Informatia Bucureştiului, noiembrie 1961 (Anul 9, nr. 2565-2590)

1961-11-01 / nr. 2565

Congresul al XXII-lea al P. C. U. S. şi-a încheiat lucrările MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa din dimineaţa de 31 octombrie, Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. IDEMICEV, preşedintele Comisiei pentru­ numărătoarea voturilor, cu­­privire la rezultatele alegerilor in organele centrale ale partidului. Delegaţii la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungite, informarea despre alegerea unanimă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanţi ai C.C., a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarăşul N. S. Hruşciov a sub­liniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedeşte încă o dată unitatea şi coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarăşilor aleşi, el mul­ţumeşte delegaţilor la Congres pen­tru înalta lor încredere. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. care a fost prezidată de N. S. HRUŞCIOV. Din partea Comisiei pentru elabo­rarea rezoluţiei cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul LEONID ILI­­CEV, care a supus Congresului spre dezbatere şi aprobare proiectul de re­zoluţie. Rezoluţia cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezoluţia a­­probă în întregime linia politică şi ac­tivitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul politicii interne şi externe. Delegatul BORIS PONOMARIOV a supus apoi spre examinare Congresu­lui proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pen­tru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimitate noul Program al P.C.U.S. ca program marxist-leninist de luptă pentru crea­rea primei societăţi comuniste din lume. Comisia a examinat toate propu­nerile şi completările la proiectul de Program şi supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. In rezoluţie se spune: Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Nikita Hruşciov cu pri­vire la proiectul de Program al P.C.U.S. hotărăşte: să fie adoptat Programul Partidului Comunist al U­­ni­unii Sovietice. Timp de cîteva minute sala răsună de puternice ovaţii. Delegaţii şi in­vitaţii la Congres se ridică în pi­cioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII-lea a aprobat în unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice prezentat spre examinare de Comitetul Central al partidului. A luat apoi cuvîntul N. S. Hruşciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegaţii la Congres că a avut loc o Plenară a Comitetu­lui Central care a ales organele de conducere. N. S. Hruşciov a rostit următoarea cuvîntare de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.: Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov Dragi tovarăşi, Lucrările Congresului al XXII-lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezo­luţia cu privire la raportul Comite­tului Central, a adoptat noul Program al partidului, Statutul partidului, a aprobat raportul Comisiei Centrale de Revizie şi a ales organele conducă­toare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres marchează una dintre cele mai importante etape în viaţa partidului şi a ţării noastre, în lupta pentru triumful comunismului. (Aplauze furtunoase). Calea luptei pentru construirea so­cietăţii comuniste a fost fundamentată ştiinţific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemuritor, Vla­dimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluţionar al bolşevicilor care a condus clasa muncitoare, poporul mun­citor la victoria Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. După octom­brie, partidul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că ţelul lui este construirea comunismului. Comuniştii, întregul popor muncitor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora, însă comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imen­să. Poporul sovietic a construit socia­lismul, a înfăptuit grandioase trans­formări în viaţa economică, politică şi de stat a ţării şi a păşit pe dru­mul larg al construcţiei comuniste. Adoptind noul Program, Congresul al XXII-lea a proclamat în faţa în­tregii lumi că popoarele Uniunii So­vietice, în frunte cu Partidul Comu­nist, călăuzindu-se după învăţătura marxist-feninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societăţii comuniste in ţara noastră. Construi­rea societăţii comuniste a devenit o sarcină practică a partidului şi po­porului (Aplauze). Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trai­nică şi de un belşug de bunuri mate­riale şi spirituale. Acest lucru nu se poate obţine prin descîntece şi îndem­nuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane (Continuare in pag. a IlI-a) COMUNICAT cu privire la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice. Plenara a ales PREZIDIUL C.C. AL P.C.U.S. in următoarea componentă: Membri ai Prezidiului: BREJNEV L. I„ HRUŞCIOV N. S., KOSÎGHIN A. N., KOZLOV F. R., KUUSINEN O. V., MIKOIAN A. I., PODGORNII N. V., POLEANSKI D. S., SUSLOV M. A., ŞVERNIK N. M., VORONOV G. I. Membri supleanţi ai Prezidiului : GRIŞIN V. V., RAŞIDOV Ş. R., MA­ZUROV K. T„ MJAVANADZE V. P., ŞCERBIŢKI V. V. Plenara a ales SECRETARIATUL C.C. AL P.C.U.S. în următoarea componență: HRUŞCIOV N. S. — prim secretar al C.C. al P.C.U.S., KOZLOV F. R., DEMI­ , CEV P. N„ ILICEV L. F., KUUSINEN O. V., PONOMARIOV B. N., SPIRIDO­NOV I. V., SUSLOV M. A., SELEPIN A. H. Plenara l-a ales pe SVERNIK N. M., președinte al COMITETULUI CON-­­ TROLULUI DE PARTID DE PE LINGĂ C.C. AL P.C.U.S., iar pe SERDIUK Z. T. prim-vicepreședinte al Comitetu­lui Controlului de Partid. Orchestra simfonică a Filarmonicii işi deschide stagiunea la uzinele „Griviţa Roşie" După întoarcerea sa din turneul în­treprins cu succes peste hotare, or­chestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu,“ pregăteşte concertul de deschidere a stagiunii, care va avea loc, luni 6 noiembrie (ora 20), la uzi­nele „Griviţa Roşie“, sub conducerea dirijorului Mircea Basarab. Programul concertului cuprinde: Suita Intfi de Geor­ge Enescu, Concertul pentru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy (so­list Ion Voicu), Concertul pentru pian şi orchestră de Schumann (solist Va­lentin Gheorghiu) şi uvertura la opera „Ruslan şi Ludmila“ de Glinka. Expoziţii de artă plastică consacrate prieteniei romîno-sovietice Cîteva cercuri de artă plastică ale creatorilor amatori din Capitală or­ganizează săptămîna aceasta expo­ziţii consacrate prieteniei romîno­­sovietice. Tema lucrărilor ilustrează aspecte din marea prietenie, din lupta popoarelor sovietice pentru făurirea comunismului, realizări ale regimu­lui nostru, lupta pentru pace şi prie­tenie. Un colectiv de specialişti de la Casa creaţiei populare a Capitalei vor analiza lucrările expuse. Zilele acestea se vor deschide ex­poziţii la casele de cultură ale tine­retului din raioanele Griviţa Roşie, I. V. Stalin şi Gheorghe Gheorghiu- Dej, la casa raională de cultură 23 August şi la cluburile Finanţe-Bănci şi Justiţia. Pentru sănătatea oamenilor muncii Sănătatea oamenilor muncii consti­tuie una din preocupările principale ale regimului nostru democrat-popu­lar. Pentru înzestrarea cu aparatura nouă, modernă, a unităţilor sanitare, instituţiilor de cercetări ştiinţifice me­dicale le-au fost alocate sute de mi­lioane de lei. Numai Sfatul Popular al Capitalei a alocat anul acesta peste o treime din bugetul său înzestrării şi dezvoltării unităţilor sanitare. Institutul de seruri­­şi vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino“ este una din in­stituţiile care s-au bucurat de această dotare. In clișeu , dr. Ilie Stoian, cercetă­tor principal, lucrează, cu ajutorul unui aparat modern, la controlul mi­croscopic al culturilor pe celule de rinichi de maimuţe privind cercetarea eliminării virusurilor sib­iene, in ve­derea preparării vaccinurilor anti-po­­liomielitice. •X­xxxxxxxxio O nouă premieră la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti Foarte curînd, la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti se va prezenta în pre­mieră o nouă