Informatia Bucureştiului, decembrie 1961 (Anul 9, nr. 2591-2616)

1961-12-01 / nr. 2591

PROLETARI DIN TOATE TIRILE, UNITIVA! INFORMA T/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL IX — Nr. 2591 4 PAGINI 20 BANI | VINERI 1 DECEMBRIE 1961 luîtd­Ui Saptămîna viitoare Tinerii din raionul 23 August au început „Decada strîngerii fierului vechi“ Pentru a trimite cit mai mult fier vechi oţelăriilor patriei tinerii din raionul 23 August sub îndrumarea organizaţiilor U.T.M. au declarat zi­lele de la 1—10 decembrie „Decada strîngerii fierului , vechi“. De la în­ceputul anului şi pină acum bilanţul acţiunii patriotice a tineretului de colectare a fierului vechi însumează 19.300.000 kg. Cele mai mari canti­tăţi le-au colectat tinerii de la uzi­nele „23 August“, „Republica“, de la întreprinderea „Drum Nou“, Între­prinderea de construcții metalice şi aparataje ş.a. pe ecrane CJ­D PRIMĂVARA E FIERBINTE, este titlul noului film artistic reali­zat pe platourile studiului Bucureşti. Autorul filmului este un regizor care s-a făcut cunoscut pină acum pentru activitatea sa de documentarist, Mir­­cea Săucan, in rolul ostaşilor Gri­­gore şi Tică, eroii filmului, care se întorc de pe front in satul natal cu prilejul unei permisii de două zile, apar actorii Mircea Basta şi Ernest Maftei. TE IUBESC VIAŢĂ. Pentru ingi­nerul Timofei Korneev de la fabrica de bomboane din Leningrad, tinăra muncitoare Grunea, cu chip enigmatic de Giocondă, îmbrăcată numai în cu­lori inchise şi legată cu basma nea­gră, reprezintă o taină de nedezlegat. Ce se ascunde oare sub privirea se­veră şi misterioasă a ochilor ei mari şi luminoşi ? La întrebarea aceasta va răspunde filmul realizat de regi­zorul M. Ersov pe platourile studiou­lui Lenfilm, în rolul principal, actriţa A. Senghelaia, protagonista filmelor „Eugenie Grandet“, „Evghenii One­­gh­in“, „Fii atentă bunicuţa“ etc. V­IRSTA DIFICILA. Zugrăvind ta­bloul vieţii unei familii, filmul are in centrul acţiunii sale personajul unui adolescent. Scenariul şi regia acestei producţii a cinematografiei argenti­­niene aparţin lui Leopoldo Torres Rios iar muzica lui Tito Riberro. Cadru din filmul „Te iubesc viaţă“ INSTITUTUL METEOROLOGIC, CO­MUNICA: Azi, la ora B, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 9 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 10 grade Minima din cursul nopţii de 0 grade. Timpul probabil fie inline. Vremea rămine schimbătoare, cu cerul temporar noros lebouie de scurtă durată Vini slab pină la potrivit mai iutii din slid­es­ si apoi din vest. Temperatura aeru­lui staţionară. M­in­u­t­­ele vor fi cuprinse Intre 5 şi 7 grade, iar maximele intru II şi 13 grade. Noaptea ceaţă. I’intru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie . Vreme călduroasă, cu cerul variabil, temporar noros. Ploaie slabă. Vini potri­vit la hirepili, din sectorul sudic, apoi din vest Temperatura aerului in creş­tere uşoară Cadre calificate pentru unităţile de alimentaţie publică Tin vederea ridicării calificării profe­sionale a lucrătorilor din comerţ şi a asigurările unităţilor­ de ■ alimentaţie p­u­­blică de pe litoral şî din staţiuntile baltireo-climaterice cu cadre cu o pre­gătire superioară, Ministerul Com­er­ţului organizează în Capitală între 1 decembrie 1961 şi 31 mai 1962 un curs pentru specializarea bucătarilor. Cursul — Cu­prinzînd­ lecţii teoretice şi practice — va­ fi urmat de o serie­de lucrători din cadrul unităţilor de alimentaţie publică din Capitală şi din diferite oraşe ale ţării. După absol­virea cursului, în perioada sezonului climateric şi balnear, bucătarii vor lucra în unităţile de­ specialitate de pe litoral şi din staţiuni, apoi se vor reîntoarce la locurile de muncă res­pective, contribuind astfel­ la îmbună­tăţirea deservirii consumatorilor şi la celelalte regiuni din ţară. însemnate venituri băneşti Aplicînd regulile agrotehnice avan­sate, membrii gospodăriei agricole colective". „Congresul al XII-lea P.M.R.