gospodăriilor agricole colective „Congresul al II-lea al P.M.R.“ şi „Con­gresul al lll-lea al P.M.R.“ din convină Afumaţi, raionul 1 Mai, care folosind ma­şinile de la S.M.T. Chitila, au recoltat de asemenea orzul­ele pe întreaga suprafaţă. Recoltarea păioaselor constituie o preo­cupare de seamă şi pentru colectiviştii din raioanele T. Vladimirescu şi­ Z. V. Stalin. De exemplu, membrii gospodăriilor colec­tive „Octombrie Roşu“ şi „Timpuri Noi" din raionul T. Vladimirescu, precum­­ şi colectiviştii din comuna O­to­peni, raionul­­ V­. Stalin,, au reuşit intr-un timp foarte scurt să recolteze orzul de pe întreaga suprafaţă cultivată. In toate raioanele Capitalei se desfă­şoară recoltatul pinoaselor. Pînă acum, cele mai bune rezultate au fost obţinute în raioanele V. I. Lenin, 1 Mai, T. Via- De vorbă despre aprovizionarea cu băuturi răcoritoare Capricioasă întîi, vara a început totuşi de-a binelea. Mercurul urcă, urcă, urcă. Centrele de răcoritoare sunt asaltate. Sucul este la mare preţ. Peste 120.000 sticle sunt golite în fiecare zi. Şi cererea creşte mereu. Cum să se facă faţă ? Iată problema pe care am discutat-o cu oaspeţii redacţiei noastre — conducători ai unor întreprin­deri producătoare de suc („Zarea" şi „I.P.A.“) şi ai celor două trusturi locale de cofetării şi răco­ritoare. De ce nu există cantităţi suficiente de suc (respectiv „citro“) în tot cursul zilei ? D­upă părerea tovarăşului N. Popescu, director adjunct al fabricii „Zarea“, vinovată de această situaţie este, în primul rînd, Sec­ţiunea comercială a S.P.C. — Cum adică ? — La începutul anului am comunicat, Secţiunii comerciale, cantitatea de suc pe care o putem produce. La contractare, am constatat însă că ni se solicită cu 1.000.000 sticle sub posibilităţile de producţie. Intr-adevăr, ciudat. Oare Secţiunea comercială a S.P.C. nu cunoaşte cerinţele oraşului ? Fireşte, cele 1.000.000 sticle nu ar fi rezolvat problema. Pentru că ele reprezintă doar consumul pentru cîteva zile. Mai curind este vorba de o anumită precauţie rău înţeleasă. Ne-ar­ fi aşteptat ca Secţiunea comercială — ţinînd seama de cerinţe — să solicite cantităţi suplimentare faţă de cele in­dicate de fabrică. D­ar aceasta este singura cauză pentru care centrele de desfacere nu sunt aprovizionate întotdeauna cu cantităţi suficiente de răco­ritoare ? Tovarăşul Gr. Luca, inginerul şef al întreprin­derii de produse alimentare, infirmă: — Mai sunt şi alte cauze. Noi, de pildă, lucrăm acum, în plin sezon, sub capacitatea maximă de producţie a fabricii... — Din lipsă de comenzi ? — Nu ! Din lipsă de... capsule. Am putea pro­duce încă 50.000 sticle în fiecare zi. Dar nu avem cu ce le închide... Pare aproape de necrezut. Şi totuşi, aşa stau lucrurile. Nu avem suficient „citre“, pentru că lipsesc... capsule. De fapt, nu capsulele propriu­­zise lipsesc — aşa cum ne asigură tov. Şt. Migletzi, directorul fabricii producătoare („Me­taloglobus“) - ci... rondelele de etanşare. Şi, de fapt, — după cum ne explică tovarăşul inginer Gr. Luca — nici rondele nu lipsesc. Lipseşte doar un... aviz. De­­risînd, s-au făcut încercări pentru înlocuirea rondelilor „clasice“ cu altele de tip nou. Unele rondele, experimentate, s-au dovedit a fi foarte potrivite, închiderea făcîndu-se etanş şi neschimbind gustul băuturii. Noile rondele au şi obţinut avizul specialiştilor, al Ministerului Să­nătăţii şi Prevederilor Sociale, al Sanepidului. Se aşteaptă doar avizul Institutului de igienă şi să­nătate publică. De ce intîrzie oare ? Pentru un simplu aviz centrele de desfacere sunt lip­site zilnic de 50.000 sticle „citro“ ! Nu-i oare prea mare preţul ? S­ubiectul in discuţie nu este epuizat. Pe oas­peţii noştri îi preocupă în mod special a­­provizionarea oraşului cu băuturi răcoritoa­re în zilele de duminică, cînd, datorită cererii mărite, lipsa se resimte mai mult. d­inspelii nostril­ ­ Noi am fi dispuşi să ridicăm orice cantitate de suc ar putea să livreze fabrica (afirmaţia apar­ţine tovarăşului Gh. Dimitriu, directorul T.L.C.R.