piesă. Este vorba de co­media „Fata cu pistrui“ de Andrei Uspenski, în traducerea Soniei Filip. In distribuţie vor apărea actorii Mircea Cruceanu, Ecaterina Muşatescu, Dori Nichita, Constantin Lungeanu, Maria Georgescu Pătraşcu, Astra Dan, Ileana Codarcea, Mircea Dumitru şi alţii. Regia spectacolului este semnată de Stelian Mih­ăilescu. Decorurile şi cos­tumele aparţin Suzanei Crîşmaru. DE LA I. T. B. Incepînd de azi, 1 noiembrie din cauza lucrărilor de sistematizare din zona cinematografului „Patria“, staţia I.T.B. „sala Patria“ a liniilor de tramvai 4, 5, 15 şi 19 cu sensul de mers spre Piaţa 1848 şi a liniei 24 cu sensul de mers către gara C.F.R. Obor, se desfiinţează. )CO0CO00CXD0000COCXXXX»000C)00000C)0000(X>COO0000000CXD000CX BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 3, in Bucureşti, tem­peratura aerului a fost fie 9 grade. Ma­xima de ieri în aer a fost de 22 de grade, iar minima din cursul nopţii de 7 grade. Timpul probabil de­ mîine. Vreme căl­duroasă, cu cer schimbător. Vint slab din nord vest. Dimineaţa ceaţă. Tempe­ratura aerului staţionară, noaptea va fi cuprinsă intre 5 si 7 grade, iar ziua intre 18 si 20 de grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 noiembrie . Vreme relativ călduroasă, cu cer variabil. Ploaie slabă către sfirşitul intervalului. Vim moderat. L ANUL IX — Nr. 2565 4 PAGINI 20 BANI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNfţl-VAi INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1961 Instantanee din uzina Uzina de utilaj petrolier și chimic a făcut anul acesta păţi important d in imbunătățirea calității produselor sale. Reproiectarea unor produse, asimilarea in producfie a cazanelor cu caracteristici la nivelul tehnicii moderne, grija acordată de întregul colectiv creşterii calitative a lucrărilor alături de celelalte măsuri tehnico-organizatorice au dat rezultate bune. CREŞTEREA GRADULUI DE UTILARE Desigur pentru cei care lucrează in uzină ridicarea unei noi hale sau in­trarea in funcţiune a unui utilaj mo­dern, nu mai constituie o noutate. A devenit ceva obişnuit ca in fiecare an uzina să ia o amploare tot mai mare, să crească gradul de tehnici­tate şi capacitatea de producţieA­­nul acesta au fost terminate lucrările de construcţie la: forja nouă, atelie­rul de tratament termic, staţia de hidrofoare, postul de trafo la meca­nică grea, atelierul de ţevărie cu anexa sa, laboratorul Röntgen şi la centrala termică provizorie. De ase­menea a fost construită o nouă staţie de generat bioxidul de carbon. Tehnicitatea utilajului din dotare a crescut prin înzestrarea cu maşini moderne de mare productivitate, cum sunt: linia specială de ambutizat fun­duri de cazane la rece, maşini de frezat roţi dinţate, dispozitive de su­dat în flux, maşini automate de dan­turat şi strunguri din cele mai dife­rite. In ultimul trimestru au intrat in uzină: o■ maşină de frezat mure, maşină radială de găurit, un fierăs­trău circular pentru debitat laminate, 2 aparate de control Röntgen, strun­guri. CĂI NOI DE LUCRU De fapt, aproape fiecare sortiment, fiecare piesă se lucrează acum în mod deosebit faţă de anul trecut. Anul a­­cesta uzina a aplicat pe scară largă o serie de metode înaintate ca: turna­rea în forme întărite cu bioxid de car­bon, înlocuirea unor­­ lianți cu uleiuri minerale în amestecurile de miezuri, turnarea cu maselote exoterme sudura automată și semiautomată, mult ex­tinse. RODUL IDEILOR INOVATOARE Cabinetul tehnic este unul din punc­tele care desfăşoară o activitate di­n ce în ce mai fructuoasă. Zilnic, aci vin pentru documentare, consultaţii de specialitate sau pentru înregistra­rea propunerilor de inovaţii zeci de muncitori şi tehnicieni. Pină in pre­zent au fost aprobate şi aplicate în procesul de producţie 38 de inovaţii a căror eficacitate economică antecal­­culată se cifrează la suma de 746.726 lei. Sunt în curs de experimentare în cadrul uzinei şi in afară un număr de alte 35 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări. REDUCEREA REBUTURILOR O apreciere asupra calităţii