“ din comuna Afumaţi, raio­nul 1 Mai au obţinut în acest an re­colte sporite la hectar. Datorită valorificării produselor agricole şi vegetale, precum şi ani­male pe bază de contract încheiat,cu statul, colectiviştii au realizat un ve­nit bănesc de 2.500.000 lei. Aceasta a creat posibilitatea ca fondul de bază al gospodăriei să se dubleze faţă de anul trecut şi să crească valoarea zilei muncă. Astăzi se deschide Invăţămlntul agrozootehnic Anul acesta un număr foarte mare de colectivişti vor fi cuprinşi în învăţămîn­­tul agrozootehnic. După date prelimina­­re în comunele subordonate Capitalei vor funcţiona peste 120 de cercuri ce vor fi frecventate de circa 7000 de co­lectivişti. Importanţa deosebită a cursu­rilor agrozootehnice şi extinderea pe care ele au luat-o cer o grijă deosebită atît în ce priveşte conţinutul lor cit şi organizarea propriu-zisă. Cadre de spe­cialişti vor preda lecţii cu tematică strîns legată de specificul comunei şi de problemele locale agrozootehnice. Sfatul Popular al Capitalei a organizat, sub îndrumarea Comitetului , Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., o consfătuire pen­tru instruirea lectorilor şi asigurarea desfăşurării acestor cursuri în condi­ţiile cele mai bune. S-au dat îndrumări în sensul folosirii cit mai bogate a de­monstraţiilor practice şi a întrebuinţării materialului didactic corespunzător, a filmelor şi a experienţelor de laborator. Pentru buna funcţionare a cursurilor trebuie să-şi­ dea aportul toţi factorii de răspundere din comună. Comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare raionale şi comunale au primit sarcina de a se îngriji direct de asigurarea condiţiilor pentru buna funcţionare a cursurilor. Recenta şedinţă de instructaj a sub­liniat priitercialele direcţii în care tre­buie să se îndrepte atenţia lectorilor în alcătuirea tematicii cursurilor. Această şedinţă împreună cu următoarele două care vor avea loc la începutul lunilor ianuarie, şi respectiv februarie 1962 con­stituie un sprijin direct pentru lectorii cursurilor­­ gr­oz­o­o­tehnice, asigură îndru­marea şi controlul învățămîn­tului­ agro­zootehnic­ și implicit succesul lui. SESIUNEA CERCURILOR ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI DE LA INSTITUTUL POLITEHNIC Sâubătă, 2 decembrie la ora 9, în fa­cultăţile Institutului politehnic vor avea loc adunări festive de deschidere a se­siunii cercurilor ştiinţifice studenţeşti, pe anul 1961. Apoi, dimineaţa şi după­­amiaza, ca şi în dimineaţa zilei de du­minică, studenţii, vor prezenta peste 100 de comunicări în cadrul celor 20 de secţii. Festivitatea de închidere a lu­crărilor , sesiunii cercurilor ştiinţifice studenţeşti va avea loc duminică 5 de­cembrie, la ora 12, în marele amfitea­tru al institutului politehnic. Unele aspecte ale deservirii populaţiei la întreprinderea „Nufărul" Odată cu darea în funcţiune a noii spălătorii din cvartalul Pieţei Palatului R.P.R. — cea mai modernă spălătorie