Informatia Bucureştiului, octombrie 1961 (Anul 9, nr. 2539-2564)

1961-10-02 / nr. 2539

Pag­a 2 . CUM AI­ PREGĂTIT DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR 1961-1962 . ÎNVĂŢAMINTUL DE PARTID? în prima jumătate a lunii octombrie a.c. va avea loc în toate organizaţiile de partid din întreprinderi, instituţii, şcoli şi cartiere din Capitală, deschiderea­­anului şcolar 1961—1962 în învăţămîntul de partid, care cuprinde circa 168.000 cursanţi , membri şi candidaţi de partid, oameni ai muncii fară partid. Pe baza indicaţiilor date de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., comitetele raionale şi organizaţiile de bază au luat măsuri pentru a asigura deschiderea şi desfăşurarea în bune condiţii»­ a învăţămîntului de partid. Sarcina de bază de la care au pornit comi­tetele raionale şi organizaţiile de partid în organizarea propagandei de partid în viitorul an şcolar, este asigurarea studierii problemelor fundamentale ale teoriei marxist-leniniste, a principalelor probleme teoretice şi ale practicii desăvârşirii construcţiei socialiste, ridicate de Congresul al III-lea al P.M.R., în raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la sărbătorirea a patru decenii de la crearea GHEO­­GHE FLOREA, directorul cabinetului Comitetului Orăşe­nesc Bucureşti al P.M.R. Partidului Comunist din România, precum şi în documentele plenare-­­­lor C.C. al P.M.R. care au avut loc în ultimul timp. Un loc important­­ îi va ocupa studierea în învăţămîntul de partid a proiectului de­­ Program al P.C.U.S. V Problema principală pentru viitorul an şcolar o constituie îmbu- f nătaţirea calitativă a învăţământului. In acest sens, comitetele raio-­­ nale şi organizaţiile de partid au acordat o mare atenţie selecţionării­­ unor cadre de propagandişti bine pregătite, încadrării membrilor şi­­ candidaţilor de partid, a activului fără partid în forme de învăţămînt , potrivit nivelului de pregătire politico-ideologică.­­ în legătură cu deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de­­ partid, ne-am adresat unor cadre care muncesc în domeniul propagan-­­ dei, pentru a ne răspunde la întrebarea :­­ „Cum aţi pregătit noul an şcolar 1901—1962 în învăţămîntul­­ de partid ?”.­­ In acest an şcolar în toate formele de învăţămînt de pe lingă cabinetul Comitetului orăşenesc da partid vor studia peste 4.000 de tovarăşi. Marea majoritate a acestora sunt cadre cu munci de răspundere , activişti de partid, de stat şi din economie, secre­tari şi membri ai comitetelor de partid şi birourilor organizaţilor de bază. Ţinînd seama de varietatea preocupă­rilor celor ce au solicitat să studieze pe lîngă Cabinetul orăşenesc de partid, noi am examinat cu atenţie problema studiului marxism-leninis­­mului în forme superioare — studiu individual ; Universitatea serală de marxism-leninism, cu cele trei secţii: economie, filozofie şi istorie ; un curs pentru directorii de întreprinderi ; curs cu secretarii organizaţiilor de partid şi preşedinţii comitetelor sindicatelor din principalele întreprinderi şi insti­tuţii din Capitală ; cercuri cu tematică specială pentru cadre din aparatul de partid şi de stat; cercuri pentru acti­vişti de partid şi cicluri de conferinţe pentru ingineri şi tehnicieni. încadrarea în aceste forma de învă­­ţămînt a cursanţilor s-a făcut pe baza unor discuţii individuale, la înscriere Întreaga muncă de organizare şi pregătire pentru deschiderea noului an şcolar in învăţămîntul de partid, co­mitetul raional a desfăşurat-o pe baza unui plan de măsuri. Calitatea pre­gătirii politico-ideologice a membrilor şi candidaţilor de partid, a tuturor ce­lor care studiază în sistemul invăţă­­mintului de partid, sporirea eficacităţii întregii munci de propagandă depinde într-o măsură hotărîtoare de propagan­dişti. Iată de ce comitetul raional a acordat in acest an o atenţie deosebită selecţionării şi pregătirii temeinice a propagandiştilor. In organizaţiile de partid din raionul V. I. Lenin îşi vor desfăşura