Informatia Bucureştiului, noiembrie 1961 (Anul 9, nr. 2565-2590)
1961-11-01 / nr. 2565
Congresul al XXII-lea al P. C. U. S. şi-a încheiat lucrările MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : In şedinţa din dimineaţa de 31 octombrie, Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. IDEMICEV, preşedintele Comisiei pentru numărătoarea voturilor, cuprivire la rezultatele alegerilor in organele centrale ale partidului. Delegaţii la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungite, informarea despre alegerea unanimă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanţi ai C.C., a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarăşul N. S. Hruşciov a subliniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedeşte încă o dată unitatea şi coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarăşilor aleşi, el mulţumeşte delegaţilor la Congres pentru înalta lor încredere. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. care a fost prezidată de N. S. HRUŞCIOV. Din partea Comisiei pentru elaborarea rezoluţiei cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul LEONID ILICEV, care a supus Congresului spre dezbatere şi aprobare proiectul de rezoluţie. Rezoluţia cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezoluţia aprobă în întregime linia politică şi activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul politicii interne şi externe. Delegatul BORIS PONOMARIOV a supus apoi spre examinare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimitate noul Program al P.C.U.S. ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei societăţi comuniste din lume. Comisia a examinat toate propunerile şi completările la proiectul de Program şi supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. In rezoluţie se spune: Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Nikita Hruşciov cu privire la proiectul de Program al P.C.U.S. hotărăşte: să fie adoptat Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala răsună de puternice ovaţii. Delegaţii şi invitaţii la Congres se ridică în picioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII-lea a aprobat în unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice prezentat spre examinare de Comitetul Central al partidului. A luat apoi cuvîntul N. S. Hruşciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegaţii la Congres că a avut loc o Plenară a Comitetului Central care a ales organele de conducere. N. S. Hruşciov a rostit următoarea cuvîntare de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.: Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov Dragi tovarăşi, Lucrările Congresului al XXII-lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezoluţia cu privire la raportul Comitetului Central, a adoptat noul Program al partidului, Statutul partidului, a aprobat raportul Comisiei Centrale de Revizie şi a ales organele conducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres marchează una dintre cele mai importante etape în viaţa partidului şi a ţării noastre, în lupta pentru triumful comunismului. (Aplauze furtunoase). Calea luptei pentru construirea societăţii comuniste a fost fundamentată ştiinţific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemuritor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluţionar al bolşevicilor care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După octombrie, partidul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că ţelul lui este construirea comunismului. Comuniştii, întregul popor muncitor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora, însă comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viaţa economică, politică şi de stat a ţării şi a păşit pe drumul larg al construcţiei comuniste. Adoptind noul Program, Congresul al XXII-lea a proclamat în faţa întregii lumi că popoarele Uniunii Sovietice, în frunte cu Partidul Comunist, călăuzindu-se după învăţătura marxist-feninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societăţii comuniste in ţara noastră. Construirea societăţii comuniste a devenit o sarcină practică a partidului şi poporului (Aplauze). Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trainică şi de un belşug de bunuri materiale şi spirituale. Acest lucru nu se poate obţine prin descîntece şi îndemnuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane (Continuare in pag. a IlI-a) COMUNICAT cu privire la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Plenara a ales PREZIDIUL C.C. AL P.C.U.S. in următoarea componentă: Membri ai Prezidiului: BREJNEV L. I„ HRUŞCIOV N. S., KOSÎGHIN A. N., KOZLOV F. R., KUUSINEN O. V., MIKOIAN A. I., PODGORNII N. V., POLEANSKI D. S., SUSLOV M. A., ŞVERNIK N. M., VORONOV G. I. Membri supleanţi ai Prezidiului : GRIŞIN V. V., RAŞIDOV Ş. R., MAZUROV K. T„ MJAVANADZE V. P., ŞCERBIŢKI V. V. Plenara a ales SECRETARIATUL C.C. AL P.C.U.S. în următoarea componență: HRUŞCIOV N. S. — prim secretar al C.C. al P.C.U.S., KOZLOV F. R., DEMI , CEV P. N„ ILICEV L. F., KUUSINEN O. V., PONOMARIOV B. N., SPIRIDONOV I. V., SUSLOV M. A., SELEPIN A. H. Plenara l-a ales pe SVERNIK N. M., președinte al COMITETULUI CON- TROLULUI DE PARTID DE PE LINGĂ C.C. AL P.C.U.S., iar pe SERDIUK Z. T. prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid. Orchestra simfonică a Filarmonicii işi deschide stagiunea la uzinele „Griviţa Roşie" După întoarcerea sa din turneul întreprins cu succes peste hotare, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu,“ pregăteşte concertul de deschidere a stagiunii, care va avea loc, luni 6 noiembrie (ora 20), la uzinele „Griviţa Roşie“, sub conducerea dirijorului Mircea Basarab. Programul concertului cuprinde: Suita Intfi de George Enescu, Concertul pentru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy (solist Ion Voicu), Concertul pentru pian şi orchestră de Schumann (solist Valentin Gheorghiu) şi uvertura la opera „Ruslan şi Ludmila“ de Glinka. Expoziţii de artă plastică consacrate prieteniei romîno-sovietice Cîteva cercuri de artă plastică ale creatorilor amatori din Capitală organizează săptămîna aceasta expoziţii consacrate prieteniei romînosovietice. Tema lucrărilor ilustrează aspecte din marea prietenie, din lupta popoarelor sovietice pentru făurirea comunismului, realizări ale regimului nostru, lupta pentru pace şi prietenie. Un colectiv de specialişti de la Casa creaţiei populare a Capitalei vor analiza lucrările expuse. Zilele acestea se vor deschide expoziţii la casele de cultură ale tineretului din raioanele Griviţa Roşie, I. V. Stalin şi Gheorghe Gheorghiu- Dej, la casa raională de cultură 23 August şi la cluburile Finanţe-Bănci şi Justiţia. Pentru sănătatea oamenilor muncii Sănătatea oamenilor muncii constituie una din preocupările principale ale regimului nostru democrat-popular. Pentru înzestrarea cu aparatura nouă, modernă, a unităţilor sanitare, instituţiilor de cercetări ştiinţifice medicale le-au fost alocate sute de milioane de lei. Numai Sfatul Popular al Capitalei a alocat anul acesta peste o treime din bugetul său înzestrării şi dezvoltării unităţilor sanitare. Institutul de serurişi vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino“ este una din instituţiile care s-au bucurat de această dotare. In clișeu , dr. Ilie Stoian, cercetător principal, lucrează, cu ajutorul unui aparat modern, la controlul microscopic al culturilor pe celule de rinichi de maimuţe privind cercetarea eliminării virusurilor sibiene, in vederea preparării vaccinurilor anti-poliomielitice. •Xxxxxxxxxio O nouă premieră la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti Foarte curînd, la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti se va prezenta în premieră o nouă piesă. Este vorba de comedia „Fata cu pistrui“ de Andrei Uspenski, în traducerea Soniei Filip. In distribuţie vor apărea actorii Mircea Cruceanu, Ecaterina Muşatescu, Dori Nichita, Constantin