de rufe din ţară — numărul bucureşte­nilor ce solicită asemenea prestări de servicii este în continuă creştere. Intr-adevăr, e foarte comod şi avan­tajos să beneficiezi de serviciile aces­tei spălătorii care, datorită utila­j­el­or, ultra­specializate ce i-au fost puse la dispoziţie, spală şi calcă impecabil. Grija deosebită faţă de calitate se manifestă şi în privinţa modului de transportare a rufelor. Pentru ca obiec­tele să ajungă în cele mai bune con­­diţiuni la client, au fost asigurate un parc suficient de autovehicule (amena­jate conform scopului), coşuleţe din plastic, papioane din carton­ele. ...In perioada de început a activităţii, spălătoria de rufe din cvartalul Pieţei Palatului R.P.R. era apreciată nu numai în ce priveşte calitatea spălatului şi călcatului ci şi în privinţa promptitu­dinii în executarea comenzilor. In aproximativ 3—4 zile, clienţii îşî puteau ridica rufele curate ele la oricare din cele 18 centre aparţinînd acestei spălătorii, în prezent timpul de aştep­tare a crescut de la 3—4 zile la 10 şi chiar 12 zile. Explicaţia e simplă : spălătoria în cauză deserveşte, acum, un număr dublu şi uneori triplu de clienţi. Este, o con­firmare a prestigiului de care se bucu­ră, a tendinţei de a se apela tot mai mult la serviciile unor asemenea unităţi. Insă, întîrzierile de care vorbeam mai sus sunt departe de a nu putea fi în­lăturate. Şi, iată de ce, spălătoria con­tinuă şi în prezent să lucreze numai in­tr-un sinol­i­ schimb (8 ore) în con­diţiile în care anumite măsuri ar fi îe natură să permită extinderea activităţii în două şi chiar în trei schimburi.' Pro­blema merită să se bucure' fie' atenţia cu­venită'şi din punct de vedere al folosirii capacităţii mila­nului Permanentizarea unei astfel de 'stări de lucruri (adică, folosirea insuficientă a capacităţii noii spălătorii) duce şi la al­te situa­ţii neplăcute. Prin punerea în plină activitate, a noii spălătorii s-ar putea renunţa la servi­ciile celei vechi din str. C. A. Ruset­ti care dispune de o capacitate foarte mică şi nici nu dă lucru de cea mai bună cali­tate. S-ar putea uniformiza deci, din punct de vedere calitativ deservirea populaţiei la întreprinderea „Nufărul“. Acest lucru este firesc dacă ne­­gîn­dlim şi la faptul că în condiţiile in care ca­litatea execuţiei diferă de la o spălătorie la alta, preţurile percepute, sunt aceleaşi ★ Ca şi mai înainte, gulerele şi man­şetele — la fel de frumos apretate ; piepţii — în sachim­b — lasă de dorit în această privinţă. Observaţia critică pe care am găsit-o înserată în condica de­­sugestii.­. şi ,reclamaţii a noii spălătorii, ne-a fost confirmată de însuşi respon­sabilul unităţii. — Lucrurile stau, Intr'-adevăr, aşa .. Şi a urmat explicaţia: apretul.. produs de întreprinderea­­chimicii „Dealul Spi­rei"4 a devenit foarte slab. Cu c eltrva luni în­ urmă, pentru apret,area a 300 ea mii şi bărbăteşti erau suficiente d'Uir 300 gr.; acum, nu se­ mai pot­ obţine aceleaşi rezultate nici­ măcar cu 3 kg. Or, prin structura lor maşinile de Spă­lat limitează cantitatea de apret ce tre­buie folosită­ . Din cele relatate, rezultă că e nece­sar şi, în acelaşi t­im­p există condiţii, ca deservirea populaţiei în acest sector de activitate, tot m­ai intens solicitat, să fie îmbunătăţită şi pe mai departe. In afara cerinţei principale, creşterea capacităţii unităţii noi­ trebuie să se dea curs şi altor cerinţe ale cetă­­inii­lor. Este vorba, printre altele, de intro­ducerea