­­). — Duminică ne-aţi lăsat în stoc 51.000 sticle suc, în timp ce, la ştranduri şi în unele parcuri, această băutură lipsea după primele ore ale di­mineţii (replica este a tovarăşului N. Popescu). Iată, aşadar, că una din cauzele proastei apro­vizionări, este şi organizarea defectuoasă a des­facerii băuturilor răcoritoare. Transporturile nu se efectuează la timp, unele centre (mai bine­­zis, unii responsabili) sunt aprovizionate preferen­ţial, în detrimentul celorlalte; reamplasarea cen­trelor de răcoritoare, după necesităţi, nu a fost efectuată (deşi Secţiunea comercială a S.P.C. s-a angajat să realizeze aceasta încă in primăvară), numărul centrelor a descrescut deşi (tot după un angajament al Secţiunii comerciale) el trebuia să crească, în special pe arterele principale. Organizarea defectuoasă a desfacerii băuturilor răcoritoare reiese şi din faptul că în timp ce în locuri de distracţie şi recreare şi chiar şi în unele unităţi centrale lipseşte sucul şi „citro“, unită­ţile „Aprozar “ primesc zilnic circa 20.000 sticle cu asemenea băuturi ! Trusturile locale de cofetării şi răcoritoare ne­glijează şi înapoierea ambalajelor, creînd astfel greutăţi întreprinderilor producătoare in pregă­tirea unui stoc tampon. In prezent, in reţeaua de desfacere există nu mai puţin de 750.000 sticle neînapoiate fabricilor ! O băutură răcoritoare, cîndva foarte apreciată de consumatori, a dispărut aproape cu de­­săvîrşire: braga. Abia de curind a fost re­luată producţia ei în cantităţi infime (1500 kg zilnic). De ce o fi vitregită această băutură ? To­varăşul Gh. Dimitriu ridică, neştiutor, din umeri. Gestul este repetat şi de delegatul trustului de cofetării şi răcoritoare nr. 2 (D. Bănică). — Şi cînd te gîndeşti că noi putem produce cantităţi mari de braga ! — observă nostalgic in­ginerul şef al întreprinderii de produse alimen­tare. Să ni se comande doar... Oaspeţii noştri au discutat îndelung, problemele au­ fost elucidate. Se impuneau cîteva măsuri. In ceea ce îi priveşte, participanţii l­a discuţia noastră, au căutat şi găsit unele soluţii pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi desfacerii băutu­rilor răcoritoare. Intre reprezentanţii trusturilor de cofetării şi răcoritoare şi cei ai fabricii Za­rea" a intervenit o înţelegere care va aduce în circuitul comercial, în zilele de caniculă, o can­titate suplimentară de 30.000 sticle suc. Dele­gatul întreprinderii de produse alimentare a asi­gurat organele comerţului că rezolvîndu-se pro­blema capsulelor, va fi gata să producă, în orice zi, la cerere, cu 50.000 sticle „citro“ peste can­titatea ce se fabrică în prezent. Aşadar, există posibilitatea ca fără un efort deosebit, oraşul să fie aprovizionat zilnic cu 80.000 sticle suc şi „citro“ peste cantităţile ce se desfac în prezent. Acestea sunt doar cîteva din măsurile stabilite în comun de oaspeţii noştri. N-a fost neglijată nici problema înapoierii ambalajelor, nici cea a condiţiilor de desfacere. Să sperăm că măsurile adoptate își vor arăta curind roadele în... centrele de răcoritoare. ­ Termene de la 1 decembrie 1960 la 15 iunie 1961 In a doua jumătate a anului 1960 între întreprinderea poligra­fică nr. 2 şi întreprinderea de construcţii şi reparaţii a sfatului popular al raionului Gh Gheor­­ghiu-Dej, (director A. Petrov) a fost semnat un contract. Conţinu­tul : executarea unor lucrări de instalare a unui hidrofor în clă­direa din str. Brezoianu nr. 23­­ Obligaţii : întreprinderea poli­grafică să procure unele materiale şi să achite suma de 70.500 lei, costul lucrării, iar I.R.C.R. să­­ termine lucrarea pînă la 1 de­cembrie 1960. Pe parcurs au intervenit unele lucruri neprevăzute, ceea ce a dus la prelungirea termenului de execuţie. De data aceasta, 15 iu­nie 1961, termen acceptat de am­bele părţi, cit şi de reprezentan­tul Băncii de investiţii. In acest sens între părţile contractante, s-a încheiat o minută. A respec­tat I.R.C.R. acest termen ? Faptele dovedesc contrariu. Dată­­ de­­5 iunie a trecut și lucrarea­­ este departe de a fi terminată. Ce a făcut I.R.C.R timp de 6 luni? Greu de precizat. Săptâ­­mini întregi nu s-a lucrat aproape nimic cu toate că majoritatea ma­terialelor au fost procurate de be­neficiar. In multe zile lucrătorii trimişi pe şantier (şef de şantier? Sirbule­scu) veneau, se uitau şi plecau ca şi cînd terminarea lu­crării nu ar cădea în sarcina, lar Consecinţele tărăgănării lucră­rii se resimt din pan în aprovi-, zionarea clădirii cu apă, etajele superioare fiind complet lipsite de apă. Deci, cu atît mai mult termenul de execuţie a lucrării trebuia respectat. Dacă pînă acum nu s-a făcut acest lucru, el tre­buie realizat cît mai repede. Sem­nătura pusă pe un contract atrage şi obligaţii. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA ! Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­­peratura aerului a fost de 19 grade. Ma­xima de ieri în aer a fost de 25 grade, iar minima din cursul nopţii de 16 grade. Timpul probabil de mîine « Vreme rela­tiv frumoasă, cu­ cer temporar fioros. Ploaie sub forma de­ averse. Vîritul, va sufla slab pînă la potrivit predominînd din sectorul estic. Pentru zilele de 3, 4 și 5 iulie . Vreme in general frumoasă, cu cerul bariabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa.

Next