Informatia Bucureştiului, octombrie 1961 (Anul 9, nr. 2539-2564)
1961-10-02 / nr. 2539
Paga 2 . CUM AI PREGĂTIT DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR 1961-1962 . ÎNVĂŢAMINTUL DE PARTID? în prima jumătate a lunii octombrie a.c. va avea loc în toate organizaţiile de partid din întreprinderi, instituţii, şcoli şi cartiere din Capitală, deschidereaanului şcolar 1961—1962 în învăţămîntul de partid, care cuprinde circa 168.000 cursanţi , membri şi candidaţi de partid, oameni ai muncii fară partid. Pe baza indicaţiilor date de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., comitetele raionale şi organizaţiile de bază au luat măsuri pentru a asigura deschiderea şi desfăşurarea în bune condiţii» a învăţămîntului de partid. Sarcina de bază de la care au pornit comitetele raionale şi organizaţiile de partid în organizarea propagandei de partid în viitorul an şcolar, este asigurarea studierii problemelor fundamentale ale teoriei marxist-leniniste, a principalelor probleme teoretice şi ale practicii desăvârşirii construcţiei socialiste, ridicate de Congresul al III-lea al P.M.R., în raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la sărbătorirea a patru decenii de la crearea GHEOGHE FLOREA, directorul cabinetului Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Partidului Comunist din România, precum şi în documentele plenare-lor C.C. al P.M.R. care au avut loc în ultimul timp. Un loc important îi va ocupa studierea în învăţămîntul de partid a proiectului de Program al P.C.U.S. V Problema principală pentru viitorul an şcolar o constituie îmbu- f nătaţirea calitativă a învăţământului. In acest sens, comitetele raio- nale şi organizaţiile de partid au acordat o mare atenţie selecţionării unor cadre de propagandişti bine pregătite, încadrării membrilor şi candidaţilor de partid, a activului fără partid în forme de învăţămînt , potrivit nivelului de pregătire politico-ideologică. în legătură cu deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid, ne-am adresat unor cadre care muncesc în domeniul propagan- dei, pentru a ne răspunde la întrebarea : „Cum aţi pregătit noul an şcolar 1901—1962 în învăţămîntul de partid ?”. In acest an şcolar în toate formele de învăţămînt de pe lingă cabinetul Comitetului orăşenesc da partid vor studia peste 4.000 de tovarăşi. Marea majoritate a acestora sunt cadre cu munci de răspundere , activişti de partid, de stat şi din economie, secretari şi membri ai comitetelor de partid şi birourilor organizaţilor de bază. Ţinînd seama de varietatea preocupărilor celor ce au solicitat să studieze pe lîngă Cabinetul orăşenesc de partid, noi am examinat cu atenţie problema studiului marxism-leninismului în forme superioare — studiu individual ; Universitatea serală de marxism-leninism, cu cele trei secţii: economie, filozofie şi istorie ; un curs pentru directorii de întreprinderi ; curs cu secretarii organizaţiilor de partid şi preşedinţii comitetelor sindicatelor din principalele întreprinderi şi instituţii din Capitală ; cercuri cu tematică specială pentru cadre din aparatul de partid şi de stat; cercuri pentru activişti de partid şi cicluri de conferinţe pentru ingineri şi tehnicieni. încadrarea în aceste forma de învăţămînt a cursanţilor s-a făcut pe baza unor discuţii individuale, la înscriere Întreaga muncă de organizare şi pregătire pentru deschiderea noului an şcolar in învăţămîntul de partid, comitetul raional a desfăşurat-o pe baza unui plan de măsuri. Calitatea pregătirii politico-ideologice a membrilor şi candidaţilor de partid, a tuturor celor care studiază în sistemul invăţămintului de partid, sporirea eficacităţii întregii munci de propagandă depinde într-o măsură hotărîtoare de propagandişti. Iată de ce comitetul raional a acordat in acest an o atenţie deosebită selecţionării şi pregătirii temeinice a propagandiştilor. In organizaţiile de partid din raionul V. I. Lenin îşi vor desfăşura