activita­tea anul acesta, 614 cercuri şi cursuri. Dintre acestea, in peste 140 se vor stu­dia problemele de economie politică şi economie concretă. Faţă de anul trecut, avem 50 cercuri mai mult în care se vor studia probleme economice. In toate organizaţiile de partid din raion s-au încheiat pregătirile pentru deschiderea noului an şcolar. Comi­tetul raional a elaborat un plan de pregătire a propagandiștilor pe perioa­da octombrie 1961 — aprilie 1962. Sînt prevăzute o seamă de măsuri ca­ in­formarea sistematică a propagandiști­lor de către membrii biroului comitetu-ținîndu-sa seama de pregătirea, de ni­velul politic-ideologic, da preocupă­rile şi dorinţa celor care au solicitat încadrarea la o formă de învăţămînt. Direcţia principală spre care îşi în­dreaptă atenţia conducerea Cabine­tului orăşenesc de partid este îmbună­tăţirea calitativă a studiului teoriei mar­­xist-feniniste, legarea mai strînsă a studiului problemelor teoretice de sarcinile desăvîrşirii construcţiei socia­lismului în ţara noastră. Cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid cabi­netul a setecfionat un număr însemnat de cadre de propagandişti cu o pre­gătire superioară şi o bogată experien­ţă în munca de propagandă. Expune­rile şi lecţiile ce se vor face în faţa cursanţilor, vor fi discutate în colecti­ve formate pe lîngă catedre. Pînă în prezent au şi fost discutate majoritatea lecţiilor ce vor fi predate în luna octombrie a.c. Anul acesta, biblioteca de pe lingă Cabinetul orăşenesc de partid a fost mult îmbogăţită cu bibliografie docu­mentară pentru toate formele de învă­­ţămînt. Pentru întregul an se va orga­niza un program special de consul­taţii individuale şi colective. lui raional de partid asupra sarcinilor celor mai importante care stau în faţa organizaţiilor de partid; ţinerea unor expuneri şi consultaţii asupra princi­palelor documente şi hotărîri ale parti­dului, ale situaţiei internaţionale. Un număr­­ însemnat de cercuri şi cursuri vor fi conduse în acest an de membrii biroului comitetului raional şi de aparatul său — cercuri de stu­dierea Statutului P.M.R., Istoria P­MR. şi altele. O atenţie deosebită a acor­dat comitetul raional trimiterii unor cadre cu munci de răspundere, acti­vişti de partid şi de stat, ca propagan­dişti pentru cercurile şi cursurile în­­văţămintului de partid din comunele subordonate raionului V. I. Lenin. Pentru întregul an de învăţămînt, comitetul raional a repartizat un larg activ de partid care se va ocupa de îndrumarea organizaţiilor de bază. GHEORGHE OLTEANU, se­cretar al comitetului de partid de la uzinele „23 August" In urmă cu cîteva zile, comitetul de partid al uzinei a analizat stadiul pre­gătiri deschiderii anului școlar 1­ 961—1962 în învățămîntul de partid. Analiza a scos în evidentă că în acest an comitetele de partid pe secţii şi birourile organizaţiilor de bază au acordat o atanţie deosebită organizării şi pregătirii anului de învăţămînt de partid. Munca a început prin selecţionarea celor 130 de propagandişti. S-a dis­cutat cu fiecare din ei, apoi au fost confirmaţi de comitetul de partid. în timpul verii, Comitetul raional de partid 23 August a organizat un curs de pregătire a propagandiştilor. Noi am trimis la acest curs 19 tovarăşi. Alţi 49 propagandişti au urmat un curs de pregătire organizat de Comitetul oră­şenesc de partid, iar restul s-au pre­gătit la cursurile pe lîngă cabi­netul raional. Organizaţiile noastre de partid reuşind să-şi formeze un nu­măr mai mare de cadre de propagan­dişti, am avut posibilitatea să încadrăm în diferite cercuri şi cursuri peste 2.600 membri şi candidaţi de partid, şi oa­meni ai muncii fără partid. Dintre aceş­tia peste 1.000 vor studia în cercuri de economie politică şi economie con­cretă, conduse numai de propagandişti din rîndul inginerilor şi tehnicienilor bine pregătiţi politic şi profesional. Pentru toţi propagandiştii şi cursan­ţii anul acesta se va redeschide Punc­tul de consultaţii, care a şi fost îmbo­găţit cu o seamă