lucră­rilor executate de către sectoare se poate face şi după cantitatea de re­buturi. Procentul cel mai ridicat de rebuturi, în uzină, îl dau încă turnă­toriile de fontă, oţel şi neferoase. Tre­buie menţionat însă, că în comparaţie cu anul trecut, ba chiar şi cu lunile anterioare, procentul de piese rebutate este cu mult mai mic. Aceasta şi pen­­tru că una din problemele cele mai grele ale uzinei, turnarea reperelor din metale neferoase, a fost rezolvată prin înlocuirea tehnologiei de fabricaţie, ceea ce a dus la scăderea rebuturilor de peste două ori. Turnătorii de ne­feroase nu sunt singurii care şi-au 299 ELEVI ŞI STUDENŢI Se învaţă in uzină. Afirmaţia aceas­ta se sprijină pe o mulţime de date care ilustrează preocuparea tuturor membrilor colectivului de a-şi ridica necontenit nivelul cunoştinţelor pro­fesionale şi de cultură generală. Fără a mai vorbi de cursurile de ridicare a calificării, de conferinţele tehnice, a­­mintim de cei 236 de elevi ai şcolii medii de pe lingă uzină. Numai in toamna aceasta au plecat la institu­tele de invăţămint superior 25 de mun­citori şi tehnicieni mărind numărul bursierilor uzinei la 65. In curînd işi vor începe activitatea in producţie şi cei 64 de maiştri care în prezent ur­mează cursuri de specialitate, M. P. îmbunătăţit rezul­tatele. Oţelarii, forjorii, cei de la tratamentul tehnic sunt şi ei sub limi­ta admisă de re­but. Excepţie fac nu­mai turnătorii de fontă care au de­păşit procentul ad­mis. Reperele rebu­tate provin din ne­­respectarea tehno­logiei şi din negli­jenţă, deoarece prezintă: deplasări, pereţi cu grosimi diferite, părţi neum­plute. Posibilităţi de îndreptare a si­tuaţiei există şi de­sigur că turnătoria de fontă le va fo­losi pentru a nu rămîne în urma celorlalte ateliere. Unul din fruntașii luptei pentru calitate: Dumitru Drăghici Celelalte mărfuri din Magazinul copiilor sunt desigur cumpărate pe alese , după vîrste şi gusturi. Cu excepția standului de cofetărie în fața căruia toți micii „cumpărători“ sunt de aceeaşi părere... Materialele plastice în construcţii Culorile pastel ale faţadelor noilor blocuri sunt rezultatul, în mare parte, a folosirii vopselelor realizate pe bază de acetat de vinilin. In acest an s-au executat peste 200.000 m.p. asemenea lucrări de vopsitorie. Dar vopselele nu sunt singurul mijloc de folosire a materialelor plastice in construcţie. Tot anul acesta, constructorii au mai întrebuinţat 3.000 metri pătraţi par­doseli din P.V.C., peste 10.000 kilo­grame piese de ventilaţie din acelaşi material şi aproximativ 75.000 metri tuburi de protecţie din material plas­tic, înlocuind astfel tuburile metalice tip Pantzer. MANIFESTARE LA CASA ZIARIŞTILOR La Casa Ziariştilor s-a reprezentat marţi seară filmul românesc „Bing- Bang“ cu Stroe şi Vasilache, film a­­flat în Arhiva naţională de filme. Cu acest prilej artistul emerit N. Stroe a făcut o prezentare a filmului, de­­pănind amintiri despre fostul său par­tener de scenă, cintînd împreună cu Vasilică Vasilache, fiul lui Vasilache, student la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“, care l-a acompaniat la pian, mai multe melodii ale regreta­tului artist. • In continuarea turneului pe care îl întreprinde în R.S. Cehoslovacă, selecţionata de hochei pe gheaţă a ţării noastre a evoluat la Opava, în compania unei selecţionate locale Meciul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 3—3. • La Londra, în meciul pentru titlul de campion mondial profesionist la categoria cocoș, boxerul irlandez K­aldwell l-a învins la puncte pe fran­cezul Halimi. ■■■ ' ■ ■’ ■■■ ■■ Prin unităţile de îmbrăcăminte de comandă Faptu­l că în sezonul de toamnă, unităţile de îmbrăcăminte de comandă ale cooperativelor meşteşugăreşti sunt mult mai mult solicitate de cetăţeni decit în restul lunilor, este un lucru cunoscut. Ca atare, în fiecare coope­rativă, în preajma acestui anotit­ip, se iau o serie de măsuri menite să contribuie la o cit mai bună servire a tuturor celor care apelează la uni­tăţile respective. Se acordă o atenţie