activitatea anul acesta, 614 cercuri şi cursuri. Dintre acestea, in peste 140 se vor studia problemele de economie politică şi economie concretă. Faţă de anul trecut, avem 50 cercuri mai mult în care se vor studia probleme economice. In toate organizaţiile de partid din raion s-au încheiat pregătirile pentru deschiderea noului an şcolar. Comitetul raional a elaborat un plan de pregătire a propagandiștilor pe perioada octombrie 1961 — aprilie 1962. Sînt prevăzute o seamă de măsuri ca informarea sistematică a propagandiștilor de către membrii biroului comitetu-ținîndu-sa seama de pregătirea, de nivelul politic-ideologic, da preocupările şi dorinţa celor care au solicitat încadrarea la o formă de învăţămînt. Direcţia principală spre care îşi îndreaptă atenţia conducerea Cabinetului orăşenesc de partid este îmbunătăţirea calitativă a studiului teoriei marxist-feniniste, legarea mai strînsă a studiului problemelor teoretice de sarcinile desăvîrşirii construcţiei socialismului în ţara noastră. Cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid cabinetul a setecfionat un număr însemnat de cadre de propagandişti cu o pregătire superioară şi o bogată experienţă în munca de propagandă. Expunerile şi lecţiile ce se vor face în faţa cursanţilor, vor fi discutate în colective formate pe lîngă catedre. Pînă în prezent au şi fost discutate majoritatea lecţiilor ce vor fi predate în luna octombrie a.c. Anul acesta, biblioteca de pe lingă Cabinetul orăşenesc de partid a fost mult îmbogăţită cu bibliografie documentară pentru toate formele de învăţămînt. Pentru întregul an se va organiza un program special de consultaţii individuale şi colective. lui raional de partid asupra sarcinilor celor mai importante care stau în faţa organizaţiilor de partid; ţinerea unor expuneri şi consultaţii asupra principalelor documente şi hotărîri ale partidului, ale situaţiei internaţionale. Un număr însemnat de cercuri şi cursuri vor fi conduse în acest an de membrii biroului comitetului raional şi de aparatul său — cercuri de studierea Statutului P.M.R., Istoria PMR. şi altele. O atenţie deosebită a acordat comitetul raional trimiterii unor cadre cu munci de răspundere, activişti de partid şi de stat, ca propagandişti pentru cercurile şi cursurile învăţămintului de partid din comunele subordonate raionului V. I. Lenin. Pentru întregul an de învăţămînt, comitetul raional a repartizat un larg activ de partid care se va ocupa de îndrumarea organizaţiilor de bază. GHEORGHE OLTEANU, secretar al comitetului de partid de la uzinele „23 August" In urmă cu cîteva zile, comitetul de partid al uzinei a analizat stadiul pregătiri deschiderii anului școlar 1 961—1962 în învățămîntul de partid. Analiza a scos în evidentă că în acest an comitetele de partid pe secţii şi birourile organizaţiilor de bază au acordat o atanţie deosebită organizării şi pregătirii anului de învăţămînt de partid. Munca a început prin selecţionarea celor 130 de propagandişti. S-a discutat cu fiecare din ei, apoi au fost confirmaţi de comitetul de partid. în timpul verii, Comitetul raional de partid 23 August a organizat un curs de pregătire a propagandiştilor. Noi am trimis la acest curs 19 tovarăşi. Alţi 49 propagandişti au urmat un curs de pregătire organizat de Comitetul orăşenesc de partid, iar restul s-au pregătit la cursurile pe lîngă cabinetul raional. Organizaţiile noastre de partid reuşind să-şi formeze un număr mai mare de cadre de propagandişti, am avut posibilitatea să încadrăm în diferite cercuri şi cursuri peste 2.600 membri şi candidaţi de partid, şi oameni ai muncii fără partid. Dintre aceştia peste 1.000 vor studia în cercuri de economie politică şi economie concretă, conduse numai de propagandişti din rîndul inginerilor şi tehnicienilor bine pregătiţi politic şi profesional. Pentru toţi propagandiştii şi cursanţii anul acesta se va redeschide Punctul de consultaţii, care a şi fost îmbogăţit cu o seamă de