de materiale , cărţi, grafice, planşe ş.a. NICOLAE TÂRGU, propagan­distul unui cerc de studiere a Statutului P.M.R. de la între­prinderea „Automatica" Cercul pe care-l voi conduce în acest an de învăţămînt cuprinde 24 de cursanţi. Majoritatea sunt membri şi candidaţi de partid şi tovarăşi din activul Fără partid. Am stat de vorbă cu fiecare încă cu citeva zile in urmă. M-am pregătit din timp. Cunoştin­ţele însuşite la cursurile de pregătire pe care le-am Urmat la cabinetul raio­nal de partid Nicolae Bălcescu le-am lărgit în timpul concediului citind citeva cărţi, am vizionat filmele „Ima­gini ale unui trecut glorios“, „Setea“ şi altele. Am socotit important ca înainte de a avea loc prima lecţie, să cunosc bine pe fiecare cursant al cercului. Zilele trecute, am folosit prilejul Deoarece în cerc sunt membri şi candidaţi de partid primiţi de cu­­rind mi-am propus ca să mă pregătesc­­ temeinic pentru fiecare lecţie. Se ştie­­ că in creşterea şi educarea candida-­­ ţilor şi a noilor membri de partid,­­ cercurile de studiere a Statutului­­ P.M.R. au un rol important. Mă voi­­ strădui să îndeplinesc cu cinste sarcina­­ de propagandist. VICTOR SANTA, responsabil cu propaganda şi agitaţia în comitetul de partid al uzinei „Electroaparateu­" în organizaţiile de bază din în- t­­reprinderea noastră organizarea şi­­ pregătirea deschiderii învăţămîntului­­ de partid s-a făcut cu toată atenţia. V Socotim o parte pozitivă faptul că în­­ acest an 44 la sută din totalul­­ cur­sanţilor vor studia în forme supe- f rioare de învăţămînt.­­ Pe baza experienţei acumulate în­ anii precedenţi, comitetul de partid a­­ urmărit să avem cercuri omogene. De­ pildă la un cerc de economie concretă , au fost repartizaţi tovarăşi din secţia­­ matriţerie, chimică şi birouri tehnice. „ Nu numai că sunt cin locul de muncă­­ apropiat, dar şi profesional au legă­ t­­uri directe.­­ Propagandiştii au luat cunoştinţă­­ încă cu o lună înainte de componenţa­­ cercului sau cursului pe care-l vor­­ conduce. Membrii comitetului de partid­­ au fost repartizaţi pe organizaţii de­­ bază pentru a le sprijini în conduce- r rea învăţămîntului. S-au luat măsuri­­ ca pentru fiecare cursant şi propagan- / dist să se asigure materialul biblio-­­ grafic necesar pentru întregul an de­­ învăţămînt, făc­îndu-se abonamente la­­ standul de cărţi din întreprindere. C Biblioteca întreprinderii a fost îmbo- j găţită cu cărţi şi materiale noi. I Odată cu deschiderea învăţămîntu- f lui de partid, punctul de consultaţii îşi » începe activitatea din plin. C unei excursii la muzeul „Doftana“ la care au participat majoritatea cursan­ţilor din cercul meu. Explicaţiile pri­mite aici la muzeu ne-au împrospă­tat cunoştinţele despre trecutul glo­rios de luptă al partidului nostru. Pentru acest an de învăţămînt mi-am propus să facem astfel de vizite la Muzeul de istorie a P.M.R., şi în alte locuri legate de trecutul glorios de luptă al partidului. Aştept să mă înîlnesc cu membrii cercului la prima lecţie. ION RACHIERU, secretar al comitetului raional de partid V. I. Lenin ION IONIŢĂ, propagandist la un cerc de studiere a istoriei P.M.R., anul II, fabrica de încălţăminte „Kirov" De ici, de colo Să vină toţi la 6... Pe geamul uşii magazinului ,,Mis­treţul’’ din piaţa Kogălniceanu scrie că unitatea se deschide dimineaţă la ora 6. Cine crede ce a citit se duce la a­­ceasta oră insă... nu poate intra. Mo­tivul?... In zilele de 25 şi 27 septem­brie, de pildă, la ora 6 erau în fata unităţii toţi vînzătorii şi mai mulţi cumpărători. Nu se intra înăuntru însă, fiindcă nu venise responsabilul cu cheia. A venit pînă la urmă, dar magazinul s-a deschis mai tirziu. In prima zi vîn­­zarea a început la 6,23, iar a doua zi la 6,30. Aşa că ar trebui găsită o soluţie pentru ca responsabilul să fie trezit cu cel puţin jumătate de oră mai de­vreme. Un concurs deosebit Sala casei de cultură ,,Petőfi Sándor", era plină de spectatori, iar pe scenă, 10 concurente ş­i îmbrăcate în uniforme, bleu şi bluze