mai mare aprovizionării cu materiale specifice, se amenajează interiorul centrelor, se asigură cantităţile de combustibil necesar, etc., etc. Şi, fără îndoială, în urma aplicării tuturor măsurilor propuse activitatea de ser­vire a cetăţenilor se îmbunătăţeşte an de an. Merită de asemenea sub­liniat şi faptul că numărul reclama­­ţiilor s-a redus simţitor ceea ce oglin­deşte comportarea mai atentă a co­operatorilor, executarea mai îngri­jită a lucrărilor. Mai mult chiar, mulţi cetăţeni mulţumiţi de felul în care au fost serviţi au devenit clienţii permanenţi ai aceleiaşi unităţi. Cu toate aceste succese evidente şi îmbucurătoare obţinute de co­operativele meşteşugăreşti din Capi­tală, trebuie spus că mai sunt încă unităţi unde activitatea nu se des­făşoară la nivelul cerinţelor cetăţe­nilor. Iată şi cîteva exemple. DIN NOU DESPRE APROVIZIONARE Cu câtva timp în urmă, în ziarul nostru s-a publicat un articol in care semnalam faptul că unităţile coope­rativelor meşteşugăreşti de îmbrăcă­minte sunt insuficient aprovizionate cu mărfuri specifice sezonului rece. In perioada care a trecut ar fi trebuit ca U.C.M.R. (U­­niunea Cooperati­velor Meşteşugă­reşti din oraşul şi regiunea Bucureşti), conducerile coope­rativelor să ia toate măsurile pentru ca situaţia amintită — existentă de altfel şi in anii trecuţi — să fie re­mediată. Centrele de îmbrăcăminte de comandă continuă însă să fie nea­provizionate atit cantitativ cit şi ca număr de sortimente, cu stofe, mate­riale auxiliare, nasturi şi chiar aţă. La unităţile de croitorie bărbaţi din str. General Florescu nr. 13 şi din calea Călăraşi nr. 26 (ambele aparţi­­nind Coop. „Soarele“), stofele pentru paltoane şi costume erau într-un sor­timent sărăcăcios, iar cele pentru par­­desie lipseau complet. La unitatea nr. 25 din str. Maica Domnului (aparţi­­nînd Coop. „Muncă şi Artă“) sorti­mentul de stofe pentru paltoane femei era dezasortat. Mai mult chiar, de multe ori căptuşeala, întăriturile, nas­turii, aţa, necesare oricărei confecţii sunt solicitate... cetăţenilor. La exemplele amintite s-ar mai pu­tea adăuga desigur încă multe altele. „ASPECTUL NU CONTEAZĂ" Nu ştim care au fost considerentele pe care s-a bazat conducerea coope­rativei „Soarele“ atunci cînd a sta­bilit categoriile unităţilor de croitorie de comandă. Spunem aceasta pentru că aspectul multora dintre unităţi este departe de a cores­punde categoriei respective preţuri­lor care se practi­că, modului de ser­vire, etc., etc. Unitatea nr. 29 — croitorie bărbaţi — din str. General Florescu nr. 13, face parte din unităţile de categoria l-a. Aspectul interior al centrului — care cu greu ar putea fi descris — nu numai că nu corespunde, dar con­travine unor elementare reguli de igienă, de respect faţă de cetăţeni. R. G. (Continuare în pag. IlI-a) NOI CONDUCTE DE APA In cursul lunii octombrie reţeaua de distribuţia apei din Capitală s-a extins pe încă zece străzi, printre care: Boişoarei, Cîrlibaba, Steriu, Serg, Nuţu Vasile, Buturugi, cvarta­lul Ulmului-Giuleşti. In acelaşi timp, pe alte artere capacitatea conducte­lor existente a fost mărită. Este vorba de străzile Ştefan Mihăileanu, Giu­­leşti şi altele. In prezent,, se lucrează la extinde­rea conductelor de apă pe alte străzi, printre care : Modestiei, prelung. Gro­­zeanu, prelung. Crîngaşi, strada Glu­cozei, străzile Livezi şi Imaşului. Unităţi de deservire deschise în cursul nopţii Pentru buna deservire a populaţiei, unitatea de umplut sifoane din Piaţa Unirii 28 este deschisă permanent şi între orele 22—6. Noul complex studenţesc construit in cartierul Grozăveşti Foto: D. LAZARESCU 1.801.000 lei economii La executarea însemnatului volum de construcţii de locuinţe, o contribu­ţie de seamă o aduc constructorii din cadrul întreprinderii de construcţii­­montaj nr. 1 a D.G.C.M. Anul acesta ei vor da în folosinţă 3.134 apartamente. Prin eforturile în­tregului colectiv al întreprinderii, o bună parte din noile locuinţe au şi fost predate beneficiarului: la şantie­rul Obor — bd. Dimitrov — 897 apar­tamente; la