materiale , cărţi, grafice, planşe ş.a. NICOLAE TÂRGU, propagandistul unui cerc de studiere a Statutului P.M.R. de la întreprinderea „Automatica" Cercul pe care-l voi conduce în acest an de învăţămînt cuprinde 24 de cursanţi. Majoritatea sunt membri şi candidaţi de partid şi tovarăşi din activul Fără partid. Am stat de vorbă cu fiecare încă cu citeva zile in urmă. M-am pregătit din timp. Cunoştinţele însuşite la cursurile de pregătire pe care le-am Urmat la cabinetul raional de partid Nicolae Bălcescu le-am lărgit în timpul concediului citind citeva cărţi, am vizionat filmele „Imagini ale unui trecut glorios“, „Setea“ şi altele. Am socotit important ca înainte de a avea loc prima lecţie, să cunosc bine pe fiecare cursant al cercului. Zilele trecute, am folosit prilejul Deoarece în cerc sunt membri şi candidaţi de partid primiţi de curind mi-am propus ca să mă pregătesc temeinic pentru fiecare lecţie. Se ştie că in creşterea şi educarea candida- ţilor şi a noilor membri de partid, cercurile de studiere a Statutului P.M.R. au un rol important. Mă voi strădui să îndeplinesc cu cinste sarcina de propagandist. VICTOR SANTA, responsabil cu propaganda şi agitaţia în comitetul de partid al uzinei „Electroaparateu" în organizaţiile de bază din în- treprinderea noastră organizarea şi pregătirea deschiderii învăţămîntului de partid s-a făcut cu toată atenţia. V Socotim o parte pozitivă faptul că în acest an 44 la sută din totalul cursanţilor vor studia în forme supe- f rioare de învăţămînt. Pe baza experienţei acumulate în anii precedenţi, comitetul de partid a urmărit să avem cercuri omogene. De pildă la un cerc de economie concretă , au fost repartizaţi tovarăşi din secţia matriţerie, chimică şi birouri tehnice. „ Nu numai că sunt cin locul de muncă apropiat, dar şi profesional au legă turi directe. Propagandiştii au luat cunoştinţă încă cu o lună înainte de componenţa cercului sau cursului pe care-l vor conduce. Membrii comitetului de partid au fost repartizaţi pe organizaţii de bază pentru a le sprijini în conduce- r rea învăţămîntului. S-au luat măsuri ca pentru fiecare cursant şi propagan- / dist să se asigure materialul biblio- grafic necesar pentru întregul an de învăţămînt, făcîndu-se abonamente la standul de cărţi din întreprindere. C Biblioteca întreprinderii a fost îmbo- j găţită cu cărţi şi materiale noi. I Odată cu deschiderea învăţămîntu- f lui de partid, punctul de consultaţii îşi » începe activitatea din plin. C unei excursii la muzeul „Doftana“ la care au participat majoritatea cursanţilor din cercul meu. Explicaţiile primite aici la muzeu ne-au împrospătat cunoştinţele despre trecutul glorios de luptă al partidului nostru. Pentru acest an de învăţămînt mi-am propus să facem astfel de vizite la Muzeul de istorie a P.M.R., şi în alte locuri legate de trecutul glorios de luptă al partidului. Aştept să mă înîlnesc cu membrii cercului la prima lecţie. ION RACHIERU, secretar al comitetului raional de partid V. I. Lenin ION IONIŢĂ, propagandist la un cerc de studiere a istoriei P.M.R., anul II, fabrica de încălţăminte „Kirov" De ici, de colo Să vină toţi la 6... Pe geamul uşii magazinului ,,Mistreţul’’ din piaţa Kogălniceanu scrie că unitatea se deschide dimineaţă la ora 6. Cine crede ce a citit se duce la aceasta oră insă... nu poate intra. Motivul?... In zilele de 25 şi 27 septembrie, de pildă, la ora 6 erau în fata unităţii toţi vînzătorii şi mai mulţi cumpărători. Nu se intra înăuntru însă, fiindcă nu venise responsabilul cu cheia. A venit pînă la urmă, dar magazinul s-a deschis mai tirziu. In prima zi vînzarea a început la 6,23, iar a doua zi la 6,30. Aşa că ar trebui găsită o soluţie pentru ca responsabilul să fie trezit cu cel puţin jumătate de oră mai devreme. Un concurs deosebit Sala casei de cultură ,,Petőfi Sándor", era plină de spectatori, iar pe scenă, 10 concurente şi îmbrăcate în uniforme, bleu şi bluze albe, avînd banderolă cu cruce