albe, avînd banderolă cu cruce roşie la mină. O echipă, era for­mată din salariate ale Comitetului de radio şi televiziune, iar cealaltă din salariate de la IPROMET. La concursul „Sanitari pricepuţi“ con­dus de un juriu format din trei medici, publicul a aplaudat deseori cu multă căldură. Cele mai bune răspunsuri le-au dat Elena Sa­su (Li.), Veronica Bîco­­vara Dobre (R.) şi Maria Familiescu (I.) care — în această ordine — au obţinut premiile I, II şi III. Mai bine rămînea aşa . O porţiune de vreo 10 m de trotuar — str. Agricultori, în dreptul caselor cu nr. 2 şi 4 — se denivelase. Şi tocmai de aceea în urmă cu circa 3 luni au venit doi lucrători care au în­ceput să repare. Au scos pavajul stri­cat, au nivelat, au adus o grămadă de nisip pe care au depozitat-o pe margi­nea locului unde începuse lucrul și au plecat. N­-ar fi fost nici un necaz că s-au dus dar nu s-au mai intors. De atunci trotuarul a rămas desfăcut, nisipul a fost împrăştiat iar cetăţenii sunt nemul­ţumiţi de faptul că aspectul străzii a fost stricat. De ce stă închisă ? Intr-o bună zi, unitatea de articole electrice de la blocurile Ferentari —­­foarte solicitată — nu s-a mai deschis. Cetăţenii au citit pe un afiş pus pe uşă.. ,,Închis pentru renovare". A trecut de atunci o zi, trei, şase, două săptămîni şi unitatea nici nu s-a mai deschis, dar nici n-a început să fie renovată. lae bună dreptate cei de pe aici se întreabă ce rost­ a avut cu O.C.L. Pro­duse industriale din raioanele V. I. Lenin—Gh. Gheorghiu-Dej să închidă această utilă unitate ? M. Fr. (după materialele trimise de Al. Du­m­itru, D. Paşcanu, N. Mate şi V. G Mare) Pe urmele materialelor publicate Să zicem că vreţi să cumpăraţi nişte borcane... Sub acest titlu, ziarul nostru d­in 27 septembrie a publicat o scrisoare deschisă, adresată tov. Gheorghe Cos­­tach­e, director coordonator al O.C.L. Tehnometal, în care era criticat modul defectuos de aprovizionare a populaţiei bucureştene cu borcane. Lipsurile semnalate­­ se menţionează în răspunsul pe care redacţia noastră l-a solicitat conducerii O.C.L. Tehnome­­tal, în urma apari­ţiei scrisorii, au făcut obiectul unei ample analize, a unui larg control pe teren. O comisie formată din reprezentanţi ai Secţiunii comerciale a S.P.C., ai I.C.H.M. şi ai O.C.L. Tehnometal s-a deplasat operativ în 54 unităţi de spe­cialitate pentru a controla situaţia apro­vizionării şi vînzării borcanelor. Ca răspuns la unul din dezideratele principale ale consumatorilor , creşterea accesibilităţii vînzării borcanelor, s-a ho­tă­rît ca numărul unităţilor care desfac acest produs să crească de la 35 la 57. In plus, s-a luat măsura înfiinţării unor puncte sezoniere pentru desface­rea borcanelor, în cele mai importante pieţe ale oraşului (piaţa Unirii, piaţa Coşbuc, piaţa Obor etc.). Un accent deosebit s-a pus pe apro­vizionarea unităţilor şi a punctelor sezo­niere cu întreaga gamă a sortimentelor de borcane. Gestionarii au primit în această privinţă sarcini precise. Pentru ca aprovizionarea să se facă conform nevoilor de consum, ei vor comanda o­­perativ, în scris sau telefonic, I.C.R.M.­­ului sortimentele şi cantităţile ce le su­­t necesare. La rîndul său LC.R.M. a luat ini­ţiativa majorării numărului de maşini destinate aprovizionării unităţilor cu a­­cest produs în aşa fel încît să se poată răspunde cu maximă promptitudine co­menzilor lansate de magazine. IN FATA HARŢII Curtea Şcolii medii nr. 3 din raionul Griviţa Roşie devenise neîncăpătoare v­­neri dupa-amiază. Numeroşi elevi din şcolile de 7 ani din raioanele Griviţa Roşie, Gh. Gheorghiu-De­i şi I. V. Stalin au luat parte la manifestarea intitulată „In faţa hărţii“ avînd ca temă­­.Reali­zările regimului nostru de democraţi® populară, contribuţie activă la cauza păcii şi la construirea socialismului“. Un grup d­e elevi de la Şcoala de 7 ani nr 173 îmbrăcaţi în costume naţionale spe­cifice fiecărei regiuni a ţării noastre aţi expus pe rînd principalele realizări obţinute de poporul nostru sub