unor noi forme de deservire care ar fi : transportarea rufelor la domici­liu sau spălarea cu „urgenţă“ — pres­taţii speciale care se vor efectua, fireşte, contra unui tarif special. c. s. Interior al spălătoriei din Piaţa Palatului - Din emerienţa anului 1961 Ridicarea calificării - factor important în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii îndeplinirea înainte de termen a planurilor anuale de producţie ca şi a angajamentelor de economii a intrat de-acum în tradiţia colectivului de muncă al Atelierelor ,,9 Mai“. Anul acesta, de pildă, planurile lunare de producţie au fost realizate lună de lună astfel că planul pe primele 10 luni a fost îndeplinit şi depăşit cu 2,7 la sută, preţul de cost a fost redus cu 3,44 faţă de 3,30 Ui sută cit reprezenta angajamentul iar productivitatea muncii a crescut cu 3,2 Ut sută. Adăugind la acestea şi faptul că în ultimul timp pe adresa întreprinderii sosesc tot mai des scrisori de mul­ţumire de la diferiţi beneficiari din Bicaz, Turcia, Medgidia cit şi din alte colţuri ale ţării, se poate spune că în acest an muncitorii, inginerii şi tehnicienii Atelierelor „9 Mai“ au obţinut succese remarcabile. Despre activitatea depusă pentru obţinerea acestor rezultate cit şi despre unele lipsuri şi greutăţi ce s-au manifestat in activitatea întreprinderii am discutat cu tovarăşul Ion Vrinceanu, directorul Atelierelor „9 Mai“. tăţile în realizarea unor produse de calitate proveneau de la turnătorie, am considerat că ridicarea calificării turnătorilor este absolut necesară. Am înfiinţat astfel două cursuri de specializare a lor şi totodată am in­trodus pe scară largă cele mai noi metode de muncă. Ca urmare am reuşit să îmbună­tăţim simţitor calitatea pieselor pen­tru benzi transportoare, pentru ma­carale de ferestre şi pentru alte pro­duse şi să reducem procentul de re­buturi cu 1 la sută. Ţinînd seama că sporirea productivităţii muncii este o condiţie de bază în realizarea planu­lui de producţie, la sectorul mecanic s-au grupat pe flux tehnologic maşi­nile de danturat roţi obţinîndu-se la această operaţie o creştere a pro­ductivităţii muncii cu 50 la sută. De asemenea prin respectarea cu stric­teţe a reţetelor de turnare, a tehno­logiei, întreprinderea noastră a că­pătat o bogată experienţă în ce pri­veşte elaborarea oţelurilor cu mangan. Toate acestea şi multe alte măsuri prevăzute în planul nostru au con­tribuit din plin la îmbunătăţirea cali­tăţii unor produse ca de pildă, benzi de transportor de diferite tipuri, cu­­răţitoare de argilă, cuptoare „Ajmko“. — Ce alte măsuri au mai fost luate ? — Din iniţiativa comitetului de partid au fost reorganizate şi îndru­mate activ comisiile economice for­mate din ingineri, tehnicieni şi mun­citori fruntaşi în producţie. Scopul activităţii acestor brigăzi este bine cunoscut. Ele se îngrijesc de desco­perirea şi valorificarea rezervelor in­terne ale întreprinderii începînd cu modernizarea utilajelor sau cu folo­sirea judicioasă a capacităţilor de producţie şi terminînd cu reducerea stocurilor supranormative. Aşa de exemplu, la sectoarele prelucrătoare şi oţelărie s-a făcut un studiu pri­vind modul cum sunt folosite capa­cităţile de producţie. Ca urmare, unele maşini au fost aşezate în flux tehnologic, iar altora li s-au adus importante modernizări. In prezent putem spune că în urma măsurilor luate, capacităţile de producţie la cele două sectoare sunt mai judicios folo­site. Din păcate însă, această