Lungeanu, Maria Georgescu Pătraşcu, Astra Dan, Ileana Codarcea, Mircea Dumitru şi alţii. Regia spectacolului este semnată de Stelian Mihăilescu. Decorurile şi costumele aparţin Suzanei Crîşmaru. DE LA I. T. B. Incepînd de azi, 1 noiembrie din cauza lucrărilor de sistematizare din zona cinematografului „Patria“, staţia I.T.B. „sala Patria“ a liniilor de tramvai 4, 5, 15 şi 19 cu sensul de mers spre Piaţa 1848 şi a liniei 24 cu sensul de mers către gara C.F.R. Obor, se desfiinţează. )CO0CO00CXD0000COCXXXX»000C)00000C)0000(X>COO0000000CXD000CX BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 3, in Bucureşti, temperatura aerului a fost fie 9 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 22 de grade, iar minima din cursul nopţii de 7 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme călduroasă, cu cer schimbător. Vint slab din nord vest. Dimineaţa ceaţă. Temperatura aerului staţionară, noaptea va fi cuprinsă intre 5 si 7 grade, iar ziua intre 18 si 20 de grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 noiembrie . Vreme relativ călduroasă, cu cer variabil. Ploaie slabă către sfirşitul intervalului. Vim moderat. L ANUL IX — Nr. 2565 4 PAGINI 20 BANI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNfţl-VAi INFORMATI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1961 Instantanee din uzina Uzina de utilaj petrolier și chimic a făcut anul acesta păţi important d in imbunătățirea calității produselor sale. Reproiectarea unor produse, asimilarea in producfie a cazanelor cu caracteristici la nivelul tehnicii moderne, grija acordată de întregul colectiv creşterii calitative a lucrărilor alături de celelalte măsuri tehnico-organizatorice au dat rezultate bune. CREŞTEREA GRADULUI DE UTILARE Desigur pentru cei care lucrează in uzină ridicarea unei noi hale sau intrarea in funcţiune a unui utilaj modern, nu mai constituie o noutate. A devenit ceva obişnuit ca in fiecare an uzina să ia o amploare tot mai mare, să crească gradul de tehnicitate şi capacitatea de producţieAnul acesta au fost terminate lucrările de construcţie la: forja nouă, atelierul de tratament termic, staţia de hidrofoare, postul de trafo la mecanică grea, atelierul de ţevărie cu anexa sa, laboratorul Röntgen şi la centrala termică provizorie. De asemenea a fost construită o nouă staţie de generat bioxidul de carbon. Tehnicitatea utilajului din dotare a crescut prin înzestrarea cu maşini moderne de mare productivitate, cum sunt: linia specială de ambutizat funduri de cazane la rece, maşini de frezat roţi dinţate, dispozitive de sudat în flux, maşini automate de danturat şi strunguri din cele mai diferite. In ultimul trimestru au intrat in uzină: o■ maşină de frezat mure, maşină radială de găurit, un fierăstrău circular pentru debitat laminate, 2 aparate de control Röntgen, strunguri. CĂI NOI DE LUCRU De fapt, aproape fiecare sortiment, fiecare piesă se lucrează acum în mod deosebit faţă de anul trecut. Anul acesta uzina a aplicat pe scară largă o serie de metode înaintate ca: turnarea în forme întărite cu bioxid de carbon, înlocuirea unor lianți cu uleiuri minerale în amestecurile de miezuri, turnarea cu maselote exoterme sudura automată și semiautomată, mult extinse. RODUL IDEILOR INOVATOARE Cabinetul tehnic este unul din punctele care desfăşoară o activitate din ce în ce mai fructuoasă. Zilnic, aci vin pentru documentare, consultaţii de specialitate sau pentru înregistrarea propunerilor de inovaţii zeci de muncitori şi tehnicieni. Pină in prezent au fost aprobate şi aplicate în procesul de producţie 38 de inovaţii a căror eficacitate economică antecalculată se cifrează la suma de 746.726 lei. Sunt în curs de experimentare în cadrul uzinei şi in afară un număr de alte 35 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări. REDUCEREA REBUTURILOR O apreciere asupra calităţii lucrărilor executate de către sectoare se poate face şi după cantitatea de rebuturi. Procentul cel