condu­cerea partidului în regiunea respectivă. Apoi, tuturor participanţilor le-au fost prezentate principalele evenimente ale situaţiei actuale Internaţionale, precum şi contribuţia statului nostru la lupta pentru apărarea păcii. A fost o acţiune reuşită care a contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor­ şi la educarea a­­cestora în spiritul patriotismului. IO AN FI NI CA cores, voluntar Aflăm că... ...Dînd­■ curs unor propuneri din partea cetăţenilor, U.C.M.R. a luat măsura sa deschidă în Capitală încă patru unităţi pentru executarea de reparaţii de len­jerie. Adresele vor fi comunicate Cu pri­lejul deschiderii. ..A ieşit, de sub tipar volumul ..­Date climatologi­ce“ edit­at de Institutul Mete­orologic. Lucrarea conţine observaţii asupra temperaturii, umezelii, presiunii atmosferice şi a diferitelor fenomene at­mosferice observate pe teritoriul ţării noastre în perioada anilor 1896—1955. Vo­lumul face parte, din lucrarea complexă ..Clima Republicii Populare Romine“. De asemenea, Institutul meteorologic are în pregătire un atlas climatologic. ...Potrivit noului program, de la 1 oc­tombrie Muzeul de artă brîncovenească de la Mogoșoaia poate fi vizitat zilnic între orele 9 și 17, în afară de lunea și marțea cînd muzeul este închis. In orele de program casa de bilete funcționează pînă la orele 10. .Pe ecrane „LUMINA LA FEREASTRĂ" Noul film realizat de regizorul V. Kocelov este una din acele numeroase producţii ale cinematografiei sovietice care, scrutînd cu îndrăzneaţă realitatea contemporană, năzuiesc să dezbată pro­bleme specifice vieţii tineretului în pe­rioada construcţiei desfăşurate a comu­nismului. Fără îndoială că succesul unui asemenea film depinde în primul rună de calitatea materialului drama­turgic care a stat la baza sa. Scena­riul lui Boris Silaev ridică probleme interesante. Eroii, săi sunt tinerii unui atelier de sudură dintr-o uzină ce fa­brică locomotive. Andrei Kostrov, con­ducătorul unei brigăzi fruntaşe de su­dură automată, hotărăște să treacă cu întreaga sa brigadă într-un sector de muncă rămas în urmă, cel al sudurii manuale. Un singur om din brigadă re­fuză să-l urmeze: Kostea. Și înfruntarea dintre cei doi evidenţiază nu numai două caractere, ci şi două concepţii despre viaţă. Şi Kosten şi Andrei doresc să atingă fericirea. Numai că fericirea lui Kosten e măruntă şi îngustă, e fericirea omului care vrea să răzbată de unul singur către o ,,situaţie", către bunăstare, ,,fe­ricirea ‘ chiverniselii şi ari vişinului. ,,Fi­ecare trebuie să-şi făurească de unul singur fericirea“ — declară el cu em­fază. Atunci, vom fi cu toţii fericiţi­­” Pentru Andrei însă, fericirea personală nu poate fi atinsă decit în contextul fericirii tuturor. Numai atunci va fi ea deplină, numai atunci va fi ea adevărată, cînd va fi comună. Crezul celor doi este deci fundamental diferit, şi în numele acestui, crez ei acţionează diferit. Kos­ten ,, cinează" fericirea înger cînd s-o seducă pe soţia tovarăşului său de muncă, trădindu-şi colectivul. Andrei trăieşte din plin fericirea, ur­­mîndu-şi neabătut drumul său spre rea­lizare, spre înfringerea piedicilor. Intre ei, neştiimi bine ce cale să urmeze, os­cilează Taisia, soţia lui Andrei, care îşi iubeşte soţul, dar înclină spre concep­ţiile meschine ale celuilalt. Din păcate însă, personajul Tuisiei i-a reuşit mai puţin scenaristului şi de aci şi unele din slăbiciunile filmului în rezolvarea conflictului. Vladimir Kocelov s-a străduit să su­plinească asemenea lipsuri ale scenariu­lui, imprimînd filmului un ritm tineresc şi patos romantic. Multe din soluţiile tinărului cineast se impun atenţiei spec­tatorului. Iată ele pildă secvenţa întoar­cerii tinerilor abia căsătoriţi de la ofi­ciul stării civile. Ei înaintează printre automatele de sudură în mijlocul unei feerice ploi de scîntei, ca o solemnă salvă de artificii în slava căsniciei care a fieruit în viaţă. Tinerii care gindesc şi discută mult în film asupra sensului vieţii, asupra