bună iniţiativă nu a fost continuată. — Aţi amintit de preocupări pen­tru reducerea stocurilor supranomia­­tive. Ce rezultate aţi obţinut ? — Se formase la unii tovarăşi pă­rerea că ţinînd seama de specificul întreprinderii noastre şi de­­ unele greutăţi în aprovizionare, stocurile supranormative nu pot fi lichida­te. Aş vrea să subliniez că în acest­­an am reuşit să obţinem unele succes­e. Co­muniştii din organizaţia de bază nr. 10,­­serviciul tehnico-cor­ercial) au hotărît să găsească noi metode pentru repunerea în circuitul econo­miei naţionale a stocurilor su­pranor­­mative existente. Şi au reuşit luîn­­du-se legătura cu mai multe întreprin­deri care aveau nevoie de unde ma­teriale, studiind mai bine comenzile de materiale de care aveam nevoie şi luîndu-se şi alte măsuri, an­ redus stocurile supranormative de la 1.369.000 lei la 237.000 lei. Sperăm că în curînd, odată cu Începerea producţiei anului 1962, să lichidăm şi cu restul de materiale aflate în stoc. — în legătură cu problema­ ritmici­tăţii producţiei ce ne puteţi spune ? — Deşi în perioada care a trecut am obţinut unele succese, l­ucru do­vedit de îndeplinirea lună de lună a planurilor de producţie, trebuie spus că la noi încă se munceşte neritmic. Faptul că planul de producţie n-a fost in întregime nominalizat, ne-a pus uneori în situaţia să nu putem pregăti temeinic fabricaţia. Au fost cazuri cînd unele comenzi au intrat in fabricaţie fără nici un fel de pre­gătire şi fireşte, a trebuit să­ depunem­­eforturi ca totuşi produsele să aibă­­ o calitate corespunzătoare. O vină [■pentru această situaţie o poaistă şi p Direcţia noastră tutelară, care nu a­­ făcut o judicioasă planificare a co-­­­menzilor pentru Atelierele „9 Mai“.­­ Ca urmare am avut o serie­ de greu­tăţi legate de procurarea unor mate­riale, de echiparea prod­uselor cu scule şi dispozitive. — Ce vă propuneţi istenicu anul viitor ? — Ţinînd seama de făptui că sar­cinile de plan sunt sporite, o atenţie deosebită o vom acorda, ridicării con­tinue a calificării muncitorilor. Ini­țfiativa pornită anul acesta pentru cu­­­­noaşterea de către “muncitori a mai­­ multor meserii o vom extinde. Vom­­ organiză schimburi de experienţă pe meserii şi între meserii apropiate. Noi­­am ajuns la concluzia că in felul­­ acesta se asigură nu numai o calitate­­ superioară a produselor ci şi o folo­­l­osire mai raţională a maşinilor. în I .atenţia noastră va sta de asemenea­­.şi problema îmbunătăţirii calităţii­­ corpurilor de măcinare pentru morile de ciment în vederea reducerii con­sumului specific de metal pe tonă de ciment. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri sunt­ hotărîţi ca în anul viitor să,­ depună toate eforturile pentru creşterea­­ prestigiului mărcii fabricii. (interviu luat de PETRE TOACA) La turnătorie munca e in toi. Membrii brigăzii de producţie condusă de Nicolaie Cerves, V. Octavian şi Gh. Ormuz, lucrează cu spor la for­marea unor piese pentru excavator. Recital Liszt-Bartok La sala mică a Palatului R P.R. are loc astăzi la ora 20 un recital al pia­nistului Gheorghe Halmoş, care va prezenta un program alcătuit din lu­crări ale lui Liszt, şi Bartók. Printre acestea se numără: „Variaţiunile Wei­nenklagen“, studiul „Ricordanza", so­nata Dante, de l­iszt şi sonatină, im­provizaţiile, variaţiuni libere din ciclul „Microcosmos“, „Ostinato“ şi două dansuri româneşti de Bella Bartok. Ţesături din fire fine In anul acesta, producţia ţesătu­rilor din fire de bumbac fine, piep­tănate, a crescut cu 59 la sută. Fap­tul acesta a permis crearea unor noi sortimente de ţesături. Au fost reali­zate picheturi speciale pentru îmbră­căminte de copii, noi contexturi de balonzarde, poplinuri şi altele. Numă­rul noilor ţesături realizate în acest an din fire fine se ridică la 16. Toa­te au şi apărut în magazine.