roşie la mină. O echipă, era formată din salariate ale Comitetului de radio şi televiziune, iar cealaltă din salariate de la IPROMET. La concursul „Sanitari pricepuţi“ condus de un juriu format din trei medici, publicul a aplaudat deseori cu multă căldură. Cele mai bune răspunsuri le-au dat Elena Sasu (Li.), Veronica Bîcovara Dobre (R.) şi Maria Familiescu (I.) care — în această ordine — au obţinut premiile I, II şi III. Mai bine rămînea aşa . O porţiune de vreo 10 m de trotuar — str. Agricultori, în dreptul caselor cu nr. 2 şi 4 — se denivelase. Şi tocmai de aceea în urmă cu circa 3 luni au venit doi lucrători care au început să repare. Au scos pavajul stricat, au nivelat, au adus o grămadă de nisip pe care au depozitat-o pe marginea locului unde începuse lucrul și au plecat. N-ar fi fost nici un necaz că s-au dus dar nu s-au mai intors. De atunci trotuarul a rămas desfăcut, nisipul a fost împrăştiat iar cetăţenii sunt nemulţumiţi de faptul că aspectul străzii a fost stricat. De ce stă închisă ? Intr-o bună zi, unitatea de articole electrice de la blocurile Ferentari —foarte solicitată — nu s-a mai deschis. Cetăţenii au citit pe un afiş pus pe uşă.. ,,Închis pentru renovare". A trecut de atunci o zi, trei, şase, două săptămîni şi unitatea nici nu s-a mai deschis, dar nici n-a început să fie renovată. lae bună dreptate cei de pe aici se întreabă ce rost a avut cu O.C.L. Produse industriale din raioanele V. I. Lenin—Gh. Gheorghiu-Dej să închidă această utilă unitate ? M. Fr. (după materialele trimise de Al. Dumitru, D. Paşcanu, N. Mate şi V. G Mare) Pe urmele materialelor publicate Să zicem că vreţi să cumpăraţi nişte borcane... Sub acest titlu, ziarul nostru din 27 septembrie a publicat o scrisoare deschisă, adresată tov. Gheorghe Costache, director coordonator al O.C.L. Tehnometal, în care era criticat modul defectuos de aprovizionare a populaţiei bucureştene cu borcane. Lipsurile semnalate se menţionează în răspunsul pe care redacţia noastră l-a solicitat conducerii O.C.L. Tehnometal, în urma apariţiei scrisorii, au făcut obiectul unei ample analize, a unui larg control pe teren. O comisie formată din reprezentanţi ai Secţiunii comerciale a S.P.C., ai I.C.H.M. şi ai O.C.L. Tehnometal s-a deplasat operativ în 54 unităţi de specialitate pentru a controla situaţia aprovizionării şi vînzării borcanelor. Ca răspuns la unul din dezideratele principale ale consumatorilor , creşterea accesibilităţii vînzării borcanelor, s-a hotărît ca numărul unităţilor care desfac acest produs să crească de la 35 la 57. In plus, s-a luat măsura înfiinţării unor puncte sezoniere pentru desfacerea borcanelor, în cele mai importante pieţe ale oraşului (piaţa Unirii, piaţa Coşbuc, piaţa Obor etc.). Un accent deosebit s-a pus pe aprovizionarea unităţilor şi a punctelor sezoniere cu întreaga gamă a sortimentelor de borcane. Gestionarii au primit în această privinţă sarcini precise. Pentru ca aprovizionarea să se facă conform nevoilor de consum, ei vor comanda operativ, în scris sau telefonic, I.C.R.M.ului sortimentele şi cantităţile ce le sut necesare. La rîndul său LC.R.M. a luat iniţiativa majorării numărului de maşini destinate aprovizionării unităţilor cu acest produs în aşa fel încît să se poată răspunde cu maximă promptitudine comenzilor lansate de magazine. IN FATA HARŢII Curtea Şcolii medii nr. 3 din raionul Griviţa Roşie devenise neîncăpătoare vneri dupa-amiază. Numeroşi elevi din şcolile de 7 ani din raioanele Griviţa Roşie, Gh. Gheorghiu-Dei şi I. V. Stalin au luat parte la manifestarea intitulată „In faţa hărţii“ avînd ca temă.Realizările regimului nostru de democraţi® populară, contribuţie activă la cauza păcii şi la construirea socialismului“. Un grup de elevi de la Şcoala de 7 ani nr 173 îmbrăcaţi în costume naţionale specifice fiecărei regiuni a ţării noastre aţi expus pe rînd principalele realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului în regiunea