fericirii, asupra dragostei, nu apar ca nişte gravi filozofi cufun­daţi în raţionamente, ci sunt redaţi ca prospeţime şi spontaneitate de către un colectiv actoricesc format în m­ire parte din debutanți. T. CARANFIL E. Zeabrova si V. Plotnikov intr-o scenă din film In nota cu titlul „LUCRU DF. MINTUIALA” apărută în ziarul de miercuri 27 septembrie, era criticat modul defectuos în care a fost executată o reparaţie la imobilul din str. Pasteur nr. 44. Vinovată de această situaţie nu este cooperativa „Metalo-casnica” aşa cum s-a publicat, ci coopera­tiva „TEHNOMETALICA”, unita­tea din str. Vînători nr. 4. SE («Mh­h­arrn mit»» a S ■ S N« a RfeBKj B ii" I ilif ill U IU II y ihm a» M hm n IIH H MEHfSfflKUSSi Sääs äwS« “ SHS££S 5 5 55 S 5 55 555SE 5 SS2SS5S 55 O carte care te îmbie la drumeţie *) Aşadar a apărut un ghid turistic al Ceahlăului, grupa cea mai înaltă a Carpaţilor moldoveneşti — cuprinşi între curmătura Bîrgău — Dorna — Mestecăniş şi valea Oituzului. O carte din paginile căreia descifrezi cu uşurinţă pe care potecă să-ţi în­drepţi paşii ca să ajungi pe platoul de unde a pornit legenda Mioriţei sau pe curmătura unde se află şi astăzi turma împietrită a Dochiei. Ceahlăul aşa cum l-au zugrăvit şi i-au păstrat legendele Alecsandri, De­­lavrancea, Vlahuţă, Sadoveanu — cu firul potecilor, cu izvoarele, cu văile şi culmile sale este rînduit în trasee care dau posibilitate turistului să gă­sească cu uşurinţă drumul pe care intenţionează să-l parcurgă. In cele 26 de trasee sunt însemnate într-o formă simplă, uşor accesibilă, amă­nuntele necesare acelora care por­nesc să cutreiere potecile muntelui. Autorii atrag, în primul rînd, atenţia asupra marcajului, lucru deosebit de important. Un triunghi galben te con­duce la poteca Nicarului, pe cînd acelaşi semn, de culoare roşie te poartă, complet în altă parte, pe drumul­­ intecului. Apoi ţi-arată în ore şi minute, timpul necesar pentru a ajunge la punctul dorit. Necalculînd exact orele, turistul poate fi prins de întuneric la mijlocul drumului. (Pentru evitarea acestui lucru neplă­cut, cartea este completată cu un tablou în care se precizează ora ră­săritului și apusului soarelui la fiecare 15 zile). Odată aflate, aceste date, autorii pornesc la drum împreună cu turiştii. Le descriu fiecare bîtcă (vîrf rotunjit), îi informează asupra con­glomeratelor întîlnite în cale, le spune numele duruitoarelor (cascadelor) şi ale priporilor (drumuri prăpăstioase), le vorbeşte despre fauna şi flora locu­rilor şi adeseori furaţi de frumu­seţea peisajului le povestesc despre viaţa codrilor sau le tălmăcesc pie­trele cu forme ciudate şi legendele străbune. Cartea nu se opreşte la descrierea turistică a muntelui. Ea prezintă printr-un material concret documentar profilul caracteristic realităţilor de azi. Sînt înfăţişate marile centre in­dustriale din zona Ceahlăului , uzi­nele „Belon“ şi „Bolan“ de la Săvi­­neşti, noile blocuri muncitoreşti de pe platforma Mărceni, fabrica de ci­ment „Congresul al XIX-lea“ şi fa­brica de azbociment, lacul de acu­mulare format de barajul hidrocentralei „V. I. Lenin“. Numeroasele fotografii care ilustrează cartea, pe lîngă va­loarea lor artistică, sînt astfel alese încît ajută la înţelegerea textului, iar schiţele şi hărţile completează în mod plastic descrierea Ceahlăului, îndeo­sebi reţin atenţia hărţile turistice de la sfîrşitul volumului. Tipărite în culori, avînd însemnate marcajele, ca­banele şi alte elemente turistice ele au un real folos practic. Menţionăm de asemenea supracoperta din material plastic, care înlesneşte purtarea volu­mului în sacul de munte. S-ar părea că un ghid turistic se adresează numai acelora care prac­tică turismul. Volumul de faţă are meritul de a ajuta îndrăgostiţilor de munte să cunoască cele mai ascunse cărări — constituind în acelaşi timp pentru cititorul obişnuit o invitaţie la drumeţie în Ceahlău, invitaţie care după ce-a citit cartea cu greu o poate refuza. SANDU MARIAN *„Ceahlăul“ — Ghid turistic de Sanda