­­ In anul care urmează, întreprin­derile textile vor introduce în pro­ducţie ţesături pentru rochii şi com­­pleuri vopsite în fir şi în bucată. In primele zile ale lunii ianuarie vor intra in producţie ţesăturile „Roz­­vita“ (cu flori aplicate şi efect de fir), „Lili“ (cu efecte de dungi), „Flu­tura?“ (cu efect de carouri şi impri­mate cu motive florale). Un nou serviciu specia! începînd de azi, pe lîngă staţia cen­­trală,. Avason, , a . luat', fiinţa un nou serviciu special. — Baza de autosahi­­tare. • Dotată pentru început cu un nu­măr de 10 autosanitare, baza, orga­ni-: za ta de, AMîiîS'terul Sănătăţii şi. Preve­derilor­ Sociale cu sprijinul Sfatului Popular,­ al Capitalei, are­ menirea de a transporta la domiciliu în ţară, boln­a­­vii care au terminat tratamentele me­dicale în clinicile şi spitalele din Ca­pitală şi care se află în convalescenţă,­ dar încă nu pot suporta transportul cu trenul sau avioanele. Transportul se­­ face în .mod operati­v, la cererea­ spita­lelor care apreciază, ,de la. caz la, caz, bolnavii care necesită acest transport. Acest serviciu' mai’are menirea'ca în cazurile urgente — cînd nu pot fi . fo­losite trenuri șî avioane — să asigure cu ajutorul mașinilor trimiterea medi­­­­cilor, specialişti la cazurile urgente din ţară, sau a diferitelor produse necesare tratamentelor. (Sînge conservat, plas­mă, medicamente etc.). ­■ slit [dilate prov­e­niiii permanente ? Comisiile permanente de depu­taţi sunt organe de sprijin ale sfaturilor populare, organizate in scopu­l studierii diferitelor ■ proble­me de interes obştesc şi elabo­rării de propuneri in legătură cu acestea precum şi a controlului activităţii secţiunilor­­ de resort şi a unităţilor subordonate sfaturilor populare. Cu prilejul unei recente anchete ne-am ocupat mai ales de pro­punerile pe care le fac comisiile permanente de deputaţi comitetului executiv şi cum sunt ele rezol­vate. Un punct de pe ordinea de zi a şedinţei de comitet executiv O vizită la sfatul popular al raio­nului Griviţa Roşie ne-a prilejuit o constatare îmbucurătoare: majoritatea comisiilor permanente desfăşoară o activitate prodigioasă, prezentind pe­riodic propuneri utile comitetului exe­cutiv. Aceste propuneri — rezultat al unor studii minuţioase efectuate pe teren — sint formulate clar şi cil mai concis Comitetul executiv le ia în discuţie in prima şedinţă in cadrul lucrărilor curente, comunicind comi­siei hotărirea luată Răspunsul comitetului executiv, semnat de preşedinte şi secretar este adus apoi la cunoştinţa deputaţilor comisiei permanente in şedinţa lunară de lucru. Un asemenea mod de soluţionare a propunerilor comisiilor permanente este foarte mobilizator. Primind cu promptitudine răspunsuri la propune­rile făcute, văzînd că ele sunt exami­nate cu seriozitate şi răspunderea cu­venită, fiind apoi traduse in viaţă £îichetam­astri * deputaţii comisiilor permanente sint stimulaţi in activitatea lor obştească Merită a fi subliniată ordinea in care sint păstrate la camera deputa­tului documentele comisiei perma­nente, evidenţa clară a propunerilor şi stadiului in care se