respectivă. Apoi, tuturor participanţilor le-au fost prezentate principalele evenimente ale situaţiei actuale Internaţionale, precum şi contribuţia statului nostru la lupta pentru apărarea păcii. A fost o acţiune reuşită care a contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor şi la educarea acestora în spiritul patriotismului. IO AN FI NI CA cores, voluntar Aflăm că... ...Dînd■ curs unor propuneri din partea cetăţenilor, U.C.M.R. a luat măsura sa deschidă în Capitală încă patru unităţi pentru executarea de reparaţii de lenjerie. Adresele vor fi comunicate Cu prilejul deschiderii. ..A ieşit, de sub tipar volumul ..Date climatologice“ editat de Institutul Meteorologic. Lucrarea conţine observaţii asupra temperaturii, umezelii, presiunii atmosferice şi a diferitelor fenomene atmosferice observate pe teritoriul ţării noastre în perioada anilor 1896—1955. Volumul face parte, din lucrarea complexă ..Clima Republicii Populare Romine“. De asemenea, Institutul meteorologic are în pregătire un atlas climatologic. ...Potrivit noului program, de la 1 octombrie Muzeul de artă brîncovenească de la Mogoșoaia poate fi vizitat zilnic între orele 9 și 17, în afară de lunea și marțea cînd muzeul este închis. In orele de program casa de bilete funcționează pînă la orele 10. .Pe ecrane „LUMINA LA FEREASTRĂ" Noul film realizat de regizorul V. Kocelov este una din acele numeroase producţii ale cinematografiei sovietice care, scrutînd cu îndrăzneaţă realitatea contemporană, năzuiesc să dezbată probleme specifice vieţii tineretului în perioada construcţiei desfăşurate a comunismului. Fără îndoială că succesul unui asemenea film depinde în primul rună de calitatea materialului dramaturgic care a stat la baza sa. Scenariul lui Boris Silaev ridică probleme interesante. Eroii, săi sunt tinerii unui atelier de sudură dintr-o uzină ce fabrică locomotive. Andrei Kostrov, conducătorul unei brigăzi fruntaşe de sudură automată, hotărăște să treacă cu întreaga sa brigadă într-un sector de muncă rămas în urmă, cel al sudurii manuale. Un singur om din brigadă refuză să-l urmeze: Kostea. Și înfruntarea dintre cei doi evidenţiază nu numai două caractere, ci şi două concepţii despre viaţă. Şi Kosten şi Andrei doresc să atingă fericirea. Numai că fericirea lui Kosten e măruntă şi îngustă, e fericirea omului care vrea să răzbată de unul singur către o ,,situaţie", către bunăstare, ,,fericirea ‘ chiverniselii şi ari vişinului. ,,Fiecare trebuie să-şi făurească de unul singur fericirea“ — declară el cu emfază. Atunci, vom fi cu toţii fericiţi” Pentru Andrei însă, fericirea personală nu poate fi atinsă decit în contextul fericirii tuturor. Numai atunci va fi ea deplină, numai atunci va fi ea adevărată, cînd va fi comună. Crezul celor doi este deci fundamental diferit, şi în numele acestui, crez ei acţionează diferit. Kosten ,, cinează" fericirea înger cînd s-o seducă pe soţia tovarăşului său de muncă, trădindu-şi colectivul. Andrei trăieşte din plin fericirea, urmîndu-şi neabătut drumul său spre realizare, spre înfringerea piedicilor. Intre ei, neştiimi bine ce cale să urmeze, oscilează Taisia, soţia lui Andrei, care îşi iubeşte soţul, dar înclină spre concepţiile meschine ale celuilalt. Din păcate însă, personajul Tuisiei i-a reuşit mai puţin scenaristului şi de aci şi unele din slăbiciunile filmului în rezolvarea conflictului. Vladimir Kocelov s-a străduit să suplinească asemenea lipsuri ale scenariului, imprimînd filmului un ritm tineresc şi patos romantic. Multe din soluţiile tinărului cineast se impun atenţiei spectatorului. Iată ele pildă secvenţa întoarcerii tinerilor abia căsătoriţi de la oficiul stării civile. Ei înaintează printre automatele de sudură în mijlocul unei feerice ploi de scîntei, ca o solemnă salvă de artificii în slava căsniciei care a fieruit în viaţă. Tinerii care gindesc şi discută mult în film asupra sensului vieţii, asupra fericirii, asupra dragostei, nu