şantierul Drumul Taberei 540 apartamente, blocul Călăraşi cu 36 apartamente, blocul din vecinăta­tea cinematografului Volga cu 127 apartamente ş.a.m.d. Sarcina de reducere a preţului de cost a constituit o preocupare princi­pală în rîndul constructorilor, care au realizat în primele nouă luni ale anu­lui, economii de materiale, ca : oţel beton, cărămidă, vopsea, var pastă, în valoare de 1.901.000 lei. Azi, printre spectatorii din sala Patria Printre spectatorii filmului „Două vieţi“, prezentat în sala cinematogra­fului Patria, se vor afla azi şi mulţi muncitori de la uzinele „Electronica“ din Capitală. 1.000 de muncitori de la această uzină au hotărât să vizio­neze în colectiv filmul sovietic „Două vieți“. 1750 excursionişti la fabrica „Kirov“ îndrăgostiţi de natură, desfăţindu-şi privirile cu splendorile alpine sau mi­nunata panoramă a litoralului romî­nesc, muncitorii fabricii de încălţă­minte „Kirov“ iau deseori, la sfîrşit de săptămină calea excursiilor. Cu cele două excursii din ultima lună la care au participat 350 de sa­lariați, numărul celor care au luat parte la excursiile organizate de la începutul anului se ridică la 1.150. Oaspeţi de peste hotare In cadrul schimbului dintre uniunile artiştilor plastici din ţara noastră şi din­ R. P. Polonă, ne vizitează doi pictori polonezi­: Konstanty Gorbatowsky şi Olgierd Bierwieczonek. Oaspeţii au vizi­tat Capitala, întreprinzînd în prezent o călătorie în ţară. Din activitatea studenţilor Viaţa studenţească în Capitală pulsează din plin. Cu entuziasmul lor specific studenţii învaţă, pregă­tesc lucrări ştiinţifice, au preocupări culturale, fac sport, se distrează. CREŞTE „CARTIERUL STUDENŢILOR" Nu este nici o exagerare , în Bucu­reşti, pe malul sting al Dîmboviţei, în faţa Uzinei Grozăveşti a apărut un ade­vărat cartier al studenţilor. Aici, se în­şiră unul lingă altul blocurile-cămine care asigură studenţilor de la facultă­ţile de chimie, ştiinţele naturii, fizico­­matematici, ştiinţe­ juridice, etc. cele mai bune condiţii de viaţă şi de studiu. In noul cartier studenţesc au şi înce­put să locuiască 2.000 de studenţi, din­tre care 1.400 sunt de la Universitatea „C. I. Parhon". LABORATOARE MODERNE Laboratoarele Universităţii ,,C. I Parhon“ au fost dotate anul acesta cu aparate moderne, de înaltă precizie. La facultatea de chimie, de pildă, s-a în­fiinţat în cursul anului universitar 1960—1961 catedra de chimie analitică. Această catedră a fost înzestrată cu la­boratoare corespunzătoare în care se pot face nu numai lucrări cu studenţii, ci şi cercetări ştiinţifice complexe. Pentru cercetări ştiinţifice bunăoară a fost creat un laborator de analize optice şi s-a reamenajat­ laboratorul de analiză calitativă. Tot la această facultate s-a creat încă un laborator­ de micro­ana­liză şi analiză volumetrică. Avînd la dispoziţie­ asemenea laboratoare, studen­ţii învaţă încă din facultate să lucre­ze cu aparatura modernă. . CEI DIN ANUL I, LA PRIMELE CURSURI... Studenţii din anul I mai pot fi distinşi după înfăţişarea reţinută, după cum intră întro bibliotecă, într-o sală de curs sau în cantină. Dar în curînd deosebirile acestea vor dispărea. Pentru acomodarea lor s-au şi luat iniţiative. La facultatea de filozofie s-au ţinut cu studenţii din anul I lecţii speciale de îndrumare. Li s-a arătat practic cum trebuie făcut un conspect, cum se iau notiţe la cursuri, cum se procură un ma­terial din bibliotecă etc. Şi la alte fa­cultăţi cadrele didactice împreună cu organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile stu­denţeşti au ţinut asemenea lecţii de în­drumare pentru studenţii din anul I, ...IAR CEI DIN ANUL V LA ULTIMELE Studenţii din anul V au preocupări specifice sfîrşitului învăţămîntului uni­versitar. A început bunăoară pregătirea lucrărilor de stat. Temele lucrărilor de stat nu numai că au fost afişate şi alese, dar numeroşi studenţi au început să-şi procure materialul documentar. In afara cursurilor şi seminariilor curente, stu­denţii din anul V își fac practica de producție. G. M.

Next