Nicolau, Demetru Popescu, Virgil Simpliceanu, Gheorghe Iacomi. Editura Uniunii de cultură fizică şi sport. Ceahlău. Vîrful Toaca 1904 m altitudine Foto: ing. VIRGIL SIMPLICEANU N­o­t . O întrebare pe marginea unui răspuns formal Intr-unul din numerele ziarului nos­tru apărut la începutul lunii iulie era criticat faptul că repararea aparatelor de radio voluminoase şi grele — aflate in termen de garanţie — nu se face la domiciliu, insuşindu-şi critica, coope­rativa „Radio Progres“ ne trimite la 28 iulie o adresă din care re­dăm următorul pasa­j: Pentru în­lăturarea deficienţelor arătate în ceea ce priveşte întreţinerea aparatelor de radio în termenul de garanţie, s-a hotărît şi destinat cu începere de la­­ 12 iulie 1961 un tehnician care ia solici­tarea telefonică (nr. 15.16.52) a pose­sorilor aparatelor de radio de tip mare („Enescu“, „Rindunica“, „Opera“, „Bucureşti“ 500 cu pick-up) să progra­meze şi să se deplaseze la domiciliul indicat pentru executarea reparaţiei ne­cesare“. Redacţia noastră a publicat răspun­sul pentru a informa pe posesorii unor astfel de aparate de radio de­­noua măsură luată de conducerea coopera­tivei „Radio Progres". Bineînţeles că ştirea difuzată prin ziar a fost apre­ciată cum se cuvine de cei în cauză. Printr-o dispoziţie simplă se rezolva o problemă care cauza necazuri cetăţe­nilor. Numeroşi cititori ai ziarului au de­cupat cu grijă informaţia publicată pen­tru a avea la îndemînă numărul de te­lefon şi celelalte relaţii date în legă­tură cu repararea aparatelor de radio in termenul de garanţie. In acest fel a procedat şi cetăţeanii Sofia Petroiu din calea Şerban Vodă nr. 34, posesoarea unui aparat de ra­dio „Rîndunica“. Prevederea i-a folosit. După un timp de la cumpărarea radio­receptorului, a constatat o defecţiune. A telefonat la numărul indicat în ziar şi aici i s-a răspuns .­ă Nu trimitem acasă pentru repa­raţii. Cetăţeana a ripostat: — Bine dar in ziarul „Informaţia Bucureştiului“ se spune că... A fost întreruptă . — N-aveţi decit să vă adresaţi zia­rului. Ceea ce bineînţeles că a şi făcut. Verificînd cele sesizate de tov. Sofia Petroiu, am constatat că ele corespund realităţii. Ar mai fi de adăugat — pen­tru întregirea aspectului general al fap­tului — că cetăţeana în cauză a fost „sfătuită" — la o altă intervenţie tele­fonică — de data aceasta la nr. 15.93.41 (tov. Anghel) ca să ducă aparatul la unitatea din bd. Coşbuc nr. 39. Văzînd că nu ajunge la un alt rezultat, a luat un taxi şi s-a deplasat cu aparatul la adresa indicată. Aici a dat peste un afiş: „închis pentru renovare“. A plă­tit taxiul din nou şi s-a întors cu apa­ratul acasă. La redacţie ne a pus întrebarea : — De ce oare conducerea cooperati­vei „Radio Progres“ dă dovadă de lipsă de respect faţă de cetăţeni anuunţînd luarea unei măsuri care de fapt nu se aplică ? întrebare justă, pe care o punem la rîndul nostru. D. LAZARESCU LIGI­A MACOVEI (Din expoziţia de pictură şi grafică a pictoriţei des­chisă la Muzeul de artă al R.P.R.) a­nmm a■■rneBan fit . MM B M BSfflS BRKISg Activitate artistică la an. Sub îndrumarea comitetului de par­tid, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzina LOR, obţine zi de zi rezultate tot mai bune in înde­plinirea planului de producţie, îmbu­nătăţirea calităţii lucrului, în obţinerea de breneficii şi economii peste plan. Paralel cu activitatea de producţie se desfăşoară şi munca de ridicare a ni­velului cultural, de antrenare a mun­citorilor la viaţa artistică a uzinei. A­­nimatorii vieţii artistice sunt, în primul rînd, brigada artistică de agitaţie, e­­ch­ipa de teatru, dansatorii, orchestra, corul... Toţi muncitorii şi tehnicienii u­­zinei cunosc programele brigăzii, că însăşi intitulîndu-se „Prin lentila I.O.R.