apar ca nişte gravi filozofi cufundaţi în raţionamente, ci sunt redaţi ca prospeţime şi spontaneitate de către un colectiv actoricesc format în mire parte din debutanți. T. CARANFIL E. Zeabrova si V. Plotnikov intr-o scenă din film In nota cu titlul „LUCRU DF. MINTUIALA” apărută în ziarul de miercuri 27 septembrie, era criticat modul defectuos în care a fost executată o reparaţie la imobilul din str. Pasteur nr. 44. Vinovată de această situaţie nu este cooperativa „Metalo-casnica” aşa cum s-a publicat, ci cooperativa „TEHNOMETALICA”, unitatea din str. Vînători nr. 4. SE («Mhharrn mit»» a S ■ S N« a RfeBKj B ii" I ilif ill U IU II y ihm a» M hm n IIH H MEHfSfflKUSSi Sääs äwS« “ SHS££S 5 5 55 S 5 55 555SE 5 SS2SS5S 55 O carte care te îmbie la drumeţie *) Aşadar a apărut un ghid turistic al Ceahlăului, grupa cea mai înaltă a Carpaţilor moldoveneşti — cuprinşi între curmătura Bîrgău — Dorna — Mestecăniş şi valea Oituzului. O carte din paginile căreia descifrezi cu uşurinţă pe care potecă să-ţi îndrepţi paşii ca să ajungi pe platoul de unde a pornit legenda Mioriţei sau pe curmătura unde se află şi astăzi turma împietrită a Dochiei. Ceahlăul aşa cum l-au zugrăvit şi i-au păstrat legendele Alecsandri, Delavrancea, Vlahuţă, Sadoveanu — cu firul potecilor, cu izvoarele, cu văile şi culmile sale este rînduit în trasee care dau posibilitate turistului să găsească cu uşurinţă drumul pe care intenţionează să-l parcurgă. In cele 26 de trasee sunt însemnate într-o formă simplă, uşor accesibilă, amănuntele necesare acelora care pornesc să cutreiere potecile muntelui. Autorii atrag, în primul rînd, atenţia asupra marcajului, lucru deosebit de important. Un triunghi galben te conduce la poteca Nicarului, pe cînd acelaşi semn, de culoare roşie te poartă, complet în altă parte, pe drumul intecului. Apoi ţi-arată în ore şi minute, timpul necesar pentru a ajunge la punctul dorit. Necalculînd exact orele, turistul poate fi prins de întuneric la mijlocul drumului. (Pentru evitarea acestui lucru neplăcut, cartea este completată cu un tablou în care se precizează ora răsăritului și apusului soarelui la fiecare 15 zile). Odată aflate, aceste date, autorii pornesc la drum împreună cu turiştii. Le descriu fiecare bîtcă (vîrf rotunjit), îi informează asupra conglomeratelor întîlnite în cale, le spune numele duruitoarelor (cascadelor) şi ale priporilor (drumuri prăpăstioase), le vorbeşte despre fauna şi flora locurilor şi adeseori furaţi de frumuseţea peisajului le povestesc despre viaţa codrilor sau le tălmăcesc pietrele cu forme ciudate şi legendele străbune. Cartea nu se opreşte la descrierea turistică a muntelui. Ea prezintă printr-un material concret documentar profilul caracteristic realităţilor de azi. Sînt înfăţişate marile centre industriale din zona Ceahlăului , uzinele „Belon“ şi „Bolan“ de la Săvineşti, noile blocuri muncitoreşti de pe platforma Mărceni, fabrica de ciment „Congresul al XIX-lea“ şi fabrica de azbociment, lacul de acumulare format de barajul hidrocentralei „V. I. Lenin“. Numeroasele fotografii care ilustrează cartea, pe lîngă valoarea lor artistică, sînt astfel alese încît ajută la înţelegerea textului, iar schiţele şi hărţile completează în mod plastic descrierea Ceahlăului, îndeosebi reţin atenţia hărţile turistice de la sfîrşitul volumului. Tipărite în culori, avînd însemnate marcajele, cabanele şi alte elemente turistice ele au un real folos practic. Menţionăm de asemenea supracoperta din material plastic, care înlesneşte purtarea volumului în sacul de munte. S-ar părea că un ghid turistic se adresează numai acelora care practică turismul. Volumul de faţă are meritul de a ajuta îndrăgostiţilor de munte să cunoască cele mai ascunse cărări — constituind în acelaşi timp pentru cititorul obişnuit o invitaţie la drumeţie în Ceahlău, invitaţie care după ce-a citit cartea cu greu o poate refuza. SANDU MARIAN *„Ceahlăul“ — Ghid turistic de Sanda Nicolau, Demetru