află rezolva­rea lor cu o simplă corespondenţă La sfatul popular al raionului Gri­viţa Roşie legătura dintre comisiile permanente şi comitetul executiv nu se face numai prin intermediul scri­sorilor. Există un contact direct şi permanent intre comisii şi membrii comitetului executiv. La unele şedinţe de comitet executiv participă şi de­putaţi ai comisiilor, după cum este o­­regulă ca membrii comitetului exe­cutiv să participe la şedinţele comi­siilor permanente. Mai mult. La ela­borarea unor propuneri este consultat adesea şi comitetul executiv, apara­tul său. Aşa a fost­ posibil ca o propunere a­ comisiei permanente de gospodărie comunală privind decopertarea unei noi cariere de nisip în raza raionu­lui să fie găsită utilă şi acceptată spre a fi aplicată. Această comisie are multe propuneri judicioase. Prin­tre altele, la baza unei astfel de propuneri stau şi măsurile privind unele îmbunătăţiri aduse parcului Mogoşoaia. Faptul că astăzi la recepţionarea lucrărilor de reparaţii executate de către I.R.C.R. Griviţa Roşie participă şi deputaţi şi alţi activişti obşteşti din cartier este urmarea propunerii comisiei permanente de gospodărie locativă. La baza altor măsuri, de lărgire a spaţiului de şcolarizare în unele ( IRIMESCL) (Continuare in pag. a ll-a) . Prelegere într-un muzeu Vizitatorii care păşesc pragul muzeu­lui Zambaccian, ascultă de obicei doar explicaţiile ghidului. Duminică la ora 12 vor avea însă o surpriză: locul ghi­dului va fi luat de un conferenţiar. Pictorul Ion Sălişteanu va vorbi despre „Evoluţia mijloacelor de construire a imaginii artistice“. Exemplificările vor fi chiar lucrările aflate în muzeul Zam­­b acei an. k <CXXXXX>OOOOC)OOOCX)OOCXDOOOOOOO(X)OOOai Pregătiri­i pentru „luna cadourilor“ O.C.L. Produse Industriale din­­ raioanele I. V. Stalin — Griviţa Roşie, a luat din timp o serie de măsuri pentru buna aprovizionare­­ a unităţilor cu prilejul „Lunii ca­dourilor“. Iată citeva din aceste măsuri: CADOURI. INTR-UN BOGAT SORTIMENT Nomenclatorul articolelor care vor fi vîndute preambalate sau în pachete, al­cătuite în magazine la cererea cumpără­torilor, cuprinde un bogat sortiment de mărfuri. în sectorul textil sunt prevăzute, prin­tre altele , ţesături pentru cămăşi din poplin „Fabula“, „Astoria“ şi zefiri „Balcan“ ; ţesături pentru pijamale din poplin „Filipi, „Anca“, „Zenit“; ţe­­­sături pentru bluze din pichet, din po­­­­plin, din brocat-lame, „Joly“-uri, „Wan­­da“,gofrat, „Cici“, „Golf“, „Crasna”; feţe de mese diferite; carpete de lînă. De asemenea, magazinele de produs© industriale vor oferi un sortiment bogat de tricotaje pentru femei, bărbaţi şi co­pii, ca de pildă : jachete, pulovere, scam­­pole din lină şi bumbac; ciorapi de ny­lon, cu şi fără dungă; ciorapi supraelas­­tici; bluze pluşate; fulare din lînă şi din nylon; diferite garnituri de lenjerie de corp, cămăşi bărbăteşti din relon; cos­tumaşe din lînă, căciuliţe, treninguri din lînă. Pachetele preambalate cu cămăşi bărbăteşti vor cuprinde şi cravate, bu­toraj şi ace , accesorii ce vor fi asor­tate la culoarea şi modelul cămăşii. Pentru varietatea cadourilor din secto­rul galanterie-parfumerie, se vor alcătui pungi cu articole combinate. în acest sens, magazinele vor fi aprovizionate cu o gamă completă de articole de galanterie (baticuri din mătase naturală şi fire po­­liamidice* eşarfe din mătase naturală, fulare, mănuşi, poşete, cordoane, cravate din mătase naturală şi vegetală, basculi