“. Adeseori „lentila“ a atras aten­ţia, prin graiul versurilor şi al note­lor muzicale, nu numai asupra reali-« zărilor obţinute de muncitori, ci şi asu­pra ... lipsurilor sau a deficienţelor lii muncă. Echipa de teatru promovează şi popu­larizează, prin spectacole in uzină şi in afara ei, un repertoriu adecvat. S-a bucurat de mult succes, de pildă, me­dalionul teatral format din piesele „O întîmplare“, „Elena“ şi „Oaspetele din faptul serii“. Actorii pregătesc acum o piesă în trei acte — „Cumpăna“ — de Lucia Demetrius. Se lucrează cu multă tragere de inimă. O stăruinţă deose­bită la realizarea spectacolelor o de­pun muncitorii Mariana Maxim, e­­lectronistă, montatoarea Lili Surdu, op­­ticienii Constantin Pătrulescu şi Ion Bălan, vopsitoarea Maria Ştirbu, bobi­­natoarea Nicolae Jenei, contabilul Au­rel Bădulescu şi alţii. Dansatorii se pregătesc, de aseme­nea, cu mult interes, căutînd să-şi îm­bogăţească repertoriul şi să îmbunătă­ţească calitatea interpretării folclorului nostru. „Orchestra noastră de estradă — ne spune responsabilul cultural in comite­tul sindicatului, tovarăşul Traian Mitî­­caru — şi-a început activitatea mai de mult. In general, în activitatea artistică am reuşit să atragem peste 160 de mun­citori şi tehnicieni, care fac parte din diferitele formaţii. Comitetul sindica­tului se străduieşte ca numărul celor cuprinşi în munca culturală să crească, iar programele prezentate de formaţiu­nile noastre artistice să fie la nivelul cerinţelor actuale“. A. VRANESCU Noutăţi din muzee CICLU DE PRELEGERI DIN ISTORIA ORAŞULUI BUCURE­ŞTI “­ Incepînd din luna octombrie, vor fi ţinute, la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, prelegerile din partea a doua a ciclului de comunicari şi conferinţe privind istoria oraşului. Partea a doua a ciclului cuprinde 13 prelegeri, care vor fi ţinute săptăminal (miercuri seara, ora 19, in sala de comunicări a muzeului din bd. 1848 nr. 2). Prima prelegere, intitulată „Dovezi de cultură materială a geto-dacilor pe teritoriul oraşului Bucureşti“, va avea loc miercuri, 4 octombrie. UNITĂŢI NOI LA MUZEUL SATULUI Săptămâna aceasta va avea loc, la Muzeul Satului, inaugurarea gospodă­riilor din Straja, Voitinel şi Dumbrăveni (din Moldova), precum şi a morii cu ciutură din Teregova (Banat), înscrise recent in circuitul de vizitare a muzeului. In continuarea lucrărilor de reconstruire a noilor unităţi, zilele acestea va fi terminată gospodăria din Berbeşti (Maramureş), deosebit de importantă ca valoare artistică şi arhitecturală, urmind ca in luna octombrie să fie adusă în muzeu, o gospodărie din Zăpodeni (regiunea Iaşi), care, datorită virstei sale — peste trei sute de ani — va fi cea mai veche casă reconstruită in muzeu. EXPOZIŢIILE MUZEULUI ROMINO-RUS De curind, Muzeul Romino-Rus a deschis două expoziţii volante: expoziţia „Din istoricul relaţiilor romino-ruse“ - î® uzinele „23 August“ şi expoziţia „Muzeul Romino-Rus“ - I® Combinatul de cauciuc Jilava. La sediul muzeului se lucrează, în momentul de faţă, la organizarea expoziţiei „Dimitrie Can­­temir - viaţa şi opera“, programată să se deschidă luna aceasta. I ACHIZIŢII LA MUZEUL DE ARTA POPULARA AL R.P.R. In continuarea campaniei de achiziţii, programată pe o perioadă de ciţiva ani, care are ca scop completarea colecţiilor Muzeului de artă populară al R.P.R, cu obiecte de toate genu­rile şi din toate regiunile ţării, două colective de cercetători ai muzeului au plecat ieri seară in regiunile Hunedoara şi Banat. Vor fi cercetate peste 20 de localităţi din cele două regiuni. LA MUZEUL TATTARESCU La Muzeul Tattarescu se lucrează, in momentul de faţă, la organizarea unei noi săli destinată să intre în circuitul perma­nent de vizitare. Situată la etaj, sala va cuprinde o prezentare a cursului de perspectivă urmat de pictorul Tattarescu la Roma in 1845. Vor fi expuse 50 de planșe cu desene, cuprinzind, de asemenea, diferite adnotări ale artistului. LA MUZEUL ZAMBACCIAN La Muzeul Zambaccian se lucrează la elaborarea unui nou­ catalog al muzeului. Pe lingă numeroase reproduceri, catalogul va cuprinde un studiu introductiv tratind despre conţinutul muzeului, precum şi numeroase date istorice şi bibliografii­ referitoare la operele din colecţia muzeului.

Next