Popescu, Virgil Simpliceanu, Gheorghe Iacomi. Editura Uniunii de cultură fizică şi sport. Ceahlău. Vîrful Toaca 1904 m altitudine Foto: ing. VIRGIL SIMPLICEANU Not . O întrebare pe marginea unui răspuns formal Intr-unul din numerele ziarului nostru apărut la începutul lunii iulie era criticat faptul că repararea aparatelor de radio voluminoase şi grele — aflate in termen de garanţie — nu se face la domiciliu, insuşindu-şi critica, cooperativa „Radio Progres“ ne trimite la 28 iulie o adresă din care redăm următorul pasaj: Pentru înlăturarea deficienţelor arătate în ceea ce priveşte întreţinerea aparatelor de radio în termenul de garanţie, s-a hotărît şi destinat cu începere de la 12 iulie 1961 un tehnician care ia solicitarea telefonică (nr. 15.16.52) a posesorilor aparatelor de radio de tip mare („Enescu“, „Rindunica“, „Opera“, „Bucureşti“ 500 cu pick-up) să programeze şi să se deplaseze la domiciliul indicat pentru executarea reparaţiei necesare“. Redacţia noastră a publicat răspunsul pentru a informa pe posesorii unor astfel de aparate de radio denoua măsură luată de conducerea cooperativei „Radio Progres". Bineînţeles că ştirea difuzată prin ziar a fost apreciată cum se cuvine de cei în cauză. Printr-o dispoziţie simplă se rezolva o problemă care cauza necazuri cetăţenilor. Numeroşi cititori ai ziarului au decupat cu grijă informaţia publicată pentru a avea la îndemînă numărul de telefon şi celelalte relaţii date în legătură cu repararea aparatelor de radio in termenul de garanţie. In acest fel a procedat şi cetăţeanii Sofia Petroiu din calea Şerban Vodă nr. 34, posesoarea unui aparat de radio „Rîndunica“. Prevederea i-a folosit. După un timp de la cumpărarea radioreceptorului, a constatat o defecţiune. A telefonat la numărul indicat în ziar şi aici i s-a răspuns .ă Nu trimitem acasă pentru reparaţii. Cetăţeana a ripostat: — Bine dar in ziarul „Informaţia Bucureştiului“ se spune că... A fost întreruptă . — N-aveţi decit să vă adresaţi ziarului. Ceea ce bineînţeles că a şi făcut. Verificînd cele sesizate de tov. Sofia Petroiu, am constatat că ele corespund realităţii. Ar mai fi de adăugat — pentru întregirea aspectului general al faptului — că cetăţeana în cauză a fost „sfătuită" — la o altă intervenţie telefonică — de data aceasta la nr. 15.93.41 (tov. Anghel) ca să ducă aparatul la unitatea din bd. Coşbuc nr. 39. Văzînd că nu ajunge la un alt rezultat, a luat un taxi şi s-a deplasat cu aparatul la adresa indicată. Aici a dat peste un afiş: „închis pentru renovare“. A plătit taxiul din nou şi s-a întors cu aparatul acasă. La redacţie ne a pus întrebarea : — De ce oare conducerea cooperativei „Radio Progres“ dă dovadă de lipsă de respect faţă de cetăţeni anuunţînd luarea unei măsuri care de fapt nu se aplică ? întrebare justă, pe care o punem la rîndul nostru. D. LAZARESCU LIGIA MACOVEI (Din expoziţia de pictură şi grafică a pictoriţei deschisă la Muzeul de artă al R.P.R.) anmm a■■rneBan fit . MM B M BSfflS BRKISg Activitate artistică la an. Sub îndrumarea comitetului de partid, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzina LOR, obţine zi de zi rezultate tot mai bune in îndeplinirea planului de producţie, îmbunătăţirea calităţii lucrului, în obţinerea de breneficii şi economii peste plan. Paralel cu activitatea de producţie se desfăşoară şi munca de ridicare a nivelului cultural, de antrenare a muncitorilor la viaţa artistică a uzinei. Animatorii vieţii artistice sunt, în primul rînd, brigada artistică de agitaţie, echipa de teatru, dansatorii, orchestra, corul... Toţi muncitorii şi tehnicienii uzinei cunosc programele brigăzii, că însăşi intitulîndu-se „Prin lentila I.O.R.