mai ridicat de rebuturi, în uzină, îl dau încă turnătoriile de fontă, oţel şi neferoase. Trebuie menţionat însă, că în comparaţie cu anul trecut, ba chiar şi cu lunile anterioare, procentul de piese rebutate este cu mult mai mic. Aceasta şi pentru că una din problemele cele mai grele ale uzinei, turnarea reperelor din metale neferoase, a fost rezolvată prin înlocuirea tehnologiei de fabricaţie, ceea ce a dus la scăderea rebuturilor de peste două ori. Turnătorii de neferoase nu sunt singurii care şi-au 299 ELEVI ŞI STUDENŢI Se învaţă in uzină. Afirmaţia aceasta se sprijină pe o mulţime de date care ilustrează preocuparea tuturor membrilor colectivului de a-şi ridica necontenit nivelul cunoştinţelor profesionale şi de cultură generală. Fără a mai vorbi de cursurile de ridicare a calificării, de conferinţele tehnice, amintim de cei 236 de elevi ai şcolii medii de pe lingă uzină. Numai in toamna aceasta au plecat la institutele de invăţămint superior 25 de muncitori şi tehnicieni mărind numărul bursierilor uzinei la 65. In curînd işi vor începe activitatea in producţie şi cei 64 de maiştri care în prezent urmează cursuri de specialitate, M. P. îmbunătăţit rezultatele. Oţelarii, forjorii, cei de la tratamentul tehnic sunt şi ei sub limita admisă de rebut. Excepţie fac numai turnătorii de fontă care au depăşit procentul admis. Reperele rebutate provin din nerespectarea tehnologiei şi din neglijenţă, deoarece prezintă: deplasări, pereţi cu grosimi diferite, părţi neumplute. Posibilităţi de îndreptare a situaţiei există şi desigur că turnătoria de fontă le va folosi pentru a nu rămîne în urma celorlalte ateliere. Unul din fruntașii luptei pentru calitate: Dumitru Drăghici Celelalte mărfuri din Magazinul copiilor sunt desigur cumpărate pe alese , după vîrste şi gusturi. Cu excepția standului de cofetărie în fața căruia toți micii „cumpărători“ sunt de aceeaşi părere... Materialele plastice în construcţii Culorile pastel ale faţadelor noilor blocuri sunt rezultatul, în mare parte, a folosirii vopselelor realizate pe bază de acetat de vinilin. In acest an s-au executat peste 200.000 m.p. asemenea lucrări de vopsitorie. Dar vopselele nu sunt singurul mijloc de folosire a materialelor plastice in construcţie. Tot anul acesta, constructorii au mai întrebuinţat 3.000 metri pătraţi pardoseli din P.V.C., peste 10.000 kilograme piese de ventilaţie din acelaşi material şi aproximativ 75.000 metri tuburi de protecţie din material plastic, înlocuind astfel tuburile metalice tip Pantzer. MANIFESTARE LA CASA ZIARIŞTILOR La Casa Ziariştilor s-a reprezentat marţi seară filmul românesc „Bing- Bang“ cu Stroe şi Vasilache, film aflat în Arhiva naţională de filme. Cu acest prilej artistul emerit N. Stroe a făcut o prezentare a filmului, depănind amintiri despre fostul său partener de scenă, cintînd împreună cu Vasilică Vasilache, fiul lui Vasilache, student la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“, care l-a acompaniat la pian, mai multe melodii ale regretatului artist. • In continuarea turneului pe care îl întreprinde în R.S. Cehoslovacă, selecţionata de hochei pe gheaţă a ţării noastre a evoluat la Opava, în compania unei selecţionate locale Meciul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 3—3. • La Londra, în meciul pentru titlul de campion mondial profesionist la categoria cocoș, boxerul irlandez Kaldwell l-a învins la puncte pe francezul Halimi. ■■■ ' ■ ■’ ■■■ ■■ Prin unităţile de îmbrăcăminte de comandă Faptul că în sezonul de toamnă, unităţile de îmbrăcăminte de comandă ale cooperativelor meşteşugăreşti sunt mult mai mult solicitate de cetăţeni decit în restul lunilor, este un lucru cunoscut. Ca atare, în fiecare cooperativă, în preajma acestui anotitip, se iau o serie de măsuri menite să contribuie la o cit mai bună servire a tuturor celor care apelează la unităţile respective. Se acordă o atenţie mai mare aprovizionării cu materiale specifice, se amenajează interiorul