ş.a.) şi articole de parfumerie. PENTRU CEI MICI In afara articolelor textile, de trico­taje, de confecţii şi de galanterie, desti­nate celor mici, s-au luat măsuri şi pen­tru asigurarea unui bogat sortiment de jucării, confecţionate din : cauciuc, ma­teriale plastice, textile, ceramică, lemn. In ce priveşte podoabele pomului de iarnă, prin unităţile comerciale ale celor două raioane se vor desface : 120.000 globuri, 15.000 vîrfuri, top.OOQ luminări, 25.000 steluţe şi artificii, 5000 lanţuri lu­cioase ş.a. MAGAZINE SPECIALE PENTRU V­ÎNZAREA C­A D­OURI­L­O­R O serie din magazinele de­ produs© in­dustriale din cuprinsul raioanelor Gri­viţa Roşîe — I. V. Stalin vor fi amena­jate, în mod special, în luna decembrie pentru vînzarea cadourilor. Este vorba de 6 magazine din sectorul textil (bd. Magheru nr. 1—5, nr. 34—44 bd. Bălcescu nr. 26, cvartalul Bucu­reştii Noi, cal. Griviţei 142 şi bd. 1 Mai 119); 7 magazine de încălţăminte (str. A. Briand nr. 20, bd. Magheru nr. 35, cal. Victoriei nr. 87, cal. Griviţei nr. 142 şi 153, bd. 1 Mai 127 şi cvartalul Bucu­reştii Noi); 4 magazine pentru vînzarea cravatelor (cal. Victoriei nr. 56, bd. Băl­cescu nr 26, bd. Magheru nr. 34 şi cal. Griviţei nr. 142); 10 magazine pentru vîn­­zarea tricotajelor si articolelor d© galan­terie (cal Victoriei nr. 56, bd Bălcescu nr. 36, bd Magheru nr. 5, nr. 34—44, cal. Griviţei nr. 129, nr. 131, nr. 142, nr. 286, cvartalul Bucureştii Noi şi bd. 1 Mai nr. 107). Numeroase magazine şi raioane vor fi,­­ de asemenea, organizate pentru vînzarea­­ jucăriilor şi articolelor de pom. Printre cercurile ce funcţionează la P •’'îi • I ^i^u^rile­ este şi acel al micilor gospodine. Sub îndrumarea atentă a profesoarei, pionierele învață „secretele“ preparatelor de gospodărie. • Mi­­ne seară de la ora 1a 1.30, in sala Dinamo are loc meciul dintre re­prezentativele feminine de handbal în 7 ale R. P. Romîne şi R.S.S. Ucrainene • Echipa de box a CC.A. şi-a în­ceput turneul în R. D Germană, în­t­il­­nind la Berlin echipa Vorwärts Pugi- Uştii berlinezi au cîştigat cu 10—8 Me­ciul a avut loc la 9 categorii. Punctele echipei C.C.A. au fost realizate de M Dobrescu, N. Mîndreanu, M. Balaş şi Gh Negrea • In runda a X-a a campionatului unional de şah s-au înregistrat rezulta­tele : Tal — Smi­sl­o­v remiză ; Vasiu­­kov — Koţ. 1—0; Şumkovici — Holmov 1—0; Taimanov — Polugaevski remizd, Averbuch — Gipslis 0—1. Restul par­tidelor s-au întrerupt Liderul clasa­mentului, Spasski, a întrerupt cu avan­taj partida cu Nejmedtinov. Clasamen­tul: Spasski (l) 7 p; Samkovici (l), Ilolmov 6% p etc. • In cadrul turneului pe care îl în­treprinde în Bolivia, echipa de fotbal Dinamo Tbilisi a jucat la Cochabamba cu selecționata locală. Meciul a luat sfâr­șit cu un rezultat de egalitate : 1—/ <JO00CXXXXX300CXXJCXX)0tX30CXXX3CXXXX30O0CXXXXX)CXJCX3O0CXXX)CXXXXXXXJCXXXX.XXX)00CXXXXXJ(XXXXXXXJ0<XXXXXXJ00CXXX300O INFORMAŢIE Azi dimineaţă a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre Olanda, acad Con­stantin Daicoviciu, membru în Prezidiul Academiei R.p.R., preşedintele sectei de ştiinţe istorice a Academiei R . E., spe­cialist în istoria veche şi arheologie. La invitaţia primita din partea dr. Piter Glazema, directorul Serviciului de Stat pentru Arheologie şi directorul In­stitutului de Arheologie din Amersfoort, acad Constantin Daicoviciu va tine in Olanda conferinţe, va participa la schim­buri de experienţă şi va vizita instituţii de specialitate.

Next