“. Adeseori „lentila“ a atras atenţia, prin graiul versurilor şi al notelor muzicale, nu numai asupra reali-« zărilor obţinute de muncitori, ci şi asupra ... lipsurilor sau a deficienţelor lii muncă. Echipa de teatru promovează şi popularizează, prin spectacole in uzină şi in afara ei, un repertoriu adecvat. S-a bucurat de mult succes, de pildă, medalionul teatral format din piesele „O întîmplare“, „Elena“ şi „Oaspetele din faptul serii“. Actorii pregătesc acum o piesă în trei acte — „Cumpăna“ — de Lucia Demetrius. Se lucrează cu multă tragere de inimă. O stăruinţă deosebită la realizarea spectacolelor o depun muncitorii Mariana Maxim, electronistă, montatoarea Lili Surdu, opticienii Constantin Pătrulescu şi Ion Bălan, vopsitoarea Maria Ştirbu, bobinatoarea Nicolae Jenei, contabilul Aurel Bădulescu şi alţii. Dansatorii se pregătesc, de asemenea, cu mult interes, căutînd să-şi îmbogăţească repertoriul şi să îmbunătăţească calitatea interpretării folclorului nostru. „Orchestra noastră de estradă — ne spune responsabilul cultural in comitetul sindicatului, tovarăşul Traian Mitîcaru — şi-a început activitatea mai de mult. In general, în activitatea artistică am reuşit să atragem peste 160 de muncitori şi tehnicieni, care fac parte din diferitele formaţii. Comitetul sindicatului se străduieşte ca numărul celor cuprinşi în munca culturală să crească, iar programele prezentate de formaţiunile noastre artistice să fie la nivelul cerinţelor actuale“. A. VRANESCU Noutăţi din muzee CICLU DE PRELEGERI DIN ISTORIA ORAŞULUI BUCUREŞTI “ Incepînd din luna octombrie, vor fi ţinute, la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, prelegerile din partea a doua a ciclului de comunicari şi conferinţe privind istoria oraşului. Partea a doua a ciclului cuprinde 13 prelegeri, care vor fi ţinute săptăminal (miercuri seara, ora 19, in sala de comunicări a muzeului din bd. 1848 nr. 2). Prima prelegere, intitulată „Dovezi de cultură materială a geto-dacilor pe teritoriul oraşului Bucureşti“, va avea loc miercuri, 4 octombrie. UNITĂŢI NOI LA MUZEUL SATULUI Săptămâna aceasta va avea loc, la Muzeul Satului, inaugurarea gospodăriilor din Straja, Voitinel şi Dumbrăveni (din Moldova), precum şi a morii cu ciutură din Teregova (Banat), înscrise recent in circuitul de vizitare a muzeului. In continuarea lucrărilor de reconstruire a noilor unităţi, zilele acestea va fi terminată gospodăria din Berbeşti (Maramureş), deosebit de importantă ca valoare artistică şi arhitecturală, urmind ca in luna octombrie să fie adusă în muzeu, o gospodărie din Zăpodeni (regiunea Iaşi), care, datorită virstei sale — peste trei sute de ani — va fi cea mai veche casă reconstruită in muzeu. EXPOZIŢIILE MUZEULUI ROMINO-RUS De curind, Muzeul Romino-Rus a deschis două expoziţii volante: expoziţia „Din istoricul relaţiilor romino-ruse“ - î® uzinele „23 August“ şi expoziţia „Muzeul Romino-Rus“ - I® Combinatul de cauciuc Jilava. La sediul muzeului se lucrează, în momentul de faţă, la organizarea expoziţiei „Dimitrie Cantemir - viaţa şi opera“, programată să se deschidă luna aceasta. I ACHIZIŢII LA MUZEUL DE ARTA POPULARA AL R.P.R. In continuarea campaniei de achiziţii, programată pe o perioadă de ciţiva ani, care are ca scop completarea colecţiilor Muzeului de artă populară al R.P.R, cu obiecte de toate genurile şi din toate regiunile ţării, două colective de cercetători ai muzeului au plecat ieri seară in regiunile Hunedoara şi Banat. Vor fi cercetate peste 20 de localităţi din cele două regiuni. LA MUZEUL TATTARESCU La Muzeul Tattarescu se lucrează, in momentul de faţă, la organizarea unei noi săli destinată să intre în circuitul permanent de vizitare. Situată la etaj, sala va cuprinde o prezentare a cursului de perspectivă urmat de pictorul Tattarescu la Roma in 1845. Vor fi expuse 50 de planșe cu desene, cuprinzind, de asemenea, diferite adnotări ale artistului. LA MUZEUL ZAMBACCIAN La Muzeul Zambaccian se lucrează la elaborarea unui nou catalog al muzeului. Pe lingă numeroase reproduceri, catalogul va cuprinde un studiu introductiv tratind despre conţinutul muzeului, precum şi numeroase date istorice şi bibliografii referitoare la operele din colecţia muzeului.