centrelor, se asigură cantităţile de combustibil necesar, etc., etc. Şi, fără îndoială, în urma aplicării tuturor măsurilor propuse activitatea de servire a cetăţenilor se îmbunătăţeşte an de an. Merită de asemenea subliniat şi faptul că numărul reclamaţiilor s-a redus simţitor ceea ce oglindeşte comportarea mai atentă a cooperatorilor, executarea mai îngrijită a lucrărilor. Mai mult chiar, mulţi cetăţeni mulţumiţi de felul în care au fost serviţi au devenit clienţii permanenţi ai aceleiaşi unităţi. Cu toate aceste succese evidente şi îmbucurătoare obţinute de cooperativele meşteşugăreşti din Capitală, trebuie spus că mai sunt încă unităţi unde activitatea nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor cetăţenilor. Iată şi cîteva exemple. DIN NOU DESPRE APROVIZIONARE Cu câtva timp în urmă, în ziarul nostru s-a publicat un articol in care semnalam faptul că unităţile cooperativelor meşteşugăreşti de îmbrăcăminte sunt insuficient aprovizionate cu mărfuri specifice sezonului rece. In perioada care a trecut ar fi trebuit ca U.C.M.R. (Uniunea Cooperativelor Meşteşugăreşti din oraşul şi regiunea Bucureşti), conducerile cooperativelor să ia toate măsurile pentru ca situaţia amintită — existentă de altfel şi in anii trecuţi — să fie remediată. Centrele de îmbrăcăminte de comandă continuă însă să fie neaprovizionate atit cantitativ cit şi ca număr de sortimente, cu stofe, materiale auxiliare, nasturi şi chiar aţă. La unităţile de croitorie bărbaţi din str. General Florescu nr. 13 şi din calea Călăraşi nr. 26 (ambele aparţinind Coop. „Soarele“), stofele pentru paltoane şi costume erau într-un sortiment sărăcăcios, iar cele pentru pardesie lipseau complet. La unitatea nr. 25 din str. Maica Domnului (aparţinînd Coop. „Muncă şi Artă“) sortimentul de stofe pentru paltoane femei era dezasortat. Mai mult chiar, de multe ori căptuşeala, întăriturile, nasturii, aţa, necesare oricărei confecţii sunt solicitate... cetăţenilor. La exemplele amintite s-ar mai putea adăuga desigur încă multe altele. „ASPECTUL NU CONTEAZĂ" Nu ştim care au fost considerentele pe care s-a bazat conducerea cooperativei „Soarele“ atunci cînd a stabilit categoriile unităţilor de croitorie de comandă. Spunem aceasta pentru că aspectul multora dintre unităţi este departe de a corespunde categoriei respective preţurilor care se practică, modului de servire, etc., etc. Unitatea nr. 29 — croitorie bărbaţi — din str. General Florescu nr. 13, face parte din unităţile de categoria l-a. Aspectul interior al centrului — care cu greu ar putea fi descris — nu numai că nu corespunde, dar contravine unor elementare reguli de igienă, de respect faţă de cetăţeni. R. G. (Continuare în pag. IlI-a) NOI CONDUCTE DE APA In cursul lunii octombrie reţeaua de distribuţia apei din Capitală s-a extins pe încă zece străzi, printre care: Boişoarei, Cîrlibaba, Steriu, Serg, Nuţu Vasile, Buturugi, cvartalul Ulmului-Giuleşti. In acelaşi timp, pe alte artere capacitatea conductelor existente a fost mărită. Este vorba de străzile Ştefan Mihăileanu, Giuleşti şi altele. In prezent,, se lucrează la extinderea conductelor de apă pe alte străzi, printre care : Modestiei, prelung. Grozeanu, prelung. Crîngaşi, strada Glucozei, străzile Livezi şi Imaşului. Unităţi de deservire deschise în cursul nopţii Pentru buna deservire a populaţiei, unitatea de umplut sifoane din Piaţa Unirii 28 este deschisă permanent şi între orele 22—6. Noul complex studenţesc construit in cartierul Grozăveşti Foto: D. LAZARESCU 1.801.000 lei economii La executarea însemnatului volum de construcţii de locuinţe, o contribuţie de seamă o aduc constructorii din cadrul întreprinderii de construcţiimontaj nr. 1 a D.G.C.M. Anul acesta ei vor da în folosinţă 3.134 apartamente. Prin eforturile întregului colectiv al întreprinderii, o bună parte din noile locuinţe au şi fost predate beneficiarului: la şantierul Obor — bd. Dimitrov — 897 apartamente; la şantierul Drumul Taberei 540 apartamente, blocul Călăraşi cu 36 apartamente, blocul din vecinătatea cinematografului Volga cu 127 apartamente ş.a.m.d. Sarcina de reducere a preţului de cost a constituit o preocupare principală în rîndul constructorilor, care au realizat în primele nouă luni ale anului, economii de materiale, ca : oţel beton, cărămidă, vopsea, var pastă, în valoare de 1.901.000 lei. Azi, printre spectatorii din sala Patria Printre spectatorii filmului „Două vieţi“, prezentat în sala cinematografului Patria, se vor afla azi şi mulţi muncitori de la uzinele „Electronica“ din Capitală. 1.000 de muncitori de la această uzină au hotărât să vizioneze în colectiv filmul sovietic „Două vieți“. 1750 excursionişti la fabrica „Kirov“ îndrăgostiţi de natură, desfăţindu-şi privirile cu splendorile alpine sau minunata panoramă a litoralului romînesc, muncitorii fabricii de încălţăminte „Kirov“ iau deseori, la sfîrşit de săptămină calea excursiilor. Cu cele două excursii din ultima lună la care au participat 350 de salariați, numărul celor care au luat parte la excursiile organizate de la începutul anului se ridică la 1.150. Oaspeţi de peste hotare In cadrul schimbului dintre uniunile artiştilor plastici din ţara noastră şi din R. P. Polonă, ne vizitează doi pictori polonezi: Konstanty Gorbatowsky şi Olgierd Bierwieczonek. Oaspeţii au vizitat Capitala, întreprinzînd în prezent o călătorie în ţară. Din activitatea studenţilor Viaţa studenţească în Capitală pulsează din plin. Cu entuziasmul lor specific studenţii învaţă, pregătesc lucrări ştiinţifice, au preocupări culturale, fac sport, se distrează. CREŞTE „CARTIERUL STUDENŢILOR" Nu este nici o exagerare , în Bucureşti, pe malul sting al Dîmboviţei, în faţa Uzinei Grozăveşti a apărut un adevărat cartier al studenţilor. Aici, se înşiră unul lingă altul blocurile-cămine care asigură studenţilor de la facultăţile de chimie, ştiinţele naturii, fizicomatematici, ştiinţe juridice, etc. cele mai bune condiţii de viaţă şi de studiu. In noul cartier studenţesc au şi început să locuiască 2.000 de studenţi, dintre care 1.400 sunt de la Universitatea „C. I. Parhon". LABORATOARE MODERNE Laboratoarele Universităţii ,,C. I Parhon“ au fost dotate anul acesta cu aparate moderne, de înaltă precizie. La facultatea de chimie, de pildă, s-a înfiinţat în cursul anului universitar 1960—1961 catedra de chimie analitică. Această catedră a fost înzestrată cu laboratoare corespunzătoare în care se pot face nu numai lucrări cu studenţii, ci şi cercetări ştiinţifice complexe. Pentru cercetări ştiinţifice bunăoară a fost creat un laborator de analize optice şi s-a reamenajat laboratorul de analiză calitativă. Tot la această facultate s-a creat încă un laborator de microanaliză şi analiză volumetrică. Avînd la dispoziţie asemenea laboratoare, studenţii învaţă încă din facultate să lucreze cu aparatura modernă. . CEI DIN ANUL I, LA PRIMELE CURSURI... Studenţii din anul I mai pot fi distinşi după înfăţişarea reţinută, după cum intră întro bibliotecă, într-o sală de curs sau în cantină. Dar în curînd deosebirile acestea vor dispărea. Pentru acomodarea lor s-au şi luat iniţiative. La facultatea de filozofie s-au ţinut cu studenţii din anul I lecţii speciale de îndrumare. Li s-a arătat practic cum trebuie făcut un conspect, cum se iau notiţe la cursuri, cum se procură un material din bibliotecă etc. Şi la alte facultăţi cadrele didactice împreună cu organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţeşti au ţinut asemenea lecţii de îndrumare pentru studenţii din anul I, ...IAR CEI DIN ANUL V LA ULTIMELE Studenţii din anul V au preocupări specifice sfîrşitului învăţămîntului universitar. A început bunăoară pregătirea lucrărilor de stat. Temele lucrărilor de stat nu numai că au fost afişate şi alese, dar numeroşi studenţi au început să-şi procure materialul documentar. In afara cursurilor şi